161 matches
-
-voi lira Să-ți cânte primăvara ce-n suflet vrea să vie Și zorile speranței le las ca să colinde, Să zboare peste câmpul cu flori de iasomie. Și glasul mi-l voi drege și voi veni la tine, Precum veneau aezii să cânte sub pridvor, Voi cere-n al meu cântec iubire pentru tine Și lira mea suna-va al dragostei fior. Iar tu vei fi prințesa ce-ascultă-nfiorată Cuvântul care zboară spre-al cerului mister, Visând la ziua-n care veni
CÂNTEC DIN ALTE VREMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354195_a_355524]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > POEM Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 429 din 04 martie 2012 Toate Articolele Autorului ÎȘI VINDEA SUFLETUL Își vindea sufletul pe stradă, felie cu felie. Era un lucru, în prăvălia cu taine bârfite de aezi la ferestrele cu pleoape de păpădie. Își vindea sufletul pe stradă, felie cu felie. Era un gând cu riduri pe haine, dansându-și virgin migrenele în poeme cu trup de hârtie. Își vindea sufletul pe stradă felie cu felie. Era
POEM de GEORGE BACIU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357847_a_359176]
-
umezeală în interior, biserica olarilor argeșeni ... XXVII. POEM, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 429 din 04 martie 2012. ÎȘI VINDEA SUFLETUL Își vindea sufletul pe stradă, felie cu felie. Era un lucru, în prăvălia cu taine bârfite de aezi la ferestrele cu pleoape de păpădie. Își vindea sufletul pe stradă, felie cu felie. Era un gând cu riduri pe haine, dansându-și virgin migrenele în poeme cu trup de hârtie. Își vindea sufletul pe stradă felie cu felie. Era
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
stradă felie cu felie. Era ea, cu emoția gurii un brand, sărutată de orișicine la second hand. GEORGE BACIU ... Citește mai mult ÎȘI VINDEA SUFLETULÎși vindea sufletul pe stradă,felie cu felie.Era un lucru, în prăvălia cu tainebârfite de aezi la ferestrelecu pleoape de păpădie. Își vindea sufletul pe stradă,felie cu felie.Era un gând cu riduri pe haine,dansându-și virgin migreneleîn poeme cu trup de hârtie. Își vindea sufletul pe stradăfelie cu felie.Era ea, cu emoția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Prin care Dumnezeu lumină lumea Făcând din noapte, ziua cea dintâi! Bucură-te, Iisuse, Cuvântul Fără-de-Început Cuvântul Fără-de-Sfârșit, în inimile calde, Ce schimbă vreascul în ramură-nflorită! Bucură-te, învățătorule, Carte deschisă Spre a minților înțelepciune, Ruga pustnicului și Cântul aedului! Bucură-te, Iisuse, Puterea zilei de azi Speranța și Bucuria zilei de mâine Fără de care nimic nu se poate! Bucură-te, Iisuse, Lumânare veșnic aprinsă Pe calea întunecată a vieților noastre, Liniștea blândă - Mirul binecuvântării tale! Bucură-te, Iisuse, Taină
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
mitică a universului liric însuși, deoarece interpretul rolului Silvio din tristele “Paiațe” leoncavalliene s-a numărat printre acei cântăreți de operă ai lumii, care au primit darul demiurgic de a reface cu noblețe și sensibilitate, aidoma spiritului primăvăratec al unui aed deloc amurgit pe vibrația înaltă a undelor Luminii, sunetul de bucurie al imnelor celeste - ceva deloc lesne realizabil până la urmă, dacă avem puterea de a privi în „ochi” fragilul edificiu din carne și din suflet cu chip continuu resemnificat al
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
satiric” (1976), „Drumuri de balada” (1977), „Zei fără armuri” (1989), „Poemes sur feuilles d'erable” (1998), „Era confuziilor” (1993), „Din taine” (1999), „Diana” (2002), „'89 Poeme îndoliate” (2002), „Văd lumină” (2003), „La planet plate - Poemes” (2004), „Singur împotriva destinului” (2004), „Aezii privesc” (2005), „Zilele săptămânii” (2005), „Din oglindă” (2005), „Țară din lacrima” (2006). Cetățean de onoareAm gândit și scris mereu în limba mea cea maternă, m-a gândit la Cioran, Eliade, etc. și am ajuns pe malul celălalt al speranțelor mele
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
scriu cu vodca sau vinul sub nas, etc. Secretele artei sunt investigația și transpirația. O provocare? Mă provoc singur. Mă bag mereu în față, sar în foc pentru alții și nu dau socoteală, chiar așa, blând, cum le par unora. “Aezii privesc” - Ați început volumul de versuri “Aezii privesc”, cu o rugăciune către Homer și l-ați încheiat cu un raport al misiunii îndeplinite, adresate tot marelui poet. Vorbiti-ne despre “Odisseea” dvs. că poet, despre ceea ce s-a întamplat între
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
etc. Secretele artei sunt investigația și transpirația. O provocare? Mă provoc singur. Mă bag mereu în față, sar în foc pentru alții și nu dau socoteală, chiar așa, blând, cum le par unora. “Aezii privesc” - Ați început volumul de versuri “Aezii privesc”, cu o rugăciune către Homer și l-ați încheiat cu un raport al misiunii îndeplinite, adresate tot marelui poet. Vorbiti-ne despre “Odisseea” dvs. că poet, despre ceea ce s-a întamplat între ruga și darea de seamă finală. - Am
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
rugăciune către Homer și l-ați încheiat cu un raport al misiunii îndeplinite, adresate tot marelui poet. Vorbiti-ne despre “Odisseea” dvs. că poet, despre ceea ce s-a întamplat între ruga și darea de seamă finală. - Am dorit să fiu aed, adică orb, ca marele HOMER, ca să văd și eu ca el, ceea ce nu văd muritorii de rând. De fapt, părintele înțelepciunii m-a făcut un biet reporter - am cutreierat lumea și am scris despre văzute și nevăzute. Tot tărâmul terrian
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
e binecuvântat - Iubirea-i flutur, bobul de odihnă Din albul pur de crini, neîntinat. NE-AM ZĂLOGIT ÎN CLOPOTE DE CEARĂ Ne-am zălogit în clopote de ceară Cu gând pribeag pe un tăpșan cu frezii, Sub vraja lirei freamătă aezii Ce dulci miresme peste noi coboară! Luciri de-argint pe mantia zăpezii Când tremurul din cetini ne-nfioară Sobor de fulgi timizi, pe-obraz de seară Încătușând durerile-n ardezii. O penitență stranie ne-ndeamnă Să ne topim în clipele de
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
acest spațiu editorial restrâns): pe când deschiderea maximă a aripilor, pentru ZBORUL unei Istorii Oneste, Naționale și Credibile, a Literaturii Române? Pentru că biata noastră literatură, din istoria imediată (atât de bogat dăruită cu Duh, de Dumnezeu!), nu și-a găsit, încă, AEDUL! (Doar niște cârpaci și escroci/falsificatori de duzină pe care ne sfiim să-i numim, doar din simple, dar cumplite motive financiare: nu avem cu ce bani să ne susținem ideile adevărate, dar acuzatoare de „rabinat”, în Instanța Zarafilor!). Cea
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
de frunze În toamna ce vine apatic pe vârfuri, Te-ating cu licoarea livezii pe buze, Avid mi te cer în ruga de fluturi. Se mistuie-n pleoape fântâni care ard, În ciob de nerost prinse-n ierburi de răi, Aezi precum salcii se-ntrec pe sub fard, Culori să-mblânzeasca în susur de nai. Setoasa mi-e toamnă, ce nu vrea să-nvețe, Ca vară-i plecată cu turme de miei, Lotuși de vis, în cui de tristețe, Pe colțuri de stele
CHIPURI DE VÂNT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343428_a_344757]
-
de frunze În toamna ce vine apatic pe vârfuri, Te-ating cu licoarea livezii pe buze, Avid mi te cer în rugă de fluturi. Se mistuie-n pleoape fântâni care ard, În ciob de nerost prinse-n ierburi de rai, Aezi precum sălcii se-ntrec pe sub fard, Culori să-mblânzeasca în susur de nai. Setoasă mi-e toamna, ce nu vrea să-nvețe, Că vară-i plecată cu turme de miei, Lotuși de vis, în cui de tristețe, Pe colțuri de stele
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
cămașa de frunzeîn toamna ce vine apatic pe vârfuri, Te-ating cu licoarea livezii pe buze,Avid mi te cer în rugă de fluturi. Se mistuie-n pleoape fântâni care ard,În ciob de nerost prinse-n ierburi de rai,Aezi precum sălcii se-ntrec pe sub fard,Culori să-mblânzeasca în susur de nai.Setoasă mi-e toamna, ce nu vrea să-nvețe,Că vară-i plecată cu turme de miei,Lotuși de vis, în cui de tristețe,Pe colțuri de stele
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
veselie, Pământ și cer, zbor de cocori, Cărări de viscol pustiite Sau îngropate de ninsori Sub tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crud Răsar suavii ghiocei, Își scutură veșmântul ud Și lacrima din clopoței. Pe serpentinele de gând Aezi din vechile balade, Își cheamă dorul fredonând Cu glas duios, în serenade. Se prind în horă viorele, ... Citește mai mult Ascult cum clocotește viațaîn muguri de curând născuți,Renaște-n primăveri speranțaCopacilor, ce-n ierni, desculți,Visau la ramuri de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Articolele Autorului Privesc cum doarme " Orașul de pe deal " Iar focul din cămin, încet, se stinge... Un ultim vers mocnește ireal, Cerneală pe hârtie se prelinge. Mesteceni dalbi se rățoiesc spre cer, Isi împletesc cununi din praf de soare... Un menestrel aed, cuprins de ger, Nu are somn...Tăcerea ta îl doare. Prăpastii și genuni în abisal... Telurice, vremuri autumnale Ne-nlănțuie și ne cuprind veral, Împărățind amoruri ancestrale. Sunt treaz... Privesc la lună că un scai, Ce poposește peste toți și
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371378_a_372707]
-
TRAC" și sunt împrumutate de poporul nou "GREC"! Vechimea acestor popoare se poate dovedi studiind "Iliada! Homer (secolul IX i.Hr.)! Acolo s-a pomenit despre traci și despre imensitatea neamului lor (frigieni, bithini, mirmidoni, dardanii etc.). Cât despre greci, marele aed nu pomenește, ci doar despre ahei! Așadar, grecii încă nu existau în perioada aceea, în timp ce tracii existau deja ca popor. Din punct de vedere istoric, zeița Bendis se clasează în perioada matriarhatului (aprox. 1900 î.H). Zeița sud-tracică, o zeița
ZEI DESPRE CARE ISTORICII NU ÎNCEARCĂ SĂ AMINTEASCĂ! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371492_a_372821]
-
ale graiului!... Aveau mult mai dezvoltată capacitatea de a se bucura de subtilitățile textului, ale celui rostit... Pe vremea aceea punctul culminant al celei mai populare petreceri, petrecerea nunții, la care lumea se distra, dansa, cânta etc., până când venea rândul aedului și se producea, cum spuneam, punctul culminant: se rostea, cântat, lungul text al unei balade, al unei epopei homerice... Și toată lumea amuțea, ascultând cu înfiorare!... Nunțile durau mai multe zile, iar poetul avea timp să spună până la capăt cum a
PETRICA IONESCU CA PEDEAPSĂ de ION COJA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371086_a_372415]
-
nimic printr-un calcul mizer cu cătușe la mâini, despuiat și stingher să hălădui pe câmpuri chinuit-arătare coapsă zămislită de zori neatinsă de soare din reflexe-azurii să crestezi un fetiș miez de noapte răsucit ca o lamă-n tăiș vin aezi deghizați cu arcuș și vioară - jurii falși dau verdictul condamnându-mă iară ... Deznădejde Mă cotropește cerul și întețește vântul sunt haina peticită buzunărită-ncet comorile-s ascunse, de neatins cuvântul și giuvaerurile toate trimise la pachet nelămurite umbre ce sufletu
MEDITAŢII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371212_a_372541]
-
dar aceste patru versuri nu scad cu nimic delicatețea poeziei, dimpotrivă. Acum ar trebui să fac un comentariu inteligent, dar mă abțin, pentru că poezia nu trebuie povestită, ea este emoție pură sau nu este nimic ! Să mai citez o poezie: “Aezii privesc spațiul / pînă devine concav / madonele încep să se tînguie / cu ochi rugători / Sunetul harpei e doar / o floare de carne / strecurată într-o batistă împăturită / ca un trifoi în album / Catedralele își ștrangulează / turnurile stropite cu var și lumină
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
dar aceste patru versuri nu scad cu nimic delicatețea poeziei, dimpotrivă. Acum ar trebui să fac un comentariu inteligent, dar mă abțin, pentru că poezia nu trebuie povestită, ea este emoție pură sau nu este nimic! Să mai citez o poezie: „Aezii privesc spațiul/ pînă devine concav/ madonele încep să se tînguie/ cu ochi rugători/ Sunetul harpei e doar/ o floare de carne/ strecurată într-o batistă împăturită/ ca un trifoi în album/ Catedralele își ștrangulează/ turnurile stropite cu var și lumină
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > POSEIDON ȘI ATHENA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Aezii de altă dată, ne spuneau că în Olimp, Este zarvă,toți se ceartă, nimeni nu mai are timp. Dar rămas-au să se certe,Athena și Poseidon, Care-au vrut să ocrotească, o cetate,spune-un zvon. Se certau care
POSEIDON ȘI ATHENA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371689_a_373018]
-
haz sau pătimi, Clepsidra vieții mi-e osânda, Lud, amalgam de râs cu lacrimi. Plutind prin cer în legea firii, Eu sunt și Gândul și Puterea! Gust din izvorul nemuririi Stropi de divin, sorbind Ideea. Șlefuitor de vers și minte, Aed, rătăcitor că vântul, Pășesc vetust în Nouă Eră, Placid, împărățind Cuvântul!... Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografica: AUTOPORTRET ( reverie... ) / Mugurel Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017
AUTOPORTRET ( REVERIE... ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371727_a_373056]
-
Moș Timpul a primit poruncă de la Marii Străbuni, să lase zbenguiala printre stele și să zorească fără preget, nașterea pruncului. Nimfele apelor și zânele pădurilor, hălăduiau ca și altădată prin împrejurimi, laolaltă cu panii păroși și cu copite de țap- aezi cântăreți din flaut și nai, prinzându-se cu toții în hora vieții, împreună cu ciobanii ce-și aveau oile la păscut prin golurile alpine și pădurile ce înconjurau protector, Muntele Sfânt. Auzind că Templul Sfânt a fost reparat și că a sosit
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]