KorAP: Find »[drukola/base=afazic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...8 >

179 matches

Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689

punct de vedere intelectual, oricât de dizartric ar fi, poate fi învățat să scrie corect fie manual, fie, când deficitul motor nu îi permite controlul mișcărilor fine ale mâinii, la mașina de scris, fără niciun semn de tulburare de tip afazic 143. Totuși, componenta neurologică diferențiază evident dizartrie de dislalie. În funcție de localizare, dizartria poate fi de natură corticală, subcorticală, cerebeloasă, bulbară. Tratamentul dizartriei trebuie să țină cont atât de toate aceste cauze, cât și de manifestări, fiind necesară o echipa complexă

Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă

Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează

Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și

Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări expresive și receptive, cât și de intelect; • afazie de conducere. Se manifestă prin tulburări ale repetării cuvintelor și denumirii obiectelor, dar se

Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
afazie de conducere. Se manifestă prin tulburări ale repetării cuvintelor și denumirii obiectelor, dar se păstrează, relativ, înțelegerea și vorbirea spontană. Și, tot din aceleași surse, vom reproduce descrierea principalelor forme: AFAZIA BROCA (afazie motorie sau expresivă) este prototipul tulburărilor afazice cu debit verbal redus, în timp ce înțelegerea limbajului este în mare măsură puțin compromisă. ▪ vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil telegrafic; ▪ parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte); ▪ deficiențe gramaticale, mai ales

Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
primitive sau metastatice; • boli degenerative (de ex.: Boala Alzheimer, Afazia primară progresivă); • boli infecțioase ale creierului și meningelor: abcese cerebrale, encefalite (de ex.: encefalita herpetică) etc. Tratamentul afaziilor Dacă nu este vorba de o afecțiune progresivă (tumoră, boală degenerativă), tulburările afazice se pot ameliora în cursul evoluției (de ex.: după un accident vascular cerebral), în funcție de gravitatea și extinderea leziunii. Această recuperare funcțională, de cele mai multe ori incompletă, este datorită capacității creierului de a crea noi conexiuni interneuronale, ceea ce se numește plasticitate cerebrală

Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777

de către Lodge). Într-o discuție cu editorul McIlvaine, aflînd că Trilby ar putea fi cel mai bine vîndut roman al tuturor timpurilor, James exclamă: "Dumnezeule mare!/.../. Am nevoie de puțin aer"(p.368). Chiar și pe patul de moarte, parțial afazic, Henry pare că articulează "Trilby e problema! Trilby e problema!" -, stîrnind uimirea celor care veghează la căpătîiul său. Pentru ca descurajarea scriitorului să fie completă, tot acum, prietena Fenimore (Woolson) vinde mii de exemplare din romanul ei Anne/Anne, iar Oscar

[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256

sau la membrele superioare; 1.a.1.2. în trimea medie (paracentrale) și au caracteristic din punct de vedere clinic crize convulsive în membrul inferior; 1.a.1.3. în treimea posterioară, când se manifestă clinic prin hemianopsie și tulburări afazice (dacă sunt localizate în stânga). Precizăm că meningioamele localizate la nivelul răspântiei lui Herophil sunt în majoritatea covârșitoare de tip angioblastic și au caracter malign, dând recidive frecvente post operator. 1.a.2. Meningioamele de coasă Determină o simptomatologie asemănătoare celei

Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
Semne de iritație a lobului temporal (crize de epilepsie - fie generalizate fie jacksoniene - motorii -, în hemifată și, eventual, în membrul superior controlateral, fie crize olfactive sau gustative). 1.b.3.3.2.3.3. - Semne de deficit: tulburări de tip afazic, pareze faciale de tip central, semne piramidale moderate. 2. Meningioamele de fosă posterioară (subtentoriale) Se impart în mai multe grupe: 2.1.) Meningioame de sant bazilar 2.2.) Meningioame de convexitate cerebeloasă posterioară 2.3.) Meningioame de por acustic (care

Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
ale ariilor auditive corticale produse în atteroscleroză sau demente presenile poate duce la pierderea auzului bilateral; 1.c. O surditate auditivă pură, foarte rar întâlnită în leziuni în hemisferul dominant, și manifestată de obicei prin surditate verbală; 1.d. Tulburări afazice, care sunt consecința lezării ariilor 40 și 39 din hemisferul dominant, încadrabile în afazia tip WERNICKE și având ca particulare două forme: surditatea verbală (bolnavul aude cuvinte dar nu le poate înțelege) și afazia amnestică (bolnavul nu poate denumi obiectele

Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351

-i Întorc dupaia complimentu! Uau! Oricum, ne mai vedem Clell! Crăciun fericit! Ține-ți moaca sus, Îi fac eu cu ochiul Îndepărtându-mă, camea ar fi oricum tot timpusus Într-un loc ca ăsta! Zău așa! Plecând de la prostănacul ăla afazic văd că infirmierele Încep să servească haleala de Crăciun altor câțiva nebuni grei de cap din salon. Cei mai mulți sunt niște puțoi proști: anorexici, dependenți de droguri și alții de genul ăsta, neadaptați care nu fac față vieții. Ar trebui să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576

numai prin minciună și gesturi. Un exemplu fascinant al deosebirii dintre cum induc în eroare spusele cuiva și cum ne poate păcăli felul în care se spune ceva îl oferă Oliver Sacks (1986:76-80) relatînd reacția avută de cîțiva pacienți afazici, internați în spital, la vederea unui discurs televizat al lui Ronald Reagan, în 1984. Cu toții au izbucnit în hohote de rîs. Acești pacienți sufereau de afazie totală și nu puteau înțelege "cuvintele în sine". Însă Sacks afirmă: gesturile, grimasele, mimica

Sociologia minciunii by J. A. Barnes (1998) [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
sine". Însă Sacks afirmă: gesturile, grimasele, mimica prefăcută și mai ales tonalitățile și ritmul fals al vorbirii au fost ceea ce le-a lăsat impresia de nesinceritate acestor pacienți aflați în imposibilitatea de a înțelege cuvintele, dar extrem de senzitivi. Pacienții mei afazici, nefiind și neputînd fi păcăliți de vorbele în sine, au reacționat la ceea ce lor le-a părut fals, inadecvat, deplasat și aproape grotesc. Nu e nevoie să devenim afazici pentru a avea și noi o senzație asemănătoare, și nici măcar nu

Sociologia minciunii by J. A. Barnes (1998) [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
în imposibilitatea de a înțelege cuvintele, dar extrem de senzitivi. Pacienții mei afazici, nefiind și neputînd fi păcăliți de vorbele în sine, au reacționat la ceea ce lor le-a părut fals, inadecvat, deplasat și aproape grotesc. Nu e nevoie să devenim afazici pentru a avea și noi o senzație asemănătoare, și nici măcar nu trebuie neapărat să-l ascultăm pe Marele Comunicator; este suficient să urmărim discursul oricărui politician la televizor, cu sonorul dat la minim, așa cum, spre exemplu, se întîmplă și într-

Sociologia minciunii by J. A. Barnes (1998) [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

pe care le-a confundat cu categorii funcționale. Experimentul a confirmat ideea că inacuzativele sunt rezultatul unor operații lexicale care schimbă structura argumentală a predicatului tranzitiv inițial. Deși nu în aceeași măsură ca pasivele, inacuzativele i-au pus probleme subiectului afazic, ca urmare a structurii argumentale complexe și a relației noncanonice dintre structura argumentală și S-Structură. Froud ajunge deci la concluzia că inacuzativele sunt predicate verbale care au fost modificate prin adjoncționarea lexicală a unui centru funcțional care schimbă structura

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
puține greșeli în cazul verbelor cu alternanță de tranzitivitate decât în cazul celor inacuzative fără alternanță dovedește că inacuzativele sunt tranzitive în Lexicon. Analiza transcrierilor spontane ale aceluiași subiect l-a condus pe Froud la concluzia că în sistemul subiectul afazic, unele inacuzative (de exemplu, appear 'a apărea') acceptă pasivizarea. 5. ALTERNANȚA CAUZATIVĂ Fenomenul alternanțelor de tranzitivitate a fost observat pentru prima dată de Jespersen (1927: 332−333)93. O discuție mai detaliată apare la Fillmore (1970)94, care are în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763

într-un timp de făcut povești ulterioare doar lor, alt mod al lucidității cînd priveam din privirea copilărie, acest tronson n-a fost călătorie, a fost amintire și uitare, idee fecioară între atîtea orgii ceferiste, povestea se pierde în șocul afazic al fericirii, dacă n-o fi sfîrșitul, șocul suprapunerii cu principiul plăcerii și principiul realității pe coardă Freud, producătoare de metafore, Vasluiul aproape, mai greu cuvîntul Vaslui decît cuvîntul moarte, în sisteme semnificante în care te descurci prin sisteme semnificate

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

Cuvânt înainte În timpul pregătirii medicale ca student, apoi ca rezident în recuperare medicală, am fost martorul situațiilor dificile de realizare a comunicării cu persoanele hipoacuzice, dislalice sau afazice din secțiile de neurologie și recuperare neuro-motorie, fapt ce m-a motivat să-mi îndrept atenția spre studiul unui domeniu mai puțin abordat prin prisma specialităților medicale. În cadrul specialității de recuperare medicală, pe care am îmbrățișat-o, recuperarea neuro-motorie ocupă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Introducere Specificul recuperării patologiei comunicării verbale abordate prin prisma specialității de Recuperare medicală Complexitatea recuperării neuro-motorii și polimorfismul semiologic al tulburărilor de limbaj după accidentele vasculare cerebrale au determinat individualizarea unor supraspecializări ca recuperarea afaziologică, domeniu în care cercetarea sindroamelor afazice, dar și standardizarea unor metode paraclinice moderne de investigație se află în plină desfășurare. Reabilitarea vorbirii prin metode de ortofonie și logopedie, dar și reintegrarea limbajului prin metodele de demutizare în surdomutitate sau reabilitarea limbajului în afazii, deși nu sunt

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
la animalul de laborator a făcut ca elucidarea deplină a mecanismelor limbajului să rămână undeva în urmă, o lungă perioadă de timp. Corelația anatomo-fiziologică dintre zonele cerebrale și limbaj s-a făcut pe baza studiilor clinice și anatomopatologie la persoanele afazice după accidente vasculare cerebrale. Apariția tehnicilor moderne neuroimagistice PET, SPECT, RMNf au permis punerea în evidență și a altor zone cerebrale implicate în limbaj, înafara zonelor clasice Broca și Wernicke. Aceste tehnici, deși au o rezoluție spațială bună, nu reușesc

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
este compatibilă cu aplicațiile web de telemedicină, încât fișierele cu programul recuperator pot fi transmise la domiciliu pacientului, iar rezulatele evaluării se pot întoarce prin rețeaua internet la medicul recuperaționist, care urmărește o recuperare etapizată și adaptată deficitului dislexic și afazic propriu fiecărui pacient. Structura lucrării Am împărțit lucrarea în două părți: „Tehnici de investigare a sistemului de comunicare verbală” este substructurat în: Tehnici de explorare a limbajului, în care sunt descrise tehnicile imagistice, optice și electrofiziologică de investigație ale limbajului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
emission computer tomography (SPECT), examenul fundului de ochi cu determinarea tensiunii arterei retiniene (TAR) și examenul lichidului cefalorahidian asigură un suport real în precizarea întinderii procesului lezional al pacientului cu accident vascular cerebral, în sprijinul evaluării prognostice a recuperării tulburărilor afazice. I.1.1. Tehnici de explorare imagistice și optice corelate cu limbajul Tomografia computerizată (CT) Tomografia computerizată este o metodă modernă și neinvazivă de examinare radiologică, introdusă în practică în anul 1972 de către Hounsfield și Ambroise, ce permite vizualizarea structurile

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în funcție de vârsta pacientului, tipul și gravitatea deficitului de comunicare verbală, de nivelul de instrucție în: - mediul natural socio-familial al logopatului; - centre logopedice interșcolare;cabinetele logopedice afiliate școlilor speciale;cabinetele logopedice din policlinici și spitale pediatrice; - cabinete de recuperare a deficitului afazic afiliate secțiilor de neurologie; - centre de reabilitare a comunicării verbale. Activitatea desfășurată în cadrul centrelor logopedice interșcolare vizează depistarea logopaților încă din etapa preșcolară și desfășurarea activității de corecție cu subiecți logopați normali din punct de vedere psihic și senzorial. Cabinetele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
deficitelor complexe trebuie să înceapă numai după realizarea unor investigații de specialitate și stabilirea unui diagnostic patogenic de certitudine. Investigații audiologice și fonologice sunt necesare pentru cuantificarea deficitului instrumental în tulburările de comunicare verbală și stadializarea progresiei terapeutice. Aprecierea deficitului afazic prin protocolul Western Aphasia Battery (WAB) cu stabilirea scorurilor calitative și calitative de afazie sunt obligatorii înaintea începerii terapiei de reabilitare. (76) În urma actului diagnostic, se completează foaia de observație ortofonică sau afaziologică, în care să se consemneze investigațiile efectuate

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]