566 matches
-
incontinenta emoțională și alte deficite de tip subcortical, inclusiv retard psihomotor și sindrom disexecutiv. III. Caracteristici care fac dubitabil diagnosticul de demență vasculara probabilă: a. Debut precoce al tulburării mnestice și agravare progresivă a acesteia și a altor tulburări cognitive (afazie, agnozie, apraxie) în lipsa unor leziuni corespunzătoare evidențiate prin imagerie cerebrală; b. Absența semnelor focale neurologice, cu excepția afectării în ariile cognitive; c. Absența leziunilor cerebrovasculare caracteristice la examenele imagistice cerebrale (CT sau IRM). Criteriile McKeith revizuite pentru diagnosticul de demență cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
incontinenta (precoce); - akinezie, rigiditate, tremor (tardiv); - hipotensiune arterială cu valori oscilante. Investigații paraclinice și neuropsihologice - traseu electroencefalografic normal; - imagerie cerebrală (structurală și funcțională) - modificări predominant la nivelul lobilor frontali și temporali (anterior); - alterarea testelor neuropsihologice "de lob frontal", în lipsa amneziei, afaziei severe sau tulburării de percepție spațială. ÎI. Caracteristici care susțin diagnosticul de demență fronto-temporală probabilă: - Debut înainte de 65 de ani; - Istoric familial pentru o afecțiune similară la o rudă de gradul I; - Pareze de nervi bulbari, deficit motor, amiotrofii, fasciculații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
sindromul extrapiramidal, sindromul cerebelos, sindromul vestibular. 2. Semiologia sensibilității. 3. Semiologia sistemului nervos periferic. 4. Semiologia funcțiilor vegetative - sistemul nervos autonom, sindroame hipotalamo-hipofizare. 5. Conștiența - tulburări de somn și veghe, stările comatoase. 6. Sindroame corticale - somatognozia, apraxiile, agnoziile, dominanța cerebrală, afazia, memoria. 7. Bolile vasculare cerebrale. 8. Demențele. 9. Epilepsiile. 10. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene. 11. Patologia sistemului nervos periferic. 12. Procese expansive intracraniene. 13. Neuroinfecții. Baremul activităților practice Investigații electrofiziologice. 1. Electroencefalografie - interpretare: 50 cazuri. 2. Electromiografie - interpretare: 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
autonom) - Sindroamele hipotalamo-hipofizare - Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare) (8) Conștiența ... - Tulburări de somn și veghe - Stările comatoase - Mutismul akinetic și sindromul de deaferentare - Confuzia, deliriumul, starea vegetativă (9) Funcțiile nervoase superioare ... - Somatognozia - Apraxiile - Agnoziile - Dominanța cerebrală. Afaziile - Memoria (10) Epilepsia și pierderile stării de conștiență ... - Clinica - Etiologia - Fiziopatologia - Diagnostic diferențial și pozitiv - Tratament (11) Algiile craniene și faciale ... - dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului - nevralgia de trigemen - migrena și algiile vasculare ale feței - algiile craniene și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
sindromul extrapiramidal, sindromul cerebelos, sindromul vestibular. 2. Semiologia sensibilității. 3. Semiologia sistemului nervos periferic. 4. Semiologia funcțiilor vegetative - sistemul nervos autonom, sindroame hipotalamo-hipofizare. 5. Conștiența - tulburări de somn și veghe, stările comatoase. 6. Sindroame corticale - somatognozia, apraxiile, agnoziile, dominanța cerebrală, afazia, memoria. 7. Bolile vasculare cerebrale. 8. Demențele. 9. Epilepsiile. 10. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene. 11. Patologia sistemului nervos periferic. 12. Procese expansive intracraniene. 13. Neuroinfecții. Baremul activităților practice Investigații electrofiziologice. 1. Electroencefalografie - interpretare: 50 cazuri. 2. Electromiografie - interpretare: 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
autonom) - Sindroamele hipotalamo-hipofizare - Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare) (8) Conștiența ... - Tulburări de somn și veghe - Stările comatoase - Mutismul akinetic și sindromul de deaferentare - Confuzia, deliriumul, starea vegetativă (9) Funcțiile nervoase superioare ... - Somatognozia - Apraxiile - Agnoziile - Dominanța cerebrală. Afaziile - Memoria (10) Epilepsia și pierderile stării de conștiență ... - Clinica - Etiologia - Fiziopatologia - Diagnostic diferențial și pozitiv - Tratament (11) Algiile craniene și faciale ... - dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului - nevralgia de trigemen - migrena și algiile vasculare ale feței - algiile craniene și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
sindromul extrapiramidal, sindromul cerebelos, sindromul vestibular. 2. Semiologia sensibilității. 3. Semiologia sistemului nervos periferic. 4. Semiologia funcțiilor vegetative - sistemul nervos autonom, sindroame hipotalamo-hipofizare. 5. Conștiența - tulburări de somn și veghe, stările comatoase. 6. Sindroame corticale - somatognozia, apraxiile, agnoziile, dominanța cerebrală, afazia, memoria. 7. Bolile vasculare cerebrale. 8. Demențele. 9. Epilepsiile. 10. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene. 11. Patologia sistemului nervos periferic. 12. Procese expansive intracraniene. 13. Neuroinfecții. Baremul activităților practice Investigații electrofiziologice. 1. Electroencefalografie - interpretare: 50 cazuri. 2. Electromiografie - interpretare: 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
autonom) - Sindroamele hipotalamo-hipofizare - Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare) (8) Conștiența ... - Tulburări de somn și veghe - Stările comatoase - Mutismul akinetic și sindromul de deaferentare - Confuzia, deliriumul, starea vegetativă (9) Funcțiile nervoase superioare ... - Somatognozia - Apraxiile - Agnoziile - Dominanța cerebrală. Afaziile - Memoria (10) Epilepsia și pierderile stării de conștiență ... - Clinica - Etiologia - Fiziopatologia - Diagnostic diferențial și pozitiv - Tratament (11) Algiile craniene și faciale ... - dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului - nevralgia de trigemen - migrena și algiile vasculare ale feței - algiile craniene și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
de primăvară care afectează vița de vie și pomii fructiferi înmuguriți pierderile mari de vieți omenești de pe fronturile primului război mondial erau încă proaspete în memoria americanilor scopul zonei sterling a fost cel de a proteja valoarea externă a lirei afazia globală este forma cea mai gravă de afazie ulna se află în prelungirea degetului mic motoarele ei cu turbine pe aburi au fost un element revoluționar în construcția de pacheboturi fileul are înalțimi diferite la fete față de băieți în comparație cu vertebratele
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
pomii fructiferi înmuguriți pierderile mari de vieți omenești de pe fronturile primului război mondial erau încă proaspete în memoria americanilor scopul zonei sterling a fost cel de a proteja valoarea externă a lirei afazia globală este forma cea mai gravă de afazie ulna se află în prelungirea degetului mic motoarele ei cu turbine pe aburi au fost un element revoluționar în construcția de pacheboturi fileul are înalțimi diferite la fete față de băieți în comparație cu vertebratele majoritatea furnicilor au vedere mediocră către slabă acidul
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALE VORBIRII ȘI LIMBAJULUI Definiția afecțiunii: întârzierea apariției limbajului expresiv, a vorbirii, a înțelegerii limbajului, pierderea vorbirii la vârsta de sub 18 ani. II. Stadializarea afecțiunii: cronică cu apariție în prima copilărie, posibilitate de evoluție lent favorabilă; în afaziile dobîndite, interval liber de dezvoltare normală urmat de pierderea limbajului. III. Criterii de includere - Istoric de întârziere a limbajului expresiv, pronunțarea cuvintelor, receptiv, pierderea vorbirii (afazie), apărute la vârstă mică, - Nu pot fi atribuite anormalităților neurologice, alterării senzoriale (surditate), întârzierii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
Stadializarea afecțiunii: cronică cu apariție în prima copilărie, posibilitate de evoluție lent favorabilă; în afaziile dobîndite, interval liber de dezvoltare normală urmat de pierderea limbajului. III. Criterii de includere - Istoric de întârziere a limbajului expresiv, pronunțarea cuvintelor, receptiv, pierderea vorbirii (afazie), apărute la vârstă mică, - Nu pot fi atribuite anormalităților neurologice, alterării senzoriale (surditate), întârzierii mintale, variantelor genetice (slow developer), - Există un grad de întârziere și de afectare evidențiat prin examen clinic, psihiatric, neurologic, logopedic, psihologic, - Lipsesc alte cauze: neglijarea afectivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
Tulburări ale sistemului Mai puțin frecvente : nervos hemoragii intracraniene ( cum ar fi hemoragie cerbrală , hematom cerebral , accident vascular cerebral hemoragic , trecerea accidentului vascular cerebral în accident vascular cerebral hemoragic , hematom intracranian , hemoragie subarahnoidiană ) incluzând simptome asociate cum ar fi somnolență , afazie , hemipareză , convulsii hemoragie oculară Foarte frecvente : 5 Tulburări vasculare Foarte frecvente : Mai puțin frecvente : embolism ( tromboembolism ) Tulburări respiratorii , toracice și mediastinale Frecvente : Mai puțin frecvente : Tulburări gastro- intestinale Frecvente : hemoragii gastro- intestinale ( cum ar fi hemoragie gastrică , ulcer gastric hemoragic
Ro_623 () [Corola-website/Science/291382_a_292711]
-
Tulburări ale sistemului Mai puțin frecvente : nervos hemoragii intracraniene ( cum ar fi hemoragie cerebrală , hematom cerebral , accident vascular cerebral hemoragic , trecerea accidentului vascular cerebral în accident vascular cerebral hemoragic , hematom intracranian , hemoragie subarahnoidiană ) incluzând simptome asociate cum ar fi somnolență , afazie , hemipareză , convulsii hemoragie oculară 14 Tulburări cardiace Foarte frecvente : aritmii de reperfuzie ( cum ar fi asistolie , aritmie idioventriculară accelerată , aritmie , extrasistole , fibrilație atrială , bloc atrioventricular de la gradul I până la total , bradicardie , tahicardie , aritmie ventriculară , fibrilație ventriculară , tahicardie ventriculară ) care se
Ro_623 () [Corola-website/Science/291382_a_292711]
-
Tulburări ale sistemului Mai puțin frecvente : nervos hemoragii intracraniene ( cum ar fi hemoragie cerbrală , hematom cerebral , accident vascular cerebral hemoragic , trecerea accidentului vascular cerebral în accident vascular cerebral hemoragic , hematom intracranian , hemoragie subarahnoidiană ) incluzând simptome asociate cum ar fi somnolență , afazie , hemipareză , convulsii hemoragie oculară 23 Tulburări cardiace Foarte frecvente : aritmii de reperfuzie ( cum ar fi asistolie , aritmie idioventriculară accelerată , aritmie , extrasistole , fibrilație atrială , bloc atrioventricular de la gradul I până la total , bradicardie , tahicardie , aritmie ventriculară , fibrilație ventriculară , tahicardie ventriculară ) care se
Ro_623 () [Corola-website/Science/291382_a_292711]
-
Afazia este o tulburare a vorbirii care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
Afazia este o tulburare a vorbirii care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită "afaziologie". Limbajul este un mijloc de cunoaștere și de comunicare între oameni, tulburarea sa reprezintă o
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită "afaziologie". Limbajul este un mijloc de cunoaștere și de comunicare între oameni, tulburarea sa reprezintă o întrerupere a contactului cu ambianța, cu atât mai marcată în cazul când coexistă cu alte perturbări ale activității simbolice cognitive corelate cu
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
între oameni, tulburarea sa reprezintă o întrerupere a contactului cu ambianța, cu atât mai marcată în cazul când coexistă cu alte perturbări ale activității simbolice cognitive corelate cu vorbirea, cum ar fi gnozia, praxia, memoria, schema corporală. Manifestările clinice ale afaziei, privind natura și intensitatea tulburărilor, diferă în funcție de anumiți factori biologici, cum ar fi etiologia, vârsta, preferința manuală, sau sociali, respectiv gradul de școlarizare, caracteristicile inerente ale limbii vorbite etc. Cea mai mare parte a persoanelor afazice nu pierd complet uzul
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
unei propozițiuni sau în înțelegerea sensului cuvintelor sau frazelor percepute, atunci are o alterare a limbajului. De cele mai multe ori tulburările de limbaj se asociază cu dificultăți de elocuțiune. Mai multe forme ale limbajului pot fi interesate: conversația, cititul, scrisul etc. Afazia este o tulburare a limbajului "dobândită", adică survine la un individ care până atunci avea o vorbire normală, în acest fel se deosebește de tulburările ce apar în cursul dezvoltării unui copil, cum ar fi gângăveala sau legastenia (incapacitatea sau
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
dezvoltării unui copil, cum ar fi gângăveala sau legastenia (incapacitatea sau dificultatea de a citi). Utilizat de Platon (gr.: "αφασια" = lipsa vorbirii) pentru a caracteriza starea unei persoane care, înmărmurită în fața unui argument definitiv, "și-a pierdut glasul", termenul de "afazie" în înțelesul actual a fost introdus în literatura medicală în 1865 de Armand Trousseau, înlocuind termeni mai vechi ca ' „alalie"" (Jacques Lordat, 1842) sau ' „afemie"" (Paul Broca, 1861). Primele concepții cu privire la funcțiile cerebrale ale limbajului se datoresc lui Franz Gall
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
de cazuri asemănătoare. Carl Wernicke descrie în anul 1874 o altă formă de tulburare a vorbirii, care - spre deosebire de cazurile lui Broca - se caracteriza prin tulburarea înțelegeri limbajului, în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. El denumește această formă ' „afazie sensorială"", apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de ' „afazie motorie"". Cercetările de mai târziu s-au concentrat asupra descrierii unor forme speciale de afazie, asupra localizărilor cerebrale și dezvoltării diverselor
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
lui Broca - se caracteriza prin tulburarea înțelegeri limbajului, în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. El denumește această formă ' „afazie sensorială"", apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de ' „afazie motorie"". Cercetările de mai târziu s-au concentrat asupra descrierii unor forme speciale de afazie, asupra localizărilor cerebrale și dezvoltării diverselor teorii fiziopatologice și neuropsihologice. În literatura apărută după cel de-al doilea război mondial se remarcă următoarele tendințe: În
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
de greșeli. El denumește această formă ' „afazie sensorială"", apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de ' „afazie motorie"". Cercetările de mai târziu s-au concentrat asupra descrierii unor forme speciale de afazie, asupra localizărilor cerebrale și dezvoltării diverselor teorii fiziopatologice și neuropsihologice. În literatura apărută după cel de-al doilea război mondial se remarcă următoarele tendințe: În România sunt de remarcat studiile asupra afaziei întreprinse de Arthur Kreindler și Alexandru Fradis (1970
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]