KorAP: Find »[drukola/base=afid & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...9 >

217 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

Larvele speciei Sirphus lungier Meig. se dezvoltă în coloniile de Brevicoryne brassicae L., fiind considerată un prădător permanent al acestui afid, Sirphus lungier Meig. a fost într-o proporție de 4,9 % (Mustață, 1986). Speciile parazitoide limitează mult populațiile de afide. Un rol deosebit îl au parazitoizii din familia Aphidiidae. Importanță prezintă speciile Diaratiella rapae Mc. Intosh, Praon volucre Hall. și Trioxys angelicae Hal. Femelele acestor specii pătrund în coloniile de Brevicoryne brassicae L. și încep să depună ouă în afidele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
afide. Un rol deosebit îl au parazitoizii din familia Aphidiidae. Importanță prezintă speciile Diaratiella rapae Mc. Intosh, Praon volucre Hall. și Trioxys angelicae Hal. Femelele acestor specii pătrund în coloniile de Brevicoryne brassicae L. și încep să depună ouă în afidele adulte sau chiar în stadiile larvare III și IV. Din ouă ies larvele neonate, care au mandibule puternice. De obicei, o femelă nu depune mai mult de un ou într-o gazdă și recunoaște cu ușurință dacă gazda a mai

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
ordinea inversă a importanței vitale. La sfârșit este consumat sistemul nervos, astfel că gazda rămâne vie până în ultimul moment, când larva parazitoidă devine matură. Nu este atacat tegumentul. La specia Praon volucre Hall., coconul este făcut sub gazdă și prinde afidul de planta gazdă. În cazul în care într-un afid au fost depuse mai multe ouă și eclozează mai multe larve de stadiul I cu mandibule puternice, acestea se atacă una pe alta și se consumă, rămânând în final o

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
nervos, astfel că gazda rămâne vie până în ultimul moment, când larva parazitoidă devine matură. Nu este atacat tegumentul. La specia Praon volucre Hall., coconul este făcut sub gazdă și prinde afidul de planta gazdă. În cazul în care într-un afid au fost depuse mai multe ouă și eclozează mai multe larve de stadiul I cu mandibule puternice, acestea se atacă una pe alta și se consumă, rămânând în final o singură larvă. Cu alte cuvinte, se instalează fenomenul de canibalism

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
secundari. Între speciile de parazitoizi secundari se dă competiție în vederea obținerii unui număr cât mai mare de gazde. În această competiție vor câștiga speciile care vor avea un număr cât mai mare de indivizi și o prolificitate mai mare. Dacă afidele care acționează ca parazitoizi primari au un rol pozitiv pentru economia omului, deoarece limitează populațiile de Brevicoryne brassicae L. parazitoizii secundari au rol negativ, deoarece parazitoizii primari favorizează dezvoltarea a numeroase specii dăunătoare de Brevicoryne brassicae L. Relațiile sunt mai

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
dungi longitudinal mai închise la culoare pe partea dorsal. Antenele sunt egale sau mai lungi decât corpul, iar corniculele sunt bine dezvoltate (fig. 19). Biologie. În sere iernează ca adulți și larve, prezentând 8 - 12 generații pe an. Este un afid cu dezvoltare holociclică, monoecică. În camp, densitatea maximă a păduchilor se înregistrează în mai - iunie și august septembrie. Acest afid este vector al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
bine dezvoltate (fig. 19). Biologie. În sere iernează ca adulți și larve, prezentând 8 - 12 generații pe an. Este un afid cu dezvoltare holociclică, monoecică. În camp, densitatea maximă a păduchilor se înregistrează în mai - iunie și august septembrie. Acest afid este vector al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp, sere și solarii, atacând tomatele și pătlăgelele vinete. Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sucul celular. Când atacul apare imediat după plantarea răsadurilor, plantele se ofilesc și se usucă. La atacuri mai tardive, plantele se dezvoltă lent, iar producția este diminuată cu 8 - 10 % (fig. 19) Pragul economic de dăunare este de 5 - 6 afide pe frunză. Populațiile de Macrosiphon euphorbiae Hot. este controlată mai ales în câmp de o serie de prădători, dintre care, un rol important îl au speciile din familia Coccinellidae și anume: Adonia variegata Oz.; Coccinella septempunctata L.; Hippodamia tridecimpunctata și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de o serie de prădători, dintre care, un rol important îl au speciile din familia Coccinellidae și anume: Adonia variegata Oz.; Coccinella septempunctata L.; Hippodamia tridecimpunctata și Propylia quatuordecimpunctata L. Dintre paraziți, o pondere destul de redusă în reducerea populațiilor de afide o au Praon volucre Hall. Praon dorsale Hall. și Aphidius matricariae Hali., specii mai frecvente în condiții de camp și aproape inexistente în sere. Măsuri de prevenire și combatere. Aplicarea de tratamente foliare atât la răsaduri cât și la plante

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
frecvente în condiții de camp și aproape inexistente în sere. Măsuri de prevenire și combatere. Aplicarea de tratamente foliare atât la răsaduri cât și la plante în timpul perioadei de vegetație. La răsaduri, tratamentele se aplică la semnalarea primelor colonii de afide cu produsele: Actara 25 WG - 0,02 %, Chess 25 WP - 0,04 %, Confidor 20 SL - 0,05 %, Pirimor 25 WG - 0,1 %. În câmp, tratamentele se aplică cu unul din produsele: Actellic 50 EC - 0,15 %, Diazol 60 EC - 0

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
a). b) femela aripată are capul și toracele de culoare neagră, abdomenul globules, de culoare verde-brumăriu, catifelat, ornate cu 3 - 4 pete laterale brune. Articolul trei al antenelor este prevăzut cu 4 - 9 senzori (fig. 37 b). Biologie. Este un afid cu dezvoltare holociclică, dioecică, având ca plantă gazdă primară:crușinul - Rhamnis fragulae, iar ca plante gazdă secundare, diferite plante anuale din flora spontană și de cultură. Iernează în stadiul de rezistență depus în toamnă pe crușin i poate avea 10

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
corolla L. (Syrphidae), Aphidoletes aphidimyza Rond. (Itonididae), Leucopis glyphinivora Tan. (Chamaemyiidae). Aceiași autori evidențiază ca forme parasite himenopterele Lysiphlebus testaceipes Hal., L. fabarum Marsh., Trioxys angelicae Hal., Aphidius matricariae Hal., Lysephedrus validus Hal., care pot contribui la limitarea populațiilor de afide în procente variabile, cuprinse între 40 și 90%. Plante atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
dezvoltă fumagina. În felul acesta asimilația clorofiliană nu se mai desfășoară normal, în timp ce respirația este intensificată. Păduchele verde al castraveților transmite numeroase viroze de la castraveți, pepeni dovlecei, bob, soia, salată, ștevie, revent, spanac etc. Pragul economic de dăunare: 4 - 5 afide/frunză. Măsuri de prevenire și combatere La semnalarea primelor colonii de păduchi se aplică tratamente chimice cu unul din produsele: - Chess 25 WP - 0,04 %; - Pirinor 25 WG - 0,10 %; - Confidor 70 WG - 0,02 %; - Hostaquick 50 C - 0,05

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
nu se mai dezvoltă, rozeta de frunze bazală este puternic gofrată și uneori cu secreții aderente de substrat. La culturile semincere poate cauza dereglări în formarea lăstarilor și bobocilor florali. Măsuri de prevenire și combatere. La semnalarea primelor colonii de afide se aplică tratamente foliare, prin alternanță cu insecticidele Cess 25 WP - 0,04 %, Confidor 20 SL - 0,04 %, Actara 25 WG - 0,02 %, Confidor 70 WG - 0,02 %, produse care sunt penetrante prin țesuturile frunzelor, au o perioadă îndelungată de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
primăvara și verde până la brun-roșcat toamna. Picioare lungi și subțiri, de culoare verde-deschis, cu excepția extremităților tibiilor și tarselor, care sunt negre. Corniculele lungi (fig. 46 a). Biologie. Iernează în stadiul de ou depus în toamnă pe tulpinile diferitelor leguminoase perene. Afid cu dezvoltare holociclică, monoecică, ce poate prezenta 10 - 15 generații pe an. S-a constatat că numărul formelor aripate din coloniile de afide este variabil, fiind în funcție de abundența hranei și de calitatea acesteia. Păduchele verde al mazării este frecvent în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
fig. 46 a). Biologie. Iernează în stadiul de ou depus în toamnă pe tulpinile diferitelor leguminoase perene. Afid cu dezvoltare holociclică, monoecică, ce poate prezenta 10 - 15 generații pe an. S-a constatat că numărul formelor aripate din coloniile de afide este variabil, fiind în funcție de abundența hranei și de calitatea acesteia. Păduchele verde al mazării este frecvent în anii călduroși și secetoși. Temperatura optimă de dezvoltare este de 20 - 210 C, iar umiditatea relativă a aerului 55 - 65 %. Este o insectă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
arăturii imediat după recoltarea culturii; - amplasarea culturilor de mazăre la distanță de 1 - 2 km de leguminoase perene; - însămânțarea cât mai de timpuriu a mazării și cultivarea soiurilor rezistente sau tolerante. Se aplică tratamente chimice la semnalarea primelor colonii de afide cu unul din insecticidele: Chess 25 WP - 0,04 %. Confidor 20 SL - 0,04 %, Pirimor 25 WG - 0,1 %, Actara 25 WG - 0,02 %, Mospilan 20 SP - 0,02 %. În loturile semincere se fac tratamente cu insecticide selective: Thiodan 35

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091

dăunare pentru fiecare individ. De exemplu, un singur vector al unui virus, poate transmite boala printr-o singură înțepătură și în acest caz, deși densitatea populației nu este mare, se impun tratamente speciale. În culturile de cartof din zonele închise, afidele vectoare constituie specii cheie, de aceea lor sunt destinate majoritatea tratamentelor. În funcție de aceste principii trebuie analizat complexul de boli pe culturi, pentru a delimita speciile cheie. Pentru vița de vie au fost precizate următoarele specii principale: - Plasmopara viticolaBotryotinia fuckeliana - Uncinula

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
semănat, se pot preveni atacurile puternice ale unor boli. Astfel, prin semănatul la epoca optimă se previne îmbolnăvirea gravă a cerealelor de toamnă de către micoplasma îngălbenirii frunzelor, fenomen frecvent la semănatul prea timpuriu, datorită activității maxime a insectelor vectoare (cicade, afide). Recoltarea la timp a culturilor, previne pierderile de recoltă și formarea samulastrei care, atunci când apare, este gazdă pentru diferiți agenți patogeni. Întârzierea recoltării favorizează, de asemenea, atacul unor patogeni, care degradează producția obținută. 3.3. Legislația în protecția plantelor și

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Dacă se realizează preîncolțirea, se vor elimina și tuberculii, care prezintă colți filifori sau fragili caracteristici virozelor. Epoca de plantare. Plantarea timpurie a cartofului este o măsură de prevenire a infecțiilor cu virusuri. Astfel, când se înregistrează zborul maxim de afide (iulie), plantele au un foliaj bogat și sunt mai puțin afectate de vectori. Desimea de plantare. Are influență în prevenirea atacului de virusuri. Se știe faptul, că deplasarea afidelor este mult mai rapidă în culturile rare sau cu goluri, comparativ

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
a infecțiilor cu virusuri. Astfel, când se înregistrează zborul maxim de afide (iulie), plantele au un foliaj bogat și sunt mai puțin afectate de vectori. Desimea de plantare. Are influență în prevenirea atacului de virusuri. Se știe faptul, că deplasarea afidelor este mult mai rapidă în culturile rare sau cu goluri, comparativ cu cele bine dezvoltate și bine încheiate. În culturi cu distanța de plantare de 70 x 30 cm, cu 47620 cuiburi la hectar, procentul de plante virozate a fost

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
controalelor efectuate pe parcursul creșterii și dezvoltării plantelor, se vor elimina plantele cu aspect virotic. Simptomele sunt vizibile și tipice în perioada înfloritului, când plantele virozate se smulg și se introduc în saci de polietilenă, după care vor fi distruși. Combaterea afidelor este o măsură de reducere a populațiilor vectoare de afide, măsură care poate fi aplicată în paralel cu un tratament pentru mană sau pentru combaterea gândaculu din Colorado. Alegerea momentului recoltării și întreruperea vegetației este o măsură, pentru evitarea contaminării

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
plantele cu aspect virotic. Simptomele sunt vizibile și tipice în perioada înfloritului, când plantele virozate se smulg și se introduc în saci de polietilenă, după care vor fi distruși. Combaterea afidelor este o măsură de reducere a populațiilor vectoare de afide, măsură care poate fi aplicată în paralel cu un tratament pentru mană sau pentru combaterea gândaculu din Colorado. Alegerea momentului recoltării și întreruperea vegetației este o măsură, pentru evitarea contaminării tuberculilor cu virusuri și cu mana cartofului. Se întrerupe astfel

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Corola-publishinghouse/Science/454_a_746

vehiculării inoculului în zone ce nu erau contaminate. Transmiterea prin insecte, ciuperci de sol, plante parazite și vectori animali Virusurile, molicutele (micoplasmele), bacteriile și chiar sporii unor ciuperci pot fi ușor vehiculați de către insecte și vectori animali. Insectele din grupa afidelor, cicadelor, tripșilor, acarienilor și nematozii, transmit în mod curent virusurile sau micoplasmele pentru că ele se hrănesc cu sucul plantelor posibil infectate, achiziționează agentul patogen apoi îl retransmit. Din acest punct de vedere există insecte în care virusul este nepersistent, fiind

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
de mai mică însemnătate); prin artropode care achiziționează virusul în timpul hrănirii lor și îl pot retransmite. După ce cicadele achiziționează virusul, acesta poate deveni persistent în corpul lor, se poate înmulți și generațiile următoare pot răspândi la rândul lor infecția virotică. Afidele, ploșnițele, tripșii, unele coleoptere și acarieni sunt de asemenea, vectorii cei mai frecvenți ai fitovirusurilor; prin nematozi transmiterea este destul de frecventă, aceștia păstrând capacitatea de a retransmite virusul cel puțin 30 dezile ca în cazul speciilor Xyphinema index și X

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]