19,817 matches
-
populare) sau de formă (calități eufonice, sonoritate), anumite cuvinte s-au impus, în diferite perioade, ca termeni marcați de apartenența la un registru "poetic", înalt. Acesta e de altfel presupus ori de cîte ori se vorbește de "înnoirea limbajului poetic"; afirmația nu se întemeiază însă de obicei pe o descriere. în română, fazele succesive ale registrului "poetic" și-au selectat elementele dintre cuvintele fondului de bază, dar mai ales dintre cuvintele populare, chiar dialectale; numeroase au fost arhaisme, nu puține termeni
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
Boia din furcile atacatorilor lui Judt nu e ce spune, ci cine este el: o personalitate a istoriografiei românești de astăzi, foarte greu, dacă nu imposibil, de atacat pe propriul teren. Pentru că ceea ce spune seamănă uneori șocant de mult cu afirmațiile din România: la fundul grămezii, de la amănuntul că Transilvania a fost stăpînită întîi de Ungaria și apoi de Austro-Ungaria la politic incorecta formulare "Românii nu au obținut (s.n.)... teritoriul pînă la Tisa", dar "România primea (s.m.) atît Basarabia, cît și
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
pe care o face imaginilor. Dacă în scurta sa prezentare, artistul român este socotit fără echivoc "un om excepțional", care poate fi alăturat "artiștilor care domină acest secol", în ceea ce privește selectarea și ordonarea lucrărilor este evidentă intenția de a demonstra aceste afirmații. Acuarelele și pictura lui Octav Grigorescu sînt valorificate insistent în două perspective: pe de o parte, ca dovezi ale unei stări de grație în care ochiul artistului suportă revelația formei ca pe o întrupare a transcendenței, iar, pe de altă
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
a selecționa treptat ce se întîmplă". Ea ne face să pierdem din vedere că diversele teorii nu viețuiesc în vid, ci în interacțiune cu altele, că n-au, prin urmare, decît o semnificație relativă, prinse în fluxul cultural firesc al afirmației și negației. Se cade a înțelege că de pildă, "deconstrucția sau feminismul sau postcolonialismul sînt manifestări critice aflate în dialectică tensiune cu forțe critice adverse". Așadar "multiplicitatea pluralistă" a culturii nu exclude spiritul critic, ci, dimpotrivă, îl activează, raportîndu-se la
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
din 1987 în SUA, devenită tribuna principală a disidenței literare românești. De asemenea, pune la punct unele informații legate de colecția Hyperion a Cărții Românești, a cărei inițiere i se datorează, dar în care nu și-a publicat (contrar unor afirmații) nici un volum personal. I-l solicitase M. Preda, dar fiindcă se bătuse în Consiliul Uniunii Scriitorilor pentru înființarea colecției, dl D.T. a refuzat să predea o carte. "Monșer, poate ai dreptate, i-a răspuns Preda, dar, cînd te-oi hotărî
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
Valea, de ce trebuie incluși în antologie Alexandru Andrițoiu, complet necunoscutul Gheorghe Daragiu sau Florica Marin sau Cristian Tiberiu Popescu? Dacă spun că antologia îl include și pe Corneliu Vadim Tudor, alături de poeți ca Paul Celan sau Gellu Naum cred că afirmația mea despre compromisuri nepermise pare blîndă. Nu este locul să discut calitatea traducerilor care, de asemenea, include bune realizări alături de ceea ce nemții numesc Pfuscherei și o selecție adesea neinspirată a textelor. Dar dacă vrei să știi cine a tradus un
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
la fel de ușor oamenilor să uite pe cît le este să tacă, acele două nume, Paetus Thrasea și Helvetius Priscus, pe lîngă alte cîteva, convertite în simboluri ale rezistenței republicane). Se spune despre Homer că e mai curînd citat decît citit - afirmația i se potrivește la fel de bine și lui Tacit și mult repetatului sine ira et odio, principiu al imparțialității istoricilor latini, dar care, deși a făcut carieră cu acest sens, nu înseamnă nici pe departe obiectivitate așa cum e înțeleasă de noi
Istorii care se repetă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14946_a_16271]
-
lucruri pentru care nu există semne în limbajul scris. Performanța vocală este în felul ei tot o interpretare. Cel mai potrivit exemplu îl reprezintă Ernst Jandl și prelegerile sale prin care reușea să atragă un public larg. În orice caz, afirmația că autorii sunt și recitatorii cei mai adecvați ai propriilor texte nu se adeverește în totalitate, după cum arată citirea operei lirice a lui Gottfried Benn. Vocea autorului nu reprezintă o certitudine în ceea ce privește înțelegerea textului. Citirea de către autor a textului este
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
constatarea că instituția în cauză era "parazitată și exploatată" de persoane cu o orientare dogmatică, evident alogene și ele. Poanta este cu sare și piper naționalist din belșug: În cele din urmă, Walter Roman a ținut să se declare... român, afirmație incredibilă, în fața căreia adjunctul său, Albrucht, a avut o întrebare de pomină: Dacă, dumneata, Walter Roman, ești român, eu ce sînt?". Conflictul, foarte simptomatic pentru acei ani, s-a terminat printr-un compromis. S-au făcut cîteva eliminări din conducerea
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
iarăși după o rețetă dragă lui nenea Iancu! Manifesta el simaptie pentru inșii suciți? Cum să nu mă întreb, atunci, din care blestemate motive, măcar unul dintre preferații mei adversari politici nu m-a insultat în presă, cu bicisnice vorbe, afirmații josnice și mârșave aluzii, pentru a-mi oferi astfel prilejul ca, printr-o unică și grandioasă lovitură, să obțin un câștig de nemăsurabile ori mai însemnat decât cel realizat din activitatea, altfel destul de susținută, de publicist? Este adevărat că, întrucât
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
2000), coordonată de același. Din această perspectivă, Bizanț contra Bizanț este dacă nu sinteza, cel puțin continuarea unor preocupări constante ale cercetătorului bucureștean pe teritoriul formării conștiinței și a comportamentelor politice românești. în explorările sale, Daniel Barbu pleacă de la faimoasa afirmație maioresciană referitoare la formele fără fond pe care se fundamentează civilizația română modernă și, delimitînd formele ca aparținînd elitei intelectuale care le-a impus, își propune să caute fondul autohton, strîns legat de o majoritate care n-a avut nici
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
pe liderul PPCD, Iurie Roșca, senatorul de Bacău a părăsit, rapid, Palatul Patriarhiei. Și alte ziare au marcat gestul creștinesc al lui Ilie Ilașcu de a amenința cu pistolul în biserică întrebându-se dacă această ieșire nu trebuie legată de afirmațiile liderului PRM, CVTudor, că România trebuie să sacrifice aderarea la NATO pentru unirea cu Basarabia. Să reamintim că analiști politici precum Dan Pavel consideră că CVTudor e teleghidat de alte interese decît cele românești. * De altfel, același CVT apără cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
în precedenta sa carte Frica de diferență (1999), toate axate pe chestiunea delicată a identității (nu doar) culturale, care capătă conotații multiple în cazul intelectualilor din Moldova de peste Prut. O posibilă bază de discuție în acest sens, ne oferă următoarea afirmație a criticului, extrasă dintr-una din cronicile sale: "Printre faptele cu adevărat importante ale vieții literare, o carte continuă să reprezinte dovada cea mai sigură a viabilității culturii, și argumentul ar suna liniștitor, dacă în condițiile vitrege de azi, pentru
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
și sute de miliarde, evazioniști fiscali, hoți, tîlhari - au fost făcuți scăpați de zeloșii polițiști ieșeni." Chiar - putem afla ce e și cu ăștia? Că de amărîți condamnați pentru te miri ce nu e zi să nu scrie presa. * O afirmație antologică a senatorului liberal Radu F. Alexandru preluată de mai multe publicații: "Decît să fi ars Muzeul Satului mai bine ardea Ministerul Culturii!" * NAȚIONAL își informează cititorii că premierul bulgar, Simeon Saxa Coburg a fost oaspetele premierului Năstase, la vila
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
lucru autentic și cel mai neplăcut din acest roman). Nimic nu mai e stabil, sigur. Această interpretare în stil perpetuum mobile e umorul dvs. Mi se pare că aveți un umor fără limite. Sunteți de acord cu o astfel de afirmație? Am într-adevăr simțul umorului, nădăjduiesc, chiar dacă el se apropie oarecum de pantomimă și teatral. Nu mă simt deloc 'detașat' de text, nici ironic - sunt fanatic atașat, deci extrem de implicat. Dar și aici putem afla o sursă de umor, la
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
Concentrată pe raportul creație-viață, concepția suprarealistă a propus o analogie între poezia ce o preconiza (care se definea drept "état de fureur") și stările sufletești paroxistice, placate pe violențe, pe dereglările extreme, purificatoare. Apare semnificativă în acest sens o altă afirmație a lui Artaud (din Suppots et suppliciatons): "Mărturisită sau nemărturisită, conștientă sau inconștientă, starea poetică, o stare care transcende viața, este la urma urmei ceea ce caută publicul în dragoste, în crimă, în droguri, în război sau în insurecție". Iar Breton
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
și își scot pierderile de tot felul din majorarea notei de plată. De altfel, chiar și premierul Năstase a scăpat o remarcă asemănătoare, afirmînd la o videoconferință cu prefecții că nu e corect ca regiile să fie subvenționate de cetățeni. Afirmație frumoasă, dar, pînă una, alta, cetățeanul de rînd are de achitat note de plată la întreținere care depășesc un salariu o-bișnuit în România cu sute de mii sau chiar cu peste un milion de lei.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
suita de sacrificii silențios suferite. Cu cruzime canibalică se pronunță cuvântul corupție. Pe când miezul chestiunii rezidă, rezidual - rog reculegere! - în însăși împletitura A.D.N. -ului obștei. Dl. Livius Ciocârlie nu-mi va lua în nume de rău că voi argumenta afirmația de mai sus cu un substanțial citat din autorul său preferat, Paul Valéry. Prin 1942, când apare volumul Mélange, în timpul unei ocupații militare ce a durat în Franța patru ani - iar la noi patruzeci și patru -, poetul și filosoful P.V.
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
fost au sîrbu, au grec, au alt cevași neam strein, au măcar armean". Este evident că un discurs național(ist) nu avea nici un motiv să selecteze aceste pasaje. Care pot avea motivații subiective, personale - dar acest lucru (valabil pentru toate afirmațiile, inclusiv pentru cele pe care posteritatea preferă să le considere "corecte") nu le scade din interes.
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
mare categorie de oameni, recenți sau nu, vă socotesc pe Dvs., pe dl. Patapievici, pe dl. Liiceanu și, cînd mai trăia, îl includeau și pe Horia Bernea, ca făcînd parte dintr-un fel de bloc nediferențiat. Asta înseamnă că de afirmațiile, părerile sau faptele unuia sînt "vinovați" toți ceilalți. S-a făcut aluzie la asta și în articolele publicate despre Omul recent. Aproape că sînteți percepuți, cu toții, ca un autor colectiv al acestei cărți...Cum vă explicați această enormitate ? Da, sîntem
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
în colaps, iar salvarea poate veni numai din partea unei drepte moderne. Evident, o dreaptă fără Diaconescu sau Ciorbea, pentru că vremea somnambulismului a apus. Iar dacă nu găsim în țară așa ceva, să nu ne sfiim să importăm. Firește, o astfel de afirmație va fi imediat taxată drept antipatriotică, antinațională, anti-românească. în ce mă privește, m-am săturat până-n gât de patriotismul, de naționalismul și de românismul care mă transformă din om în simplă viețuitoare. Dacă nu chiar în plantă. N-am pic
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
se spune despre Loji? - Întreba ea amuzata, cercetându-i chipul de bărbat În vigoare tot cu aceleasi plăcut-interesate priviri. - Că e singurul cap Încoronat care are influență și În Loji. - Posibil - răspunse ea arătând că nu-i displăcea o asemenea afirmație - posibil că toate aceste schimbari din Europa să impună și așa ceva. Dar să nu uităm de ritul scoțian și de faptul că există o casă regală care este și a Scoției! - Bine, dar... Cochetând, poate dintr-un impuls lăuntric, poate
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
sau dă cu mătura pe o scenă pe care nu s-a cocoțat bine. A doua presupoziție, la fel de urîtă, se citește printre rîndurile articolelor semnate de dnii Adrian Miroiu și Gabriel Andreescu. Acesta din urmă, specializat de la o vreme în afirmații și insinuări calomnioase, nu merită ni cet excčs d'honneur, ni cette indignité. E pur și simplu odios și ar trebui lăsat să-și consume de unul singur veninul. Dl Miroiu e, cel puțin, clar în privința corectitudinii politice pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
indicelui de nume. Din nefericire, acest lucru face lucrarea să se situeze cam prea mult în categoria abordările pe cont propriu pe validitatea cărora cititorul nu poate conta (de vreme ce e nevoie de o mare competență în domeniu pentru a judeca afirmațiile oferite). Recenzentul ar vrea de aceea să se oprească asupra unui asemenea aspect a cărui natură controversată a observat-o de la apariția unui fragment din lucrare în revista 22 în care se discuta problema "evreizării aparatului ideologic"; pe de altă
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
un număr mare de evrei, maghiari și persoane aparținînd altor minorități printre cadrele Securității (în Ceaușescu și Securitatea..., Humanitas 1998), și ajunge la concluzia că la nivelul Direcției Securității Statului această prejudecată în general nu se confirmă, și-și motivează afirmațiile apelînd la statistici oficiale privind originea etnică a personalului direcției. Spre deosebire de Deletant, Câmpeanu dă doar o listă cu principalele posturi din aparatul ideologic ocupate de evrei, însă este mult mai categoric în afirmațiile pe care le face. E foarte greu
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]