101 matches
-
albe cu două pîlcuri de sate, iepure infiltrat în dispozitivul antinatural-uman, ne-ar trebui altceva în figurarea nimicirii, cîinii nu m-au simțit, mantăile, pluralul cazon în loc de mantale, bă Mihai bă! Ioane! Ardealul mai vechi ca povestea lui, Brîncovenești/Marosvecs aflorimentul uvertura la melodrama muntele, fotolii de orchestră trenul, ai fost la biserică? INTERVENȚIE ÎN TEXT Vis, cu deplasare în timp. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT am fost la Înviere, și sara, la și jumate, templul cu globul, calvini, crucea bisericii peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
CURIOZITĂȚI MONTANE ȘI PEȘTERI În continentul australian se pot distinge trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic și Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se suprapune În mare parte cu statul Australiei de Vest, format din aflorimente roci precambriene vechi de peste cinci milioane de ani și cuprinde lanțurile Kimberley și Hamersley, Marele Deșert de Nisip, deșertul Gibson și Marele Deșert Victoria 6. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de circa 500 km, care formează
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și apă datorate gazelor din subteran, un „vulcan noroios”, ciocnirea cu un meteorit ș.a. (Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii. Ghidul celor mai spectaculoase peisaje, Univers Publishing SRL, București, 2004, p. 218 și urm.). 10 Ibidem, p. 220. 17 precum și aflorimente izolate de rocă, cum este Muntele Ayers. Cheile Hamersley sunt ravene abrupte cu pereți accidentați, verticali ce despică Înălțimile și platourile din Australia de Vest, deosebit de Înguste pe alocuri, Însumând circa 20 de defilee, dintre care se remarcă prin spectaculozitatea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
momente de explozie vegetală, când deșertul “înflorește” ca urmare a precipitațiilor căzute. Situația însă e trecătoare, dar asta nu o face mai puțin spectaculoasă. Dar și peisajele fără vegetație - dunele de nisip care sunt prezente mai ales în partea centrală, aflorimentele de sare care apar uneori sub formă de creste și ace de sare cu dimensiuni de până la un metru, relieful vulcanic, în care se remarcă în special curgerile de lave și conurile vulcanice - încântă privitorul și sunt tot la fel de multe
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
indicat o serie de caracteristici care le recomandă a fi utilizate pe scară industrială în industria ceramicii brute, iar prin îmbunătățirea calităților, chiar pentru ceramica fină. De asemenea, se întâlnesc nisipuri pentru construcții în baza unor terase și în unele aflorimente din deschiderile sarmațiene . Acumulări semnificative de nisipuri se găsesc doar în cadrul depozitelor bessarabiene, la partea inferioară a „argilelor cu Cryptomactra”. Cercetările efectuate asupra nisipurilor din zonă au arătat câteva posibilități de utilizare a acestora, ca materiale de formare la turnarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
plăci. Cafeneaua avea un aer oriental inconfundabil. Pe cînd treceam prin față, a ieșit cineva. Era genul de personaj pe care-l vezi doar În Împrejurimile unei zone cu marfă. Așa cum un geolog care caută petrol se ghidează după anumite aflorimente de roci, anumite semne indică prezența mărfii În apropiere. Marfa se găsește adesea În zonele adiacente unor cartiere incerte sau de tranziție: Strada 14 Est, lîngă Bulevardul 3, În New York; Poydras și St. Charles În New Orleans; San Juan Létran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
s-a format pe corpul unei vechi alunecări, care a plecat din marginea platoului structural, lăsând la fruntea alunecării o râpă semicirculară cu o lungime de peste 500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Câmpia Banatului și Crișurilor 14.│Podișul Central al Moldovei 20.│Lunca inundabilă a Dunării Pădure Pajiști Pășuni Fânețe Stâncării Munte Lac Mare Dune de nisip Stâncării Emanații de gaze și noroi Alte aspecte postvulcanice Fereastră geologică Petec de acoperire Olistolite Aflorimente Depozit fosilifer Stâncării Peșteri Altele b) Aspecte pedologice c) Aspecte hidrologice d) Aspecte climatologice ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ └────────────────────────────────��────────────────────────────────────┘ II. BIOCENOZA a) Vegetația Păsări Reptile Amfibieni Pentru fiecare specie se vor menționa: *) (în paranteză) convențiile internaționale sub a căror protecție se găsește: Bdv - Convenția de la
ORDIN nr. 1.710 din 1 noiembrie 2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192990_a_194319]
-
12.│Câmpia Banatului și Crișurilor 14.│Podișul Central al Moldovei 20.│Lunca inundabilă a Dunării Pășuni Fânețe Stâncării Munte Râu Lac Mare Dune de nisip Stâncării Emanații de gaze și noroi Alte aspecte postvulcanice Fereastră geologică Petec de acoperire Olistolite Aflorimente Depozit fosilifer Principalele tipuri de habitate din aria naturală protejată (marcați cu x) ┌──────────────────────────────────────────┬─────┬──────────────┬─────┐ │ Tipuri majore Stâncării Peșteri Altele b) Aspecte pedologice c) Aspecte hidrologice d) Aspecte climatologice ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ └─────────────────────────────��───────────────────────────────────────┘ II. BIOCENOZA a) Vegetația Păsări Reptile Amfibieni Pentru fiecare specie se vor menționa
NORMATIVUL DE CONŢINUT din 1 noiembrie 2007 al documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
Prin cartarea geologico-tehnică a zonei amplasamentului, pe planurile existente se transpun date referitoare la: - stratigrafie și tectonică; - fenomene fizico-geologice; - morfometrie și geomorfologie; - gropi de împrumut pentru lucrările de terasamente. B2. Datele stratigrafice și tectonice se obțin prin: - identificarea punctelor de afloriment; - cercetarea diferitelor formațiuni, orizonturi și niveluri litostratigrafice, precum și stabilirea direcției și înclinării straturilor, a accidentelor tectonice, a fisurilor și a gradului de alterare; - corelarea observațiilor efectuate; - colectarea probelor pentru analize de laborator. În cazul amplasamentelor în care fundamentul geologic este
NORMATIV din 8 mai 2007 privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii - INDICATIV NP 074-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188248_a_189577]
-
pe categorii; ... d) propuneri privind continuarea activității de cercetare geologică pentru mărirea cantității resurselor minerale și creșterea gradului de cunoaștere a acestora. ... Articolul 10 Documentația cu calculul resurselor/ rezervelor minerale are ca părți integrante următoarele anexe la text: a) descrierea aflorimentelor, dezvelirilor, șanțurilor, puțurilor, galeriilor, planurilor înclinate, nișelor, carotelor obținute în foraje etc., în zonele în care au traversat corpurile de substanță minerală utilă; ... b) rezultatele măsurătorilor hidrogeologice; ... c) tabele cu calculul devierii sondelor și interpretarea grafică; ... d) tabel cu coordonatele
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 6 decembrie 2005 privind conţinutul-cadru al Documentaţiei cu calculul resurselor/rezervelor minerale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172466_a_173795]
-
pe categorii; ... d) propuneri privind continuarea activității de cercetare geologică pentru mărirea cantității resurselor minerale și creșterea gradului de cunoaștere a acestora. ... Articolul 10 Documentația cu calculul resurselor/ rezervelor minerale are ca părți integrante următoarele anexe la text: a) descrierea aflorimentelor, dezvelirilor, șanțurilor, puțurilor, galeriilor, planurilor înclinate, nișelor, carotelor obținute în foraje etc., în zonele în care au traversat corpurile de substanță minerală utilă; ... b) rezultatele măsurătorilor hidrogeologice; ... c) tabele cu calculul devierii sondelor și interpretarea grafică; ... d) tabel cu coordonatele
ORDIN nr. 177 din 6 decembrie 2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind conţinutul-cadru al Documentaţiei cu calculul resurselor/rezervelor minerale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172465_a_173794]
-
DN 67 (Rm. Vâlcea - Costești - Horezu - Tg. Jiu - Drobeta - Tr. Severin), între km 35, metrul 700 - km 35, metrul 800 - pe o lungime de 100 m. Limita estică pornește din DN 6, km 35, metrul 700, urmărește partea superioară a aflorimentului (carierei) de nisip, de-a lungul lizierei pădurii de fag (de asemenea proprietate particulară), până în firul pârâului Valea Nisipului. Limita sudică este reprezentată de cursul sinuos al pârâului Valea Nisipului, pe o lungime de 140 m; limita pornește în partea
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
proprietate particulară), până în firul pârâului Valea Nisipului. Limita sudică este reprezentată de cursul sinuos al pârâului Valea Nisipului, pe o lungime de 140 m; limita pornește în partea de est a perimetrului, din punctul unde marginea de sus a carierei/aflorimentului de nisip coboară în firul văii și continuă apoi pe pârâu în aval, până în dreptul gardului de sârmă (care constituie limita vestică a ariei protejate). Limita vestică limita pornește din DN 67, din dreptul km 37 - metrul 800 și urmărește
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
km 37 - metrul 800 și urmărește gardul de împrejmuire (de sârmă) care separă aria protejată de proprietatea particulară vecină, până în firul pârâului Valea Nisipului. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Muzeul Trovanților cuprinde un teren neproductiv, denivelat și o carieră de nisip (afloriment) cu expunere vestică, fiind situată în extravilanul localității Costești, la baza Dealului Costești (Zlamene), adiacentă DN 67. Rezervația face parte din Trupul B, este Parcela înscrisă în cartea funciară nr. 148 a comunei Costești, având nr. cadastral imobil 313. Parcela
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafețelor de stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarța de alterare sau cuvertura de sol. De regulă, nu au reflectare în relief, fiind distinse numai în cadrul aflorimentelor. Diametrul lor este de câțiva metri. d)Uvalele sunt forme depresionare, ovale sau circulare, cu dimensiuni de zeci și sute de metri, formate din unirea mai multor doline. La cele puțin evoluate fundul este vălurit; la cele evoluate este neted
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în anul 1379 este amintit Jichișul ca sat. De-a lungul timpului localitatea este cunoscută sub mai multe denumiri, astfel: Referitor la structura geologică, sedimentele sunt reprezentate de argile, marne și intercalații de tufuri vulcanice care datează din Bademianul inferior. Aflorimentele principale se întâlnesc în Dealul Malu și în locul numit "Sub Topile". În Dealul Malu înșiruirea de cinerite este bisecvențială, fiind caracterizată de apariția la zi a unui neck ignimbritic, ceea ce face din această apariție la zi un Curgerile ignimbritice se
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
anul 1817 și orașul Turda. Înaintea alunecărilor de teren, ocupa o suprafață de 0,07 ha și avea o adâncime de 32,5 m. Descrierea lacului după Ion Al.Maxim (1937): Lacul are maluri instabile, se surpă și alunecă continuu. Aflorimente de sare gemă se găsesc pe malurile de nord și de vest. Cabine pe malul estic. Adâncimea maximă: 45 m (după Jenö Viski, 1911), 32,5 m (Ion Al. Maxim, 1937). Ritm mare de împotmolire. Originea lacului: ocnă veche, de
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
ale fostelor scări. Surparea ocnei s-a produs cândva între anii 1867 și 1889. Tot sub forma unui crater, umplut numai parțial cu apă, este descrisă și de către Jenö Viski în anul 1911. Pe pereții craterului se vedeau în 1911 aflorimente de sare. Formarea lacului propriu-zis a avut loc între 1911-1937. Lacul 2 („Lacul Durgău”), lac sărat format prin prăbușirea ocnei „Nagydörgö” („Durgăul Mare”). Adâncimi: 6 m (Jenö Viski, 1911), 5,25 m (I.A.Maxim, 1937), 3,8 m (1978
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
pusă în evidență existența a două puțuri cu adâncimi de 46 m. Lacul 4 („Lacul Ocnei”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare în formă de clopot, cu adâncime mare. Malul vestic ocupat în 1937 de cabine. Afloriment de sare gemă în partea de sud-est a lacului. Adâncimi: 36 m (S.Fischer, 1887), 40 m (Jenö Viski, 1911), 33,75 m (I.A. Maxim, 1937). Salinitate la suprafața apei: 60 g/l(‰) în luna iulie. Lacul 5 („Lacul
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
marcate și alte două ocne vechi, deja abandonate și prăbușite, care corespund lacului nr. 3 (Lacul Dulce) și lacului nr. 4 (Lacul Ocnei). Pe amplasamentul lacului nr. 2 (Lacul Durgău) Johann Fichtel indică o suprafață uscată, de formă rotundă, cu aflorimente de sare, unde a existat o altă exploatare veche de sare. Și lacul nr. 5 (Lacul Rotund) ar fi luat naștere prin surparea unei ocne vechi. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Turda a relatat în detaliu
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc. Pânza de Severin este alcătuită din formațiuni sedimentare flișoide de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Strate de Sinaia). Pânza aflorează pe sectorul Orșova - Drobeta Turnu Severin într-un afloriment spectaculos la Vârciorova, în amonte de Cazanele Mari (viaductul Grăniceri) precum și la confluența dintre pârâul Sirina și Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
platouri mici, pante puțin abrupte și văi înguste, acoperite cu vegetație alpină, care se intercalează cu defileele muntoase, grămezi de pietre și grohotișuri. Culmile, unde de obicei sunt văzuți leoparzii zăpezilor, se diferențiază prin pante foarte abrupte, defilee adânci și aflorimente de roci. Leoparzii zăpezilor pot să apară, de asemenea, în zonele mult mai drepte, unde tufișurile și grohotișurile le asigură un adăpost pentru a se odihni. Leoparzii zăpezilor sunt cu mult mai mulți mai sus de pădure, dar se pot
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
dimensiuni reduse) de culoare alb-cenușiu, la baza cărora sunt semnalate depozite minore de grohotișuri rezultate în urma mai multor procese de eroziune desfășurate de-a lungul timpului. În versantul stâng al văii "Coltăului", aproape de confluenta cu pârâul "Țâcârlăului" se află un afloriment (abrupt calcaros - inca neexplorat) de interes paleontologic cunoscut de localnici sub denumirea de "Râpă Albă". Acesta prezintă resturi fosilifere (cochilii de melci) depozitate în strate de rocă sedimentara constituită din marna calcaroasa. Acest fenomen este întâlnit și în abruptul drumului
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]