3,174 matches
-
de feldspat plagioclaz și material detritic. Aceste cinerite au fost descrise de R. Sevastos, I. Atanasiu și N. Macarovici la Nuțașca și Ruseni, lângă Plopana. Cuaternarul este reprezentat prin depozite de terase și material aluvionar pe văile Lohanului și ale afluenților săi; la par-tea superioară a acestora apar și depozite loessoide. Fundul Văii Lohanului și al afluenților săi este umplut cu aluviuni, a căror textură, în cursul superior, este mijlocie și fin nisipoasă, iar în cel inferior devine din ce în ce mai fin nisipolutoasă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și N. Macarovici la Nuțașca și Ruseni, lângă Plopana. Cuaternarul este reprezentat prin depozite de terase și material aluvionar pe văile Lohanului și ale afluenților săi; la par-tea superioară a acestora apar și depozite loessoide. Fundul Văii Lohanului și al afluenților săi este umplut cu aluviuni, a căror textură, în cursul superior, este mijlocie și fin nisipoasă, iar în cel inferior devine din ce în ce mai fin nisipolutoasă și lut argiloasă, cu cât ne apropiem de gura de vărsare. La piciorul versanților, șesurile sunt
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
naștere depozitelor aluvio - coluviale. Textura coluviunilor este, în mare parte, nisipoasă, cu fragmente de gresie, deși pantele imediat apropiate sunt argiloase; în sensul Lohanului sunt formațiuni solificate îngropate, care indică înălțarea fundului văii prin masive depuneri aluvio - coluviale. Șesurile văilor afluenților Lohanului sunt puternic coluvionate prin depunerile laterale cărate de apele de șiroire de pe pantele învecinate. Textura acestora variază de la lut fin - nisipoasă la lut - argiloasă. Depozitele loessoide sunt materiale de culoare gălbuie, care se apropie de loess prin multe însușiri
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
văii Lohanului este marcat de prezența reversului de cuestă al pârâului Crasna, care este, de fapt, un platou structural modelat în roci moi (marne, argile, nisipuri). Structura monoclinală a regiunii a influențat și morfologia văii principale a Lohanului și a afluenților săi. Astfel, valea Lohanului, de la obârșie și până la nord-vest de satul Fundătura (cota 303 m) are un curs net consecvent, deci coincide cu direcția generală de înclinare a stratelor de roci. De la acest nivel și până la Dobrina, cursul Lohanului devine
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
subsecventă exprimă cel mai bine influența structurii monoclinale, caracterizată printr-o asimetrie accentuată, determinată de secționarea, mai mult sau mai puțin perpendiculară, a stratelor de roci. Versantul conform este, de obicei, lin, în comparație cu cel opus, care întrunește condițiile unei cueste. Afluenții văii subsecvente sunt orientați aproape perpendicular pe râul colector, curgând fie în aceeași direcție cu înclinarea stratelor (caz în care văile lor sunt resecvente sau reconsecvente), fie în sens contrar înclinării stratelor ( văi obsecvente). Aceste văi obsecvente apar, după cum este
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Reiese clar predominanța altitudinilor cuprinse între 150 - 250 m, care reprezintă 47,2% din totalul bazinului hidrografic. Analizând harta hipsometrică se poate remarca cu ușurință că izohipsa de 150 m delimitează zona care include conurile de dejecție și debușeele majorității afluenților Lohanului, atât pe dreapta cât și pe stânga văii. Curba de 250 m altitudine delimitează partea inferioară a versanților de cea superioară, iar cea de 300 conturează platourile (suprafețele) structurale, cu înclinări mai modeste. 5. PROFILE LONGITUDINALE DE VĂI. Profilul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
studiului de față, aceasta s-a calculat prin raportarea suprafeței de sub profil la suprafața dreptunghiului care încadrează profilul. Valoarea P.I.H. pentru Lohan este de 0,315. Celelalte valori ale P.I.H. sunt expuse. Analizând aceste date, se poate observa că, dintre afluenții de diferite ordine ai Lohanului, cei mai evoluați (deci cu gradul de concavitate cel mai mare) sunt: Velnița (P.I.H. = 0,340), care prezintă în profil numeroase praguri sau „ruperi” de pantă, datorită modificării constituției litologice a ariei de pe care își
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pantă, intensificând procesele geomorfologice actuale. 2. APELE DE SUPRAFAȚĂ. Apele de suprafață, respectiv apele curgătoare, se manifestă ca unul din cei mai activi și mai eficienți agenți modelatori ai reliefului. Principala arteră hidrografică din bazin este pârâul Lohan. Lohanul este afluent al Crasnei și izvorăște din zona înaltă a platformei Poiana Mare - Lohan. În hidrografia Moldovei Centrale, valea Lohanului este considerată ca o apariție morfologică târzie. Formarea ei s-ar fi produs în Cuaternar. Acest fapt morfologic a fost în legătură cu prăbușirea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
hidrografice din sud - vestul Moldovei actuale să înainteze adânc în coline și podiș, captând prin eroziunea ei regresivă aproape toate râurile acestor regiuni care, primitiv, curgeau spre sud - est. Așa ar fi luat naștere râul Bârlad, care prin cei doi afluenți ai săi, Crasna unită cu Lohanul, și-a întins mult spre est bazinul său, cumpăna apelor lui fiind astăzi în dreptul satului Arsura, la abia 7 km vest de lunca Prutului. Față de Crasna, valea Lohanului este mai veche, apariția ulterioară a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lui fiind astăzi în dreptul satului Arsura, la abia 7 km vest de lunca Prutului. Față de Crasna, valea Lohanului este mai veche, apariția ulterioară a celei dintâi nefăcând decât să-i răpească acestuia, prin captări succesive, din aval în amonte, toți afluenții de pe dreapta, reducându-i bazinul la îngustimea frapantă pe care o are acum. Iar faptul că profilul longitudinal și transversal al văii Lohanului, în cursul superior mai ales, ca și cel al scurților lui afluenți de pe dreapta, este puțin evoluat
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
din aval în amonte, toți afluenții de pe dreapta, reducându-i bazinul la îngustimea frapantă pe care o are acum. Iar faptul că profilul longitudinal și transversal al văii Lohanului, în cursul superior mai ales, ca și cel al scurților lui afluenți de pe dreapta, este puțin evoluat, duce la concluzia că între formarea acestei văi și cea a Crasnei de la nord, distanța în timp trebuie să fi fost destul de mică. Acest interval scurt nu a îngăduit Lohanului superior și afluenților lui să
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
scurților lui afluenți de pe dreapta, este puțin evoluat, duce la concluzia că între formarea acestei văi și cea a Crasnei de la nord, distanța în timp trebuie să fi fost destul de mică. Acest interval scurt nu a îngăduit Lohanului superior și afluenților lui să-și desăvârșească, lateral și longitudinal, evoluția morfologică a văii, agentul principal de sculptură, apa curgătoare, fiindu-i luat de timpuriu de râul Crasna. De la obârșie și până la vărsarea sa în Crasna, în dreptul satului Pâhna, valea Lohanului, a cărui
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de circa 130 m pe o distanță de 13 km. Aceste fenomene dau văii Lohanului (dar numai în albia majoră și pe coasta de pe versantul stâng) un caracter de tinerețe morfologică. Restul văii superioare a Lohanului, ca și văile tuturor afluenților lui de pe dreapta, de aici ca și din cursul inferior, păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată de sărăcia debitului de apă a pâraielor de aici, mereu sculptate prin meandrarea dinspre vest și dinspre est a afluenților Crasnei și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
văile tuturor afluenților lui de pe dreapta, de aici ca și din cursul inferior, păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată de sărăcia debitului de apă a pâraielor de aici, mereu sculptate prin meandrarea dinspre vest și dinspre est a afluenților Crasnei și Prutului. Eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul orașului Huși (24 - 26 m altitudine absolută). Prin acest
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ca și din cursul inferior, păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată de sărăcia debitului de apă a pâraielor de aici, mereu sculptate prin meandrarea dinspre vest și dinspre est a afluenților Crasnei și Prutului. Eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul orașului Huși (24 - 26 m altitudine absolută). Prin acest fapt, observăm că ne aflăm în fața unui exemplu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cumpănă a apelor dintre Siret și Prut la nord de Pașcani. Valea Crasnei, a cărei albie majoră între Bunești și Stroești este cam cu 70 - 80 m mai joasă decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea putință afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului, sub formă de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile sarmațiene și meoțiene. Cursul inferior al Lohanului, de la Dobrina la vale, se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală, Lohanul , nici pentru vreun alt afluent al său, nu există încă nici un fel de măsurători de debit și de nivel. Din informațiile culese de pe teren și din cele realizate de profesorul I. Gugiuman, se poate spune doar că variațiile de nivel și de debit ale apelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi”; • lungimea rețelei hidrografice - L (m); Aceste 9 variabile au fost analizate pentru cele 20 de bazine ale afluenților principali și pentru bazinul Lohan. Un element morfometric ce caracterizează destul de bine capacitatea de organizare a râurilor (și care este, de fapt, cel mai important element al unui sistem hidrografic), deși condiționat puternic de evoluția în timp și spațiu a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
km și 0,393 km2 la râul cu numărul 9, care are o lungime de 1,075 km. Se poate observa, analizând harta ierarhizării rețelei hidrografice, că râurile care-și au izvoarele pe culmea interfluvială dintre Crasna și Lohan (deci, afluenții de pe dreapta Lohanului, caracterizată printr-o slabă fragmentare a reliefului și o densitate mică a rețelei de drenaj), au lungimi mai mari și drenează suprafețe de teren mai mari decât râurile (afluenții) de pe stânga Lohanului, îndeosebi față de cei din cursul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pe culmea interfluvială dintre Crasna și Lohan (deci, afluenții de pe dreapta Lohanului, caracterizată printr-o slabă fragmentare a reliefului și o densitate mică a rețelei de drenaj), au lungimi mai mari și drenează suprafețe de teren mai mari decât râurile (afluenții) de pe stânga Lohanului, îndeosebi față de cei din cursul superior și mijlociu. Energia maximă a bazinelor variază în același sens, între 260 m la râul Valea Merilor (râu de ordinul III, cu izvoarele într-o regiune caracterizată printr-o dinamică foarte
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
la râul cu numărul 13, râu de ordinul II, râu care-și dirijează apele într-o arie cu o morfodinamică slabă și înclinări modeste ale terenului (3° 10°). Panta medie a bazinelor hidrografice variază între limite destul de largi. Astfel, la afluenții de ordinul al III-lea, aceasta este cuprinsă între 209,8 m/km la râul Valea Merilor și 92, 46 m/km la râul Drăgan. În primul caz, înclinarea terenului se realizează pe seama depozitelor nisipo-argiloase cu intercalații de gresii, în timp ce
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
la râul Valea Merilor și 92, 46 m/km la râul Drăgan. În primul caz, înclinarea terenului se realizează pe seama depozitelor nisipo-argiloase cu intercalații de gresii, în timp ce pante de 92,46 m/km se grefează pe depozite predominant nisipoase. La afluenții de ordinul al II-lea, acest indicator morfometric variază între 147,9 m/km, la râul cu numărul 9, situat pe partea stângă a Lohanului, în zona de cuestă și 61,84 m/km la râul cu numărul 13, situat
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia absintium), peliniță (Artemisia austriaca) ș.a. 2. Vegetația intrazonală (azonală). Mai răspândită este vegetația de luncă, prezentă atât în lungul Lohanului, cât și a afluenților săi. Este alcătuită atât din specii ierboase (Tripholium pratense, Tripholium hibridum, Tripholium repens, Poa pratensis, Poa palustris, Ranunculus repens,Ranunculus sardons, Agrostis stolnifer, Alopecurus pratensis ș.a.) cât și specii de arbori: plop (Populus tremula), salcie (Salix fragilis), ulm. Tot aici
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE UMANIZARE 1. VECHIMEA LOCUIRII ÎN ARIA PROXIMĂ. Ca și în cea mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se menține la 743m, mai la sud, la Poiana Câmpina atinge 687m. Caracteristic pentru această coamă prelungă care desparte aceste două bazine hidrografice este linia extrem de sinuoasă pe care o înscriu marile ei înălțimi, adică linia de cumpănă. Acolo unde afluenții Prahovei și Proviței se apropie între ei în zona de obârșie, înălțimile scad repede cu 100-150m sub nivelul general al culmilor. Acest fapt relevă atacul permanent pe care apele l-au dat asupra dealurilor având ca urmare retragerea continuă a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]