460 matches
-
Fondator Ștefan Doru Dăncuș. Prezintă Emilia Dănescu, redactor, director de imagine și comunicare Grup Media Singur. • 16.00 - 17.15: Scriitori la standuri & Ședință de autografe. Standul Editurii eLITERATURA București: Ion Andreiță: „Mătura de pelin” (memorii) Nicolae Petrescu-Redi: „Îngândurări: dicționar aforistic”. Prezintă Vasile Poenaru, scriitor-editor. Standul Editurii EIKON Cluj-Napoca: ROSTIRI ACADEMICE ROMÂNEȘTI Acad. MIHAI CIMPOI prezintă volumul „Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic” - lucrare fundamentală, de referință în domeniu. Acad. Prof. univ. dr. IOAN-AUREL POP: „Eminescu și Transilvania; Locul românilor în Europa și
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Revista_singur_1399953322.html [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
însă de forma donquijotismelor sale, Mircea Băduț are momente când devine filosofic, vorbind în parabole: "în lungul vremurilor neturbulente, traiectul civilizației umane e dat nu atât de voievod, cât de făuritorul de «obade»"(p.39) sau, în alt context, pur aforistic: "Liliputan = un hipopotam în miniatură și având culoarea liliacului." (p.102); În plină eră comunistă Marin Preda scria despre acea orânduire că ar fi șansa pitecantropului de a sui pe scena istoriei. Acum, democratizarea internetului, speculată comercial, cu involuția serviciilor
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
în limba franceză de Virginia Bogdan, ne dezvăluie un poet a cărui eu își pune problema existenței, croind cărare prin sinele dezorientat de avalanșa lipsei câmpiilor “răsfățate de râuri/câmpiile cu soare lipseau...” (Câmpiile cu soare lipseau...). Există o alunecare aforistică, în partea de jos a micro-poemelor palpită carnea răspunsurilor evidențiate în partea de sus, umplând clepsidra cu lumina cântecelor „născute/din sunetele ploii.../ copacii muriseră de sete.../“ Copacii muriseră de sete...). O răsucire obligă, o piruetă a versului și povestea
VISUL POETULUI GHEORGHE A. STROIA ŞI „SETE” DE VIAŢĂ PE RAMURA „VERDE” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1439546061.html [Corola-blog/BlogPost/373246_a_374575]
-
viață”- este una din reflecțiile acestuia. „Adevărul e neverosimil”, „adevărul e primejdie”, „adevărurile se învechesc, nu toate rămân adevăruri”, „Asta-i istoria: cimitirul fostelor adevăruri. O colecție de fapte. Și-apoi fiecare cu adevărul lui”4 - sunt câteva dintre enunțurile aforistice , concluzii la care ajunge eroul epic. La aceste serii de cărți editate se adaugă volume de publicistică sportivă - Biblioteca din iarbă (2002), Viață de microbist (2004), Mutumania (2005), Cei doi Hagi (2007) - ce pun în evidență o neașteptată latură a
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
amintirilor care se intersectează cu cel imaginar, creând simboluri”. Minimaliste, poemele cu un balans perfect între imagine și reflexia meditativă, inspiră o procedură niponă în alcătuire, dar și în conținut, pentru că pornind de la o percepție reală, poeta induce meditativ, uneori aforistic, panseuri existențiale. Imaginea translează experiența lirică, imaginea devine simbol și forță de exprimare sensibilă la Ana Pop Sârbu. Urcam muntele. Fapte fragile mă loveau De pereți atmosferici. Cineva scria vieți inexistente, Texte în dezordine. Sunete incongruente, Lumina ce nu se
EUDEMONIA- ANA POP SÂRBU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1485704713.html [Corola-blog/BlogPost/379122_a_380451]
-
confesivitatea. Oricît de fotografic și-ar developa autoarea melancoliile, pozînd bovaric „numai pentru a înțelege și mai bine / cît de necesară îmi este această foame, a inimii”, discursul e de fapt cu precădere filozofard și chiar sapiențial, marcat de porniri aforistice. Spre exemplu, retorica din Oratio mentis : „Totul e să dăm fiecărui lucru / sensul cuvenit /.../ poate că Burckhardt avea dreptate,/ se poate vorbi despre moarte / fără să întindem mîna spre ea ?” Această perspectivă impersonală face ca mărturia poetei să apară ca
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
fi considerat ca purtătorul de cuvânt al lui Socrate către vremurile noastre, asemeni lui Platon, care l-a interpretat pe Socrate după cum s-a priceput.” (Mihai Știrbu) În apărarea aforismului și în apărarea propriei sale ispitiri, Lucian Blaga spunea: „Literatura aforistică în starea sa de condiment firesc, indispensabil, aparent insignifiant, dar necesar într-un savant dozaj - e sarea gîndirii”. Cuvintele-ncumințite ale lui George Petrovai au dozajul necesar! Gelu DRAGOȘ Referință Bibliografică: Cartea Cuvinte-necumințite , o carte definitorie a lui George Petrovai / Al
CARTEA CUVINTE-NECUMINŢITE , O CARTE DEFINITORIE A LUI GEORGE PETROVAI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401852245.html [Corola-blog/BlogPost/354096_a_355425]
-
limbii franceze, din care fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv până la refuz, atunci când a fost nevoie ca golurile să fie umplute. Ușoara ei asprime aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultima oră o fac tot atât de modernă, tot atât de maleabilă și
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Revista_bogdania_din_focsan_ionel_marin_1360668138.html [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
E o cobră care mușcă, Dar și arma ce rănește, În trei versuri te ochește Și-n al patrulea te-mpușcă.” . “Epigrama este o formă fixă de poezie, în mod preponderent catren, aparținând genului liric, cu un conținut satiric, umoristic, aforistic sau poetic, ce ține de ascuțime și de arta ingeniozității, având o structură binară ce-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument, structură care naște o tensiune numită Ťepigramaticăť (mecanism epigramatic), descărcându-se printr-o Ťscânteieť surpriză ce
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1397282838.html [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
în cartea noastră „Arcade septentrionale”. Amintesc aici și de primul volum de traduceri ale poemelor eminesciene în limba engleză realizat de Silvia Pankhurst, prefațat de Bernard Shaw și cu introducerea semnată de N. Iorga. Și câte rostiri de-a dreptul aforistice, de profunzime și de săpat în piatră n-a lăsat Iorga despre Eminescu! Iată câteva, dezarmant de puține din cele multe, aproape imposibil de adunat din marea de text scris de Iorga, ce depășete măsura omenească și poate de aceea
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_eminescu_lucia_olaru_nenati_1371304952.html [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
certitudini, împărtășește din preaplinul propriu fără să aștepte, își transformă poezia într-o recuzită aparent aiurită, dar cu o încărcătură cât se poate de normală. Altfel spus, poezia sa, care are de toate - iubire nebună și nemiloasă, pasiune, happy-ending, substrat aforistic ambalat în situații hilare - este un fel de-a râsu-plânsu, însă plin de inteligență, inimă și suflet. (GHEORGHE A. STROIA) COLECȚIA EPOSS ***1. MARIANA VICKY VÂRTOSU * Focșani, Vrancea: ALADINA DIN AL AIN (proză A5, 232 pagini) Darul povestirii - regăsim tehnica
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – NOIEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1447156979.html [Corola-blog/BlogPost/369386_a_370715]
-
arheologia și istoria veche a Dobrogei, bibliologia, civilizația greco-romană, dreptul român, filologia clasică, istoria, limba elina, limba latină, literatura comparată, literatura latină, literatura română, paremiologia, teologia. În domeniul creației literar-artistice a cultivat: poezia, portretul literar, românul, teatrul în versuri, memorialistica, aforistica. Dr. Olimpia Varga, Universitatea „Ovidius”din Constantă, în „Cuvânt înainte”, mărturisește că a încercat să caute și să adune în acest volum „cu sprijinul universitarului și scriitorului în discuție, aproape toate prezentările, portretele, articolele, cronicile, recenziile, paragrafele din dicționare consacrate
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
site-uri (oare de ce n-am adapta la limba română și nu am spune “saituri”?). Românul s-a retrezit poet. Se scot versuri din scrinuri prăfuite, se apelează la amoruri defuncte, la deșeuri de sentimente, la rumegușul unor cugetări forțamente aforistice, se scot din saramura tradiției proze de tip Sultănica. La fel se întîmplă și la Golemul cu picioare de lut numit Agonia, care nu are nici un criteriu de cernere a valorilor. Tot așa în lîncedul și mediocrul Bocanc literar, văcsuit
CENACLURI VIRTUALE... SCRIITORI VIRTUALI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cenacluri_virtuale_scriitori_virtuali.html [Corola-blog/BlogPost/348164_a_349493]
-
Acasa > Literatura > Carti > ÎNTRE EXPRESIE ȘI ADEVĂR Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului - Comentariu - Între expresie și adevăr, este o carte de cugetări și definiții aforistice a poetei Alexandra Mihalache, editată la Editura Universitară București, anul 2016. Redactor de carte : Gheorghe Iovan Coperta : este realizată de Ameluța Vișan, după o pictură a artistului Aidan Andon. Grafica interior carte : este semnată de Constanța Abălașei-Donosă, plastician, scriitor. Prefață
ÎNTRE EXPRESIE ȘI ADEVĂR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1482178492.html [Corola-blog/BlogPost/370737_a_372066]
-
din creația ei ce este trimisă prin vers, să favorizeze și să lumineze starea sufletească. Trebuie amintit că Alexandra Mihalache a obținut Premiul Fundației Naji Naaman din Liban, în anul 2014. Ce este scris în această carte (cugetările și definițiile aforistice) sunt lăsate să acționeze asupra celui care le citește, cu nestingherită naturalețe. ,, Între expresie și adevăr ,, se dispune în două tablouri. Primul se numește ,,Lumina adevărului,, și al doilea, poartă numele de ,,Întunericul adevărului,, . În referința Domniei Sale, Dr. Mihai Frunză
ÎNTRE EXPRESIE ȘI ADEVĂR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1482178492.html [Corola-blog/BlogPost/370737_a_372066]
-
Domnului. Mistuirea Profetului pentru Neamul său, cel aflat din totdeauna în grija Moșului din Carpați, cum a grăit într-una din lucările sale exhatologice, părintele Ghelasie Gheorghe de la Mânăstirea Frăsinei-Vâlcea, l-au susținut ca frumusețe a sufletului românesc în grăirea aforistică, în claritatea textelor și în variatetea tematică a diverselor domenii ale gândirii. Setea Poetului de cunoaștere a Frumuseții Creației divine a provocat foamea după Adevărul absolut, care a zămislit în inima sa dragostea ca suflu dătător de viață, ca undă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
Orice se murdărește mai ușor decât se curăță.” Zicerile despre conștiința sunt deseori cuplate cu aluzii la patimă banilor și boală consumatorismului: „Nu te uita în portofelul nimănui, ca mulți își țin acolo sufletul.”, „Un suflet de milioane.” Unele ziceri aforistice își bazează aluzia psihologică sau morală pe o fină distincție semantica a cuvintelor: „Am multe relații, dar nici o legătură.”, „Tot timpul mă gândesc că nu gândesc destul.” În altele, sunt puse în joc sensuri și contrasensuri: „Tare de cap înseamnă
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_maestru_israelian_al_zoltan_terner_1331272983.html [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
placă, să dea de gândit. Să fie acroșant. Cele mai multe din „zicerile” israelianului Dorel Schor, îndeplinesc aceste condiții. Deși e medic dermatolog și declară că e un superficial, ca și organul anatomic în care e specializat, Schor își desfășoară jocul verbal aforistic între suprafață și profunzime. Unele din zicerile sale vizează adâncimi de gand sau stârnesc în mintea cititorului asociații de adâncime. Pe Dorel Schor îl pasionează cuvintele, viața lor, relațiile dintre ele, asemănările și deosebirile, sinonimia și antonimia lor. E atent
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_maestru_israelian_al_zoltan_terner_1331272983.html [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
din revista telaviviană „Expres Magazin”. Firește, nu toate zicerile sale sunt la nivel de excelență. Ar fi și imposibil. Aforismul e un gen dificil. Unii autori de aforisme au rămas în istoria genului prin câteva sute de ziceri. Toată opera aforistica a lui Stanislaw Lec încape într-o singură carte de dimensiuni modeste. Câteva piese reușite sau foarte reușite pe saptamana te fac deja un autor de luat în serios. Dorel Schor e unul dintre aceștia. Publică „ziceri” de mai bine
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_maestru_israelian_al_zoltan_terner_1331272983.html [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
adesea figurat, o idee, și Impresii,substantiv femenin, care emană un efect lăsat în conștiință de un factor din afară. Încă din analita titlurilor ne dăm seama că ele au nu numai acel iz u-moristic ci și o substanță filozofică, aforistică, având la origini înțelepciunea populară. Cartea este structurată în opt secvențe ce se interferează în aceeași ideatică conceptuală a filozofiei care există acolo unde obiectul nu este nici lucru, nici eveniment,ci idee electrizată de o ironie ascunsă sub aparență
IOAN MARINESCU-PUIU- U-MOR DE RÂS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_marinescu_puiu_u_mor_de_ras_.html [Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092]
-
de invidiat. Poet cu imaginație debordantă, adeseori funambulescă, vervă ludică, spumă de comediograf. Totuși, una din dimensiunile definitorii, de maxim interes, ale acestei lirici, pare a fi reflexivitatea cu miez filozofic. Marile neliniști existențiale fac obiectul câtorva poeme remarcabile. Densitatea aforistică a acestei lirici e, pe alocuri, uimitoare. În poemul “Chibzuieli” fiecare vers este un aforism. Niciunul banal, niciunul plat sau inept. În fiecare lucește câte un ciob de înțelepciune. Unele sunt simple și monumentale, par cioplite în marmură: „Pomul Cunoașterii
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1486101858.html [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
tele-culturalizată, plină de paradoxuri („Cei care nu au de lucru, fac demonstrații, cei care au de lucru fac greve”, ” Dacă vrei să fii în rând cu oamenii, treci la coadă”, „Toate generațiile sunt de sacrificiu”, „Cine pupă sus, scuipă jos”...) Aforistica lui Schor, etalată cu rigoare de metronom în paginile revistei israeliene „Expres Magazin” ilustrează dimensiunea tonic-înaltă a cugetării în zodia paradoxului și absurdului, amândouă nutrite din „virtuțile păcatului”. Și cum „ceea ce e frumos nu poate fi prea complicat”, cartea se
SĂ VEZI ŞI SĂ NU CREZI... SĂ FIM SERIOŞI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mircea_radu_iacoban_1402845894.html [Corola-blog/BlogPost/365443_a_366772]
-
cu buzele / un pumn de fructe amărui / mâine ne-om uita după noi / numărând ghiocei / dintr-o primăvară absentă / și nu vom mai ști / cine a trecut primul / pragul spre astre”. Mihaela Aionesei a dobândit iscusința definiției lirice, cu tentă aforistică, pe care o uzitează frecvent: “mâinile - / gesturi prelungite în suflet”; ș.a. Se știe că poetul este un fel de magician fără baghetă, ori cu bagheta condeiului, care poate orice; el poate transforma lumea după propriile lui mijloace de expresie și
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
pentru anvergura sa poetică: “vuetul veșniciei”, “centură de timpuri prin spațiu”, “clepsidra visului unui alt vis”, “ochiul dintre lumi”, “vitraliul privirii”, “țesătura inimii topite”... Iar numeroase construcții sintactice extrase din context par, dacă nu cumva chiar sunt, conciziuni memorabile, sentințe aforistice: “Trandafirul luminii nu înflorește în somn”. (“Povestea celor o mie de vieți și o nouă viață”); “Stăpânește, Omule/ fiara din tine, vei regăsi culoarea armoniei” (“Șarpele din sufletul tău”); Nu s-a pierdut, s-a rătăcit,/ dar această rătăcire e
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1490094939.html [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
simplă poți spune cât alții nu spun nici în zeci de pagini. Caz rar la noi, Dorel Schor iese, de regulă, câștigător în lupta cu banalitatea, principalul inamic al zicerilor sapiențiale sau cu haz. Citez câte una din aceste bijuterii aforistice și nu mă satur să admir subtilitatea câte unei aluzii morale. De pildă: „Am două vești: una bună și una adevarată!”, „Vrei să pui degetul pe rană? Spală-ți, mai întâi mâinile!”. Mai sunt apoi și grăitoarele jocuri de contrarii
CELE TREI TICHII FERMECATE ALE LUI DOREL SCHOR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1427466141.html [Corola-blog/BlogPost/368215_a_369544]