460 matches
-
umorul țărănesc sănătos (ex. "Orbul când dă de perete zice că s-a isprăvit lumea"), pe de alta formularea artistică, adevărate poeme într-un vers (ex. "Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești"), ca și vocația aforistică ("Paza bună trece primejdia rea") a proverbelor noastre, față de care pălesc cele din alte limbi romanice. În încheiere am explicat de ce, în colecțiile de proverbe românești, apărute între 1964 și 1989, nu se poate găsi echivalentul latinescului Sutor, ne supra
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
forță a sintezei care este aceea a gândirii. Gândirea tradițională. LP: Într-un sens apreciativ, firește. Dar textul filosofic? MD: Acesta ridică problema argumentării: more geometrico demonstratum. Textul filosofic cunoaște forme diferite de aranjament: dialogul a fost cea dintâi; forma aforistică, tratatul spinozist, autobiografia carteziană din Discours de la méthode, argumentarea wittgensteiniană (ea însăși sfârtecată) etc. LP: Ați fi de acord să spuneți: filosofia "continuată prin toate mijloacele"? Cartea dumneavoastră, L'énergie du désespoir, are, ca subtitlu, " Sau despre o poetică continuată
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
și nuanțe care dau vioiciune și farmec întregului. Unele reflecții sunt triste, altele de o veselie sobră, unele sunt imperative, altele întrebătoare, nota ironică o însoțește permanent pe cea gravă iar formularea rimată întrerupe din loc în loc logica enunțiativă. Genul aforistic este destul de bine reprezentat în cultura română, fiind abordat de gânditori din diferite timpuri și zone culturale. Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Simion Mehedinți, Vasile Pârvan, Vasile Conta, Constantin Brâncuși, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Grigore Moisil, Octav Onicescu, A.D. Xenopol, Nicolae
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Pârvan, Vasile Conta, Constantin Brâncuși, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Grigore Moisil, Octav Onicescu, A.D. Xenopol, Nicolae Titulescu, Tudor Vianu sunt numai câteva nume dintr-un lung șir, fapt ce a determinat să se constituie enciclopedii, consacrându-se deja sintagma „gândire aforistică românească” . Se vorbește chiar despre o anumită predilecție românească pentru formula de înțelepciune, pentru cugetare, maximă sau aforism . Nu am căderea de a mă pronunța cu privire la acest lucru. În schimb, pot spune că, prin frumusețea și specificul lor, reflecțiile profesorului
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
formula de înțelepciune, pentru cugetare, maximă sau aforism . Nu am căderea de a mă pronunța cu privire la acest lucru. În schimb, pot spune că, prin frumusețea și specificul lor, reflecțiile profesorului Vasile Fetescu își găsesc un loc distinct în peisajul gândirii aforistice românești. Valică Mihuleac Moto: Idei înnobilate, simțăminte curate toate poleite cu sclipiri de diamante le-am adunat în file de carte pentru a cititorilor înlesnire și pentru îndelungă dăinuire. EDUCAȚIE CULTURĂ ȘCOALĂ Cultură O cultură generală amplă și solidă nu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ideologiei literare a acestuia". Să ne mai mirăm că e proclamată supremația lui Gherea, care ar fi, "prin felul mai larg și mai nuanțat de a înțelege critica (...) " în mai mare măsură decît Maiorescu, contemporanul lui Eminescu și Caragiale"? Sau aforistic: "Gherea crede în devenire, pe cînd Maiorescu, mișcîndu-se exclusiv printre eternități, este un dogmatic". E cumva Maiorescu un critic edificator? În ultimă analiză, Criticele sunt o colecție de interdicții, nu de încuviințări". E măcar un bun polemist? "Maiorescu nu concepe
Un duel cu aerul (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7705_a_9030]
-
frumos și de poezie, putem considera că Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârșesc pe hârtie." în afară de micile răutăți puse între croșete, totul e bine spus, dar e și complet? Nu cumva argumentăm numai pe jumătate - de fapt, unilateral! - afirmația aforistică a lui Octavian Goga? Nu cred stimații mei colegi că "poetul pătimirii noastre" are în vedere, când face afirmația respectivă, și truda pe care și-o asumă de bună voie și nesilit de nimeni creatorul de frumos? Nu s-ar
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]
-
O cafea cu lapte (germ.). Edmund Burke (1729-1797), om de stat englez, orator parlamentar și gânditor politic, angajat În lupta pentru limitarea puterii regale și pentru constituționalitate. Multe fraze din pamfletele și discursurile sale au rămas memorabile prin caracterul lor aforistic. Legendari jucători de crichet englezi. Hobbs, de exemplu, a fost primul jucător englez de crichet Înnobilat, devenind sir John Berry Hobbs (1882-1963). Joc de cuvinte intraductibil. Pentru budinca de orez cu stafide se folosește În englezește expresia spotted dog - câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
laba pe ei. Era ca și cum ai stîrpi cocoșeii alegînd ouăle înainte de a le pune sub cloșcă. Îi plăcu comparația, se gîndi să o țină minte și să i-o servească șefului cînd va prezenta raportul, îl știa amator de formulări aforistice, zicea că marea politică se vede după cît de expresivă este susținerea verbală, citea discursurile de la Cameră sau de la Senat cu creionul verde în mînă și sublinia cîte o zicere mai norocoasă. Vorbitorul cu pricina se putea aștepta la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
te încearcă un soi mulțumire. Dacă așa văd lucrurile, atunci cu ce anume avem de-a face în ceea ce ne oferă Dan Moldoveanu? Cu foarte multe din toate. Elemente din proza oratorică, pe ici, pe colo, elemente de proză narativă, aforistică, din literatura de frontieră, scriitura fiind profund poetică, suprametaforizată, opunându-se însă versului, dar nicidecum poeziei. Efectul artistic fiind asigurat tocmai din năvala senzorială a imaginilor, elementul forte al autorului, de care acesta abuzează până la sațietate, obligându-te să participi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
putea numi, mai plastic, „Tanța și Costel“, ca pitoreștile personaje ale lui Ion Băieșu, care, din dorința de a părea cultivate, combină neinspirat registrele stilistice. Enunțarea emfatică a unor adevăruri banale. Funcționează în toate genurile literare, dar cu precădere în aforistică: „Nimic nu se ia în mormânt! Goi-pușcă am venit și cam tot așa o să plecăm!“ „De ce oare, de dimineața până seara, ne-om fi zbuciumând atât?“ „În orice împrejurare, fie ea cât de adversă, trebuie să ne păstrăm voioșia.“ (Ionel
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de a-și disprețui propriul trup. Principalul vinovat ești chiar tu însuți, gurmandul. Te lași amăgit de nepotolita foame, lăsându-te antrenat în excese culinare, adevărate dezmățuri gastronomice“ etc. În mod curios, Ovidiu Pecican, semnatarul unei scurte prezentări, apreciază această aforistică popească (ușor hilară, pentru că amestecă viața spirituală cu problemele de serviciu și regimurile de slăbire). Ceea ce salvează cu adevărat cartea este fotografia autoarei de pe ultima copertă. Privind-o, criticul literar simte și el nevoia să dea un sfat: „Când ești
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mare în cazul specializărilor de la profilul umanist sau pedagogic. A doua modificare din examenul de bacalaureat din sesiunea 2013 se aplică structurii subiectului al II-lea din cadrul probei scrise de Limba și literatura română, din care a fost eliminat textul aforistic/critic, care urmărea demonstrarea de către candidat a competențelor de argumentare, în scris, a unor opinii în diverse situații de comunicare. Modificarea s-a produs după ce s-a constat că receptarea textului - folosit ca suport la acest subiect, îi punea în
Bacalaureat 2013. Ministerul Educației modifică grila de subiecte by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78737_a_80062]
-
putea numi, mai plastic, "Tanța și Costel", ca pitoreștile personaje ale lui Ion Băieșu, care, din dorința de a părea cultivate, combină neinspirat registrele stilistice. ENUNȚAREA EMFATICĂ A UNOR ADEVĂRURI BANALE. Funcționează în toate genurile literare, dar cu precădere în aforistică: Nimic nu se ia în mormânt! Goi-pușcă am venit și cam tot așa o să plecăm!"; "De ce oare, de dimineața până seara, ne-om fi zbuciumând atât?"; În orice împrejurare, fie ea cât de adversă, trebuie să ne păstrăm voioșia." (Ionel
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
din bolgiile creierului. Textul poetic este levitație, ascensiune, cântec și rugăciune (ca la gîndiriști inspirați de abatele Brémond). Edificiul textelor acestei cărți, presărate cu laitmotive ca o gravă partitură muzicală, are toate datele unui tratat epico-dramatic cu vocație parabolică și aforistică, tip:"Moartea și lectura sunt cenuși sub/ care hoitul e mereu recunoscut". Cuvintele-cheie ale cărții, totuna cu obsesiile poetului, sunt Dumnezeu, piatră, fulger, ochi, cenușă, lut, oglinzi, strigăt, șiragul sau succesiunea de litere generatoare de text. Ca de pildă cel
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
să dovedească genul căruia îi aparține textul. Subiectul 2 - un text argumentativ despre importanța jurnalului în viața unui adolescent. Subiectul 3 - elevii au avut de argumentat simbolismul. Anul acesta, Ministerul Educației a hotărât să nu le mai dea elevilor textul aforistic/critic că un al doilea subiect, care se dădea până anul trecut și care presupunea demonstrarea competențelor de argumentare, în scris, a unor opinii în diverse situații de comunicare. Astfel, elevii vor avea un subiect cu mai multe cerințe de
Bacalaureat 2013: Vezi subiectele Variantei 7 la Limba română. Baremele, după orele 14,00 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78171_a_79496]
-
dar nu într-atât încât să nu aibă tăria rupturii de modele, fie că se numesc Eminescu, Elytis sau Gellu Naum. Noi suntem înclinați să vedem în Daniel Corbu un poet arhaic și totodată ŕ la page, meditativ, imnografic, smerit, aforistic, fascinat de idealitate și evanescență, de pământul natal, părinți, geniile tutelare, și să-i acredităm în primul rând spectacolul dicteului automat (mierea vizibilului pentru marele stup de aur al invizibilului), al delirului controlat, al multiplelor roluri de compoziție, inclusiv sporadicul
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
căutarea Ťtihneiť, una socială, desigur, Ťuitînd că un marinar care se suie pe navă cu condiția să nu fie furtună e ridicolť, îi facilita astfel părintelui lui Șun, doar lui și nimănui altcuiva, într-o Ťcronicăť a Ťoptimistuluiť, precum Recreația aforistică, tocmai poziția adoptată, oarecum histrionică, în conformitate cu care abdicarea de la principii înceta de a mai fi una deplină: ŤDar dacă Hieronim nu-și exprimă gîndurile fățiș, construiește în schimb mari teorii și interpretări pline de aluzii îndepărtate și subtileť, ceea ce-i
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
și eu / La o emisiune a lui, la TV... // Așa ni s-a spus./ Un ordin odios, mai potrivit / la vite, la circ, în Parlament. / Mai bine nu intrăm" (Mai bine nu intrăm). Desfășurarea pletorică e contracarată prin stilul succint, aforistic: "Sunt orb / ca năzuirea. // Iar atunci / cînd sunt / mulțumit cu / ziua de astăzi / din nou / încep să văd. Și văd / orice" (Năzuire). Și nu doar atît. Logoreic uneori, dintr-o vitală, irepresibilă nevoie de a-și comunica mereu pulsiunile afective
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
e o greșeală/ uneori inocența e o trădare/ uneori inocența e un viciu/ uneori inocența e un tertip/ uneori inocența e cea mai mare vinovăție", cu concluzia: "dar inocența e totdeauna inocență". Atingem aici punctul de fuziune între lirică și aforistică, în lumea care ne-a devenit familiară a similitudinilor reproductive. Până acolo această trecere de mână încât iată cum sună o Ars poetica: Forma ascunde fondul/ care ascunde forma/ care descoperă fondul/ care descoperă forma/ în interiorul atât de strâmt/ al
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
în fața morții". Cuvântul lui Brice Parain e des pomenit: Totul se plătește. E simplu: dacă vrei să fii liber, trebuie să nu-ți fie teamă de moarte". Critică la persoana întâi conține eseistică de un subiectivism asumat. Moralistul se pronunță aforistic, face portrete, meditează despre armonie, spirit de sacrificiu, înțelepciune, modestie, moderație, tehnicism, hippy, stres, discontinuitate. N. Steinhardt știe să beneficieze de "libertatea" pe care și-o revendică. Canoanele sunt inavuabile în câmpul creației. Divagațiile a vol d'oiseau îi dau
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
început / Ce nu se va sfârși / Nicicând, / Deși / Ar fi destul / Un singur țipăt / Puternic doar cât să poată trezi / Pe jumătate / Primul domn / Din somn, / Pe cel care doarme / La temelia lumilor / Visate" (Genealogie). Reflexiile și autoreflexiile, de regulă aforistice, țin mai curând de modul vechi și din ce în ce mai nou al întrebărilor din chiar trupul viu al poeziei cu privire la existență, mai rar la "condițiunea materială și ideală" a ei. Somnul, echivalență poetică a imaginarului, vis al trupului trecut în penumbră translucidă
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
unui stil intelectual, pare evident că în această arie, a dezbaterii etice, el poate atinge perfecțiunea. Chiar și în cele mai originale contribuții pe teme literare ori lingvistice, în polemici, punctul înalt al textului fusese mereu marcat de un paragraf aforistic, atent compus, memorabil. Dacă întregul text dezbate o chestiune filozofică, anvergura studiului crește. Este vorba mai ales de două compuneri de maturitate numite Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare (1883) și Din experiență (1888). Cel dintîi a fost publicat
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
și la modă atunci: determinarea limitelor actului psihic și ale conștiinței umane. Observațiile de aici privind extrema îngustime a conștiinței active, intuirea existenței subconștientului și a teribilei sale forțe, dificultatea imensă a progresului în știință au căpătat acum formă subtil aforistică. Atingem astfel centrul inovației maioresciene prezentă mai ales la nivelul inventării la noi a unui stil, pe care l-am numit „intelectual”. Practica avocaturii decenii la rînd, exercitarea îndelungă a oratoriei parlamentare îl obligaseră pe Maiorescu să-și construiască studiile
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
în chip subtil. Distincția mi-a fost sugerată de lectura Întîlnirii cu un necunoscut, o carte în care elementarul uman atinge pragul lapidaridății subtile. Căci, dintre toate volumele confesive pe care le-a scris Gabriel Liiceanu, acesta e cel mai aforistic. E vădită înclinația autorului spre formulele restrînse și concentrate, ascultînd de regula că tot ce e esențial e Gabriel Liiceanu, Întîlnire cu un necunoscut, București, Editura Humanitas, 2010, 372 p. succint și că, dintre mai multe variante de expresie, cea
Cultura afectului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6226_a_7551]