122 matches
-
tinerei republici 572. Constituția, bazată pe Pancsila, este definită pe cele cinci principii: naționalism, internaționalism, democrație, justiție socială și credință 573. Un eveniment major diplomatic, cu valențe internaționale, l-a constituit organizarea la Bandung, În 1955, a Conferinței solidarității statelor afro-asiatice pentru independență și lichidarea colonialismului, soldat cu punerea bazelor Mișcării de Nealiniere, a cărui lider devine Indonezia. La 1 mai 1963 Irianul de Vest este inclus Indoneziei, iar În 17 iulie 1976 anexat și Timorul de Est. Indonezia se orientează, ca și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Indochina, Australia, America de Sud. La Bandung ajungem după-amiaza. Orașul, Înființat În 1755, a fost un centru al luptei de gherilă Împotriva dominației coloniale olandeze În perioada 1825-1830 și 1946-1949, tot aici s a desfășurat În 1955, Conferința pentru solidaritate cu statele afro-asiatice În vederea obținerii independenței și lichidarea colonialismului. Cu această ocazie s-au pus bazele Mișcării de Nealiniere, a cărui lider a devenit președintele Indoneziei, Ahmed Sukarno. Bandung-ul se remarcă printr-o mare bogăție arhitecturală cu numeroase clădiri și vile somptuoase construite
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
au gândit la urmări: fără pământul tău și al țării tale devii un mic-nimic într-o lume care te ademenește cu paleative. Vom avea o nouă clasă feudală de diferite etnii care-și va lucra pământul cu forță de muncă afro-asiatică, aceasta umplând golul lăsat de românii plecați în vest. Puteam să fim scutiți de o asemenea situație, dacă legiuitorul ar fi avut în vedere cele petrecute în lume, în diverse perioade de timp: amerindienii, pieile roșii, fiind deposedați de pământ
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în România a unor societăți comerciale fantomă sau paravan de către cetățeni ai unor state producătoare de droguri sau ai statelor de destinație a drogurilor, sub acoperirea cărora se desfasoara operațiuni ilegale cu droguri ● Intensificarea fenomenului migraționist vizând cetățeni aparținând țărilor afro-asiatice cunoscute că mari producătoare de droguri ● Pericolul implicării unor rețele teroriste în obținerea de fonduri din operațiuni ilegale cu droguri. 4. Obiective generale și specifice A. Obiective generale: ● Diminuarea ofertei de droguri cu 30% în următorii 2 ani ● Reducerea cererii
STRATEGIA NAŢIONALA ANTIDROG din 6 februarie 2003 privind perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147881_a_149210]
-
a României de către autoritățile abilitate, atât în scop preventiv, de descurajare, prin folosirea eficientă a apărăturii existente de detectare și testare a diferitelor substanțe, folosirea câinilor antrenați în acest sens, în special asupra mărfurilor și persoanelor care provin din țările afro-asiatice cunoscute că mari producătoare de droguri, cât și de descoperire a drogurilor și precursorilor în containere, colete, încărcături și mijloace de transport sau asupra persoanelor, în baza datelor puse la dispoziție de autoritățile care au atribuții în domeniu ... b) Asigurarea
STRATEGIA NAŢIONALA ANTIDROG din 6 februarie 2003 privind perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147881_a_149210]
-
în România a unor societăți comerciale fantomă sau paravan de către cetățeni ai unor state producătoare de droguri sau ai statelor de destinație a drogurilor, sub acoperirea cărora se desfasoara operațiuni ilegale cu droguri ● Intensificarea fenomenului migraționist vizând cetățeni aparținând țărilor afro-asiatice cunoscute că mari producătoare de droguri ● Pericolul implicării unor rețele teroriste în obținerea de fonduri din operațiuni ilegale cu droguri. 4. Obiective generale și specifice A. Obiective generale: ● Diminuarea ofertei de droguri cu 30% în următorii 2 ani ● Reducerea cererii
HOTĂRÂRE nr. 154 din 6 februarie 2003 pentru aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147880_a_149209]
-
a României de către autoritățile abilitate, atât în scop preventiv, de descurajare, prin folosirea eficientă a apărăturii existente de detectare și testare a diferitelor substanțe, folosirea câinilor antrenați în acest sens, în special asupra mărfurilor și persoanelor care provin din țările afro-asiatice cunoscute că mari producătoare de droguri, cât și de descoperire a drogurilor și precursorilor în containere, colete, încărcături și mijloace de transport sau asupra persoanelor, în baza datelor puse la dispoziție de autoritățile care au atribuții în domeniu ... b) Asigurarea
HOTĂRÂRE nr. 154 din 6 februarie 2003 pentru aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147880_a_149209]
-
Familia celtica / 161 Bibliografie specială / 161 6.2.2.4. Familia germanica / 161 Bibliografie specială / 163 6.2.2.5. Familia baltica / 164 Bibliografie specială / 164 6.2.2.6. Familia slavă / 164 Bibliografie specială / 166 6.3. Marea familie afro-asiatică / 166 6.3.1. Familia semitica / 169 6.3.2. Familia egipteană / 170 6.3.3. Familia berbera / 170 6.3.4. Familia cușitică / 170 6.3.5. Familia ciadică / 171 6.3.6. Familia omotică / 171 Bibliografie specială / 171
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2013), 7106 (2014), 7102 (ultima ediție, 2015, la un numar de 6.291.192.624 de vorbitori - populația totală a planetei). În ciuda tendinței evidente de reclasificare în macro-familii a limbilor lumii, Ethnologue are în vedere 141 de familii - 6 majore (afro-asiatică - 366 de limbi, austroneziana - 1223, indo-europeană - 437, nigero-congoleză - 1524, sino-tibetană - 453, trans-Noua Guinee - 476) și alte 135 de familii, cărora li se adaugă 51 neclasificate, 75 de izolate, 93 creole, 16 pidgins, 21 de limbi mixte, una artificială, 137 de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ara = albina (N sg.), ara-ga (D sg.), ara-lar (N pl.), ara-lar-ga (D pl.) - în maghiară: kert = grădină, kert-ek = grădină + plural, kert-ben = grădină + locativ, kert-ek-ben = grădină + plural + locativ - în swahili: ki-su = singular + cuțit, vi-su = plural + cuțit Flexionara (fuzională): limbile indo-europene, afro-asiatice Tipul flexionar este caracterizat îndeosebi prin următoarele particularități: a) o unitate lexicala este poliforma în vorbire, variațiile formale datorîndu-se unor valori gramaticale diferite și fiind realizate prin afixare (prefixe, infixe, sufixe) sau prin alternante interne (alternante vocalice sau consonantice); b
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
marcat similar, opunîndu-se în ansamblu obiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor tranzitive și intranzitive stă în nominativ, în timp ce obiectul verbelor tranzitive stă în acuzativ. Tipul acuzativ este cel mai răspîndit (toate limbile indo-europene, cu excepția cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice, limbile afro-asiatice, limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă ergativă (o limbă cu structura actanțială de tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu subiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mării familii indo-europene cu alte familii de limbi (uralice și altaice) sub numele de nostratică 224 (termen derivat de Pedersen din lat. noster, nostră). Din ipotetica super-familie nostratică, alături de familia eurasiatica (indo-europeană, uralică și altaica), ar face parte și familiile afro-asiatică, kartveliană și dravidiana, în viziunea lui Allan R. Bomhard 225. Joseph Greenberg a propus și el o variantă lărgita, sub numele de macrofamilia eurasiatica 226. Lingvistul american include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile indo-europene, uralice și altaice și alte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și implicit a limbilor vorbite de aceste populații: - stratul 1: proto-sapiens; - stratul 2: khoisan, limbile pigmeilor, congo-sahariene, non-africane; - stratul 3 (al limbilor non-africane): indo-pacifice (și australiene), eurasiene; - stratul 4 (al limbilor eurasiene): austrice, dene-caucaziene, eurasiamericane; - stratul 5 (au limbilor eurasiamericane): afro-asiatice, dravidiene, kartveliene, eurasiatice, amerindiene; - stratul 6 (al limbilor eurasiatice): indo-hitite, uralice, altaice, ciukoto-kamciatkiene, eschimo-aleute; - stratul 7 (ramură indo-hitită): anatoliene, non-anatoliene (indo-europene)229. În volumul Originea limbilor, Merritt Ruhlen, discipol al lui Joseph Greenberg, ajunge chiar să reconstituie cîteva rădăcini lexicale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Africa australa) 2. Nigero-kordofaniană (în Africa) 2.1. Kordofaniană (32 de limbi în Sudan) 2.2. Nigero-congoleză (peste 1000 de limbi la sud de ecuator și în Africa de Vest) 3. Nilo-sahariană (aproximativ 145 de limbi vorbite la sud de familia afro-asiatică) 4. Australiană (aproximativ 300 de limbi în Australia) 5. Indo-pacifică (aproximativ 700 de limbi în Papua-Noua Guinee, Insulele Solomon și Andaman) 6. Austrica 6.1. Austro-asiatică (peste 150 de limbi în Asia de Sud-Est) 6.2. Miao-yao (4 limbi în Asia de Sud-Est) 6.3
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și Pakistan) 7.4. Nihali (1 limba în centrul Indiei) 7.5. Chino-tibetană (peste 300 de limbi în Asia Centrală și de Sud-Est) 7.6. Eniseică (1 limba în Rusia) 7.7. Na-dené (34 de limbi în SUA și Canada) 8. Afro-asiatică (241 de limbi în Africa de Nord, Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu) 9. Kartveliană (4 limbi în Caucaz, Turcia și Iran) 10. Dravidiana (28 de limbi în sudul Indiei) 11. Eurasiatica 11.1. Indo-europeană (aproximativ 150 de limbi în Asia și Europa) 11
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Canada, SUA, Groenlanda, Nord-Estul Rusiei) 12. Amerindiana (583 de limbi în America de Nord, Centrala și de Sud) Anterior, în lucrarea Language în the Americas, Stanford University Press, Stanford, 1987, Greenberg propunea următoarea clasificare: 1. Khoisan 2. Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana de Nord 6. Caucaziana de Sud 7. Eurasiatica (Indo-hitită, Uralică, Yukaghiră, Altaica, Coreeană, Japoneză, Ainu, Ghiliak, Ciukoto-kamceatkiană, Eschimo-aleută) 8. Dravidiana 9. Chino-tibetană 10. Austro-asiatică 11. Austro-tai 12. Indo-pacifică 13. Australiană 14. Na-dené 15. Amerindiana Merritt Ruhlen se bazează
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
îi aduce unele mici modificări și completări (v. Ruhlen, Familiile de limbi ale lumii, în A Guide to the World's Languages, vol. 1: Classification, Stanford University Press, Stanford, California, 19912, p. 290): 1. Khoisan 2. Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana 6. Indo-hitită 7. Uralo-yukaghiră 8. Altaica 9. Ciukoto-kamceatkiană 10. Eschimo-aleută 11. Elamo-dravidiană 12. Chino-tibetană 13. Austrica I. Miao-yao ÎI. Austro-asiatic III. Austro-tai A. Daic B. Austronezian 14. Indo-pacifică 15. Australiană 16. Na-dené 17. Amerindiana 18. Limbi izolate 19
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al III-lea, rusă A), Fonetica și morfologia comparată a limbilor slave, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1981 [curs litografiat]. Wade, Terence, A Comprehensive Russian Grammar, Revised and updated by David Gillespie, Wiley-Blackwell, Malden-Oxford, 20113. 6.3. MAREA FAMILIE AFRO-ASIATICĂ Denumirea de afro-asiatică (sau afrasiană), propusă în 1950 de Joseph Greenberg, le înlocuiește pe cea de semito-hamitică sau hamito-semitică, frecvent folosite și astăzi. Este o mare familie formată din aproximativ 240 de limbi (Ethnologue: 374), cea mai studiată după familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rusă A), Fonetica și morfologia comparată a limbilor slave, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1981 [curs litografiat]. Wade, Terence, A Comprehensive Russian Grammar, Revised and updated by David Gillespie, Wiley-Blackwell, Malden-Oxford, 20113. 6.3. MAREA FAMILIE AFRO-ASIATICĂ Denumirea de afro-asiatică (sau afrasiană), propusă în 1950 de Joseph Greenberg, le înlocuiește pe cea de semito-hamitică sau hamito-semitică, frecvent folosite și astăzi. Este o mare familie formată din aproximativ 240 de limbi (Ethnologue: 374), cea mai studiată după familia indo-europeană, si întinsă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și de Hristos. Eber, fiul lui Aram, poate fi sursa cuvîntului ebraic.261 De la Cuș, unul din fiii lui Ham, provine termenul de cușitic, Cuș fiind și numele dat de vechii egipteni ținutului Etiopiei, aflat la sud de Egipt. Limbile afro-asiatice sînt vorbite de aproximativ 400 de milioane de oameni, iar limba arabă, a cincea ca număr de vorbitori pe glob, este limba oficială a Organizației Națiunilor Unite. Cel care a propus numele de semito-hamitică, Friedrich Müller (Grundriss der Sprachwissenschaft, 1876
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
astăzi a lui Joseph Greenberg, realizată în volumele Studies în African Linguistic Classification (1955) și The Languages of Africa (1963). El păstrează grupurile semitic, berber, egiptean și cușitic (grupul cușitic occidental a fost reclasificat că omotic), dar scoate în afara familiei afro-asiatice grupuri care înainte erau integrate familiei semito-hamitice. Astfel, fulani este reclasificat că atlantic occidental, nilo-hamitic drept nilo-saharian și hotentota în familia khoisan. Joseph Greenberg, asemeni lui Marcel Cohen, respinge existența unei grupări de limbi hamitice, propunînd și nouă denumire de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care înainte erau integrate familiei semito-hamitice. Astfel, fulani este reclasificat că atlantic occidental, nilo-hamitic drept nilo-saharian și hotentota în familia khoisan. Joseph Greenberg, asemeni lui Marcel Cohen, respinge existența unei grupări de limbi hamitice, propunînd și nouă denumire de limbi afro-asiatice. Harold Fleming (1969, 1976262) a propus ca limbile omotice să fie considerate o ramură distinctă și nu o subramura în interiorul limbilor cușite. Igor Diakonoff (1996) a propus o diviziune Afroasiatic A (berbera, cușitică, semitica) și Afroasiatic B (ciadică și egipteană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numeroase consoane care se articulează în zona posterioara a aparatului fonator (în gît). - existența unui ansamblu de consoane numite emfatice (glotale, faringale sau implozive), realizate printr-un suflu expirator mărit. - sînt limbi flexionare 264. - cea mai cunoscută trăsătură a limbilor afro-asiatice este triliteralitatea (radicalul cuvîntului este format din trei consoane, singurele care se notează în scriere), diversele categorii gramaticale fiind exprimate prin alternante vocalice (așa-numita flexiune internă 265), dar și prin prefixe și sufixe. De exemplu, în arabă, de la rădăcina
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dusă odată", hammal "purtător de povară, hamal" etc.266 - trei cazuri: nominativ, genitiv și absolutiv/acuzativ. - două genuri, femininul fiind marcat prin sunetul ț sufixat și/sau prefixat. - tipologie sintactica VSO cu tendința spre SVO. Exemplificam 267 prin evoluția rădăcinii afro-asiatice *mwt: EGIPTEANĂ egipteană mwt copta muu SEMITICA akkadiana maat ugaritică mt feniciana mt ebraica mwt arameica mwt, myt arabă mwt mehri mwt socotri mii(ț) gheză (etiopiana veche) mwt tigré (hasa) mwt BERBERA shilha mta kabyl əmmət tuarega əmmət zenaga
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ēmmwi, ēmmi CUȘITICĂ rendille a-mut! aweer (boni) -wudsomali mōd CIADIANA hausa mútùù 6.3.1. Familia semitica are în componență limbi vorbite în Africa de Nord, Cornul Africii, Etiopia, Eritreea, Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu. Este cea mai importantă ramură a familiei afro-asiatice, cu limbi (unele dispărute) ale unor mari culturi. S-au avansat două idei în privința patriei primitive a semiților: Asia (Arabia de Sud) sau Africa (Etiopia). Semitica comună sau proto-semitica s-a fragmentat începînd cu mileniul V i.C. O primă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]