KorAP: Find »[drukola/base=afro-asiatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

123 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

ēmmwi, ēmmi CUȘITICĂ rendille a-mut! aweer (boni) -wudsomali mōd CIADIANA hausa mútùù 6.3.1. Familia semitica are în componență limbi vorbite în Africa de Nord, Cornul Africii, Etiopia, Eritreea, Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu. Este cea mai importantă ramură a familiei afro-asiatice, cu limbi (unele dispărute) ale unor mari culturi. S-au avansat două idei în privința patriei primitive a semiților: Asia (Arabia de Sud) sau Africa (Etiopia). Semitica comună sau proto-semitica s-a fragmentat începînd cu mileniul V i.C. O primă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
creștine de riț copt. 6.3.3. Familia berbera - Africa de Nord și Sahara: Maroc (cu Melilla, aparținînd Spaniei), Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Burkina Faso. Denumirea originară a berberei este tamazight, o ramură care cuprinde 26 de limbi și dialecte afro-asiatice (Ethnologue) provenind din berbera veche (proto-berbera), vorbite de aproximativ 50 de milioane de oameni. Posedă o scriere proprie tuaregilor, tifinagh. Există cîteva varietăți mai importante: tashelhit (shilha), kabyle, atlas tamazight, riff, shawi (chaouïa), tuareg (tamasheq), shenwa (chenoua), tamahaq, zenaga, jerban

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
ta-ne: anfillo, borna, kafa (kefa), mocha (shekkacho), janjero (yemsa), bencho (gimira), she, chara, male, basketo, boro, ometo (wolaytta), ometo (gamo), oyda (oyta), dorze, melo (malo), kachama-ganjule, koyra (koorete), zayse. Ramură omotică este considerată ramură cea mai divergență față de sistemul afro-asiatic standard. Bibliografie specială: Allen, James P., The Ancient Egyptian Language. An Historical Study, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Anghelescu, Nadia, Identitatea arabă. Istorie, limba, cultura, Editura Polirom, Iași, 2009. Anghelescu, Nadia, Introducere în sintaxa limbii arabe literare, Editura Fundației "România

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
comparée des langues sémitiques. Éléments de phonétique, de morphologie et de syntaxe, Safran, Bruxelles, 2006 Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), African languages. An introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Hetzron, Robert (editor), The Semitic Languages, Routledge, Londra, 1997. Huehnergard, John, Afro-Asiatic, în R. D. Woodard (editor), The Cambridge Encyclopedia of the World's Ancient Languages, Cambridge University Press, Cambridge/New-York, 2004, pp. 138-159. Leslau, W., Étude descriptive et comparative du gafat (éthiopien méridional), Librairie C. Klincksieck, Paris, 1956. McCall, Daniel F.

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cea mai importantă familie negro-africană, atît ca număr de limbi, ca număr de vorbitori și că suprafață pe care se vorbește. După cum am văzut, denumirea de nigero-kordofaniană a fost propusă de Greenberg (1963), care clasifică limbile Africii în patru familii: afro-asiatică, nilo-sahariană, nigero-kordofaniană, koisan. El a inclus grupul kordofanian alături de cel nigero-congolez, iar grupul bantu a fost considerat un grup nigero-congolez și nu o familie, așa cum se făcuse pînă atunci. Așadar, ramura benue-congoleză cuprinde grupul bantoid, iar ramură limbilor bantu cuprinde

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
limbi caucaziene sînt ergative. Mai ales grupul de nord-vest are trăsături comune cu limba basca (Spania, Franța), ceea ce i-a făcut pe unii lingviști să vorbească de o familie ibero-caucaziană (euskaro-caucaziană). A mai fost comparată și apropiată de limbi indo-europene, afro-asiatice, de limbile sumeriana, burușaski etc. 6.12.2. Familia paleo-siberiană E alcătuită dintr-un ansamblu polifiletic 334 format din patru mici familii extrem de vechi, adevărate vestigii lingvistice, împinse în extremitatea orientala siberiana de invazia unor popoare turcice, tunguse, samoede și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
istorie, geografie, clasificare genealogica și tipologica, scriere) Nr. Limba Oficială (O) / Limba națională (LN) / Limba oficială regională (OR) / Neoficială (N) / Limba moartă (LM) Clasificare genealogica și tipologica Scriere 1. aari OR Etiopia (regiunea Omo); limba a unei populații creștine familia afro-asiatică, ramura omotică de sud; tonala; aglutinanta; nu are plural; nu are articol nehotărît, dar are articol hotărît; postpoziții; SOV latină și etiopiana 2. abază OR Rusia (R. Karaceaevo-Cerkesă) / N Turcia, Iordania; considerată și dialect al limbii abhaze; că majoritatea limbilor

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
adj. - subst. georgiana, chirilica 4. adîghei OR Rep. Adîghei (Rusia) / N Turcia, Siria, Iordania, Irak familia caucaziana, ramura abkhazo-adîghei, grupul circasian; ergativă; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină modificată (în trecut), chirilica 5. afar N Etiopia, Eritreea, Djibouti familia afro-asiatică, ramura cușitică orientala, grupul afar-saho; SOV etiopiana (guèze), latină 6. afrikaans O Africa de Sud / N Namibia; cea mai tînără dintre limbile germanice, născută din olandeză vorbită de coloniștii buri veniți în secolul al XVII-lea în Africa de Sud din Java familia indo-europeană

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
a fost limba vernaculara a popoarelor semite ale Mesopotamiei; în prima jumătate a sec. al II-lea i.C. akkadina devine o limbă internațională, scrisă în întregul Orient-Apropiat, din Anatolia în Iranul occidental, din Egipt pînă în Golful Persic familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul oriental; spre deosebire de celelalte limbi semitice, cu o topica SVO, akkadiana are o sintaxa în SOV, urmare a influenței sumeriene cuneiforma de origine sumeriana; cca 600 de semne cu referință semantica și uneori silabica și care notează și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica cu patru litere suplimentare (după 1938) 13. amharica O Etiopia / N Israel, Egipt, Djibouti, Yemen, Sudan, Eritreea; după numărul de vorbitori este a doua limba semitica după arabă, înaintea limbilor tigrină și ebraica familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul de sud; flexionara de tip analitic; SOV; adj. - subst. alfasilabarică etiopiana (ge'ez abugida) 14. apasă N, vorbită în S-V Americii de Nord; considerată și grup de sapte limbi vorbite de populații apașe și navajos: apasă de cîmpie

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
literară (arabă clasică și arabă standard modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată din alfabetul fenician; notează doar consoanele; semne diacritice hamza și cifre arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
actuala (arameica, siriacă, aișor) are trei grupe dialectale: siriaca occidentală (Siria, America), siriaca orientala, neo-siriaca (Irak, Caucaz, Europa, America, Australia) și neo-aramaica centrală (Turcia, Siria, Suedia); siriaca orientala vorbită în Armenia este numită aișor (arm. aysor = "asirieni"); diaspora mondială familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul central; VSO; aramaica antică, ca și akkadiana, au avut tendința de a urma un model SOV, urmare a influenței sintactice persane arameica pătrată, siriacă abjad, ebraică, arabă etc. 18. araucana (mapudungun, mapuche) N Chile, Argentina; considerată de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
trecut); armeana, scriere proprie cu 36 de semne, scrisă de la dreapta la stînga 20. asiriana LM Asiria antică; ramură sau dialect al limbii akkadiene; neoasiriana este limba Imperiului Asirian care domină Orientul-Apropiat din 911 pînă în 612 i.C. familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; SOV cuneiforma de origine sumeriana; semne gravate pe tăblițe de argilă 21. assameză O Assam (India) / N Bangladesh, Bhutan; considerată și dialect bengali familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental (asamezo-bengalez); SOV asameză, provenită din

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
spanioli) 29. babiloniana LM Vorbită în Babilon începînd cu prima jumătate a mileniului ÎI i.C. Pînă în a doua jumătate a mîl. I i.C. a fost limba literară și diplomatică a Orientului Apropiat. dialect al limbii akkadiene. Familia afro-asiatică, grupul semitic cuneiforma 30. badaga N India (Tamil Nadu); considerată și dialect kannada familia dravidiana, ramura de sud, grupul tamil-kannada; SOV; adj. - subst. tamil 31. bagheli N India (Madhya Pradesh); considerată și dialect hindi familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Libia, Egipt; se vorbește în nordul Africii, în zona Magreb-Sahara-Sahel; două ramuri principale: limbi berbere de nord și de sud; dialecte (limbi) principale: tashelhit, kabyl, tamazight, rif, shilha, shawiya, tuareg, shenwa, mozabit, zenaga, teggargrent, siwi; puternic fenomen de arabizare familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul berber; izolanta tifinagh (libico-berberă), latină, arabă 43. bhili N India (Ahmedabad) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul occidental; considerată și dialect gujarati devanagari 44. bihari (bhojpuri, maithili) O Bihar, Uttar Pradesh, Bengal (India) / N Nepal (Terai), Mauritius familia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre dialecte: sahidic (theban), akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană antică; SVO + VSO copta, derivată din scrierea grecească cu majuscule, completată cu șapte caractere demotice 78. coreeană O Coreea, RPD Coreeană / N Chină, Rusia; nouă dialecte; la baza limbii literare stau dialectul din Seul, în

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
SVO + ordine liberă latină 84. cumana LM vorbită pînă prin sec. XIV pe teritoriile actuale ale României și Ucrainei; cunoscută din Codex cumaniscus (1330) familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak transcriere latină 85. cușitică N Etiopia, Sudan, Somalia, Kenya familia afro-asiatică, ramura cușitică; ramură care cuprinde cca 80 de limbi, printre care: oromo, sidamo, haddiya, somaleza, galla, afar, saho, bedawiye, iraqw, borana, beja limbi vorbite; transcriere etiopiana, latină 86. dacă (geto-dacă) LM Dacia antică; traco-dacă este considerată substrat al limbii române

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Palestinei, alături de engleză și arabă, iar din 1948 este limba oficială a statului Israel, reînființat); ebraica de astăzi nu diferă structural de ebraica biblică, desi s-au produs transformări mai ales la nivel fonologic și lexical, dar și sintactic familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul semitic central; preponderent SVO, dar și VSO feniciana (pînă în sec. I i.C.); arameica; ebraică, de la dreapta la stînga 98. egipteană LM Egipt; egipteană veche a fost vorbită între mîl. III i.C. - mîl. I d.C.

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
2000 i.C.-1300 i.C.), tîrzie (1300 i.C.-700 i.C.), demotica (sec. VII i.C.-sec. V d.C.), copta (sec. ÎI d.C.-sec. XVII d.C. - astăzi doar ca limbă liturgica a bisericii creștine de riț copt) familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică; flexionara, VSO hieroglifica; hieroglifele erau folosite în texte că logograme, ideograme și fonograme 99. elamita LM Imperiul Elamit (Orientul Mijlociu, 2800-300 i.C.) izolată; posibilă legătură cu limbile dravidiene; aglutinanta cuneiforma elamita adaptată după cuneiforma sumero-akkadiană 100. enet N

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO + VSO latină 108. feniciana LM; asemănătoare cu ebraica veche; Fenicia (Liban și Siria de azi); răspîndită pe coasta mediteraneană (mai ales in Cartagina antică - limba punica, peninsula Iberica, sudul Franței, Malta, Sicilia) familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; VSO feniciana, de prin 1050 i.C.; în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sec. XIV; Kebra Nagast - Slavă regilor este epopeea națională a Etiopiei, cartea mîțului fondator al Abisiniei: întîlnirea dintre regina Makeda din Saba și regele Solomon al israeliților, iar apoi întîmplările prin care trece Menelik, fiul născut din dragostea lor familia afro-asiatică, ramura semitica; din limba vorbită evoluează, începînd cu sec. X, limbile tigrinya, iar limba scrisă rămîne o limbă savanta sud-arabică de la stînga la dreapta 127. gilbertină (te taetae ni Kiribati) O Kiribati / N Fiji, Tuvalu, Insulele Solomon, Vanuatu, Noua Zeelandă, Hawai familia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
folosește clicurile consonantice; posibilă înrudire cu sandawe; nu are distincția masculin-feminin și nici numărul dual, ca celelalte limbi khoisan fără scriere 138. hausa O Nigeria / N Niger, Togo, Sudan, Camerun, Burkina Faso, Benin, Ghana, R. Centrafricana, Chid, R. Congo, Eritreea familia afro-asiatică, ramura ciadiana sau negro-africană, grupul nigero-ciadian arabă (în trecut), latină 139. hawaiană O Hawai (SUA) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; VSO transcriere latină 140. herero (otjiherero) N Namibia, Botswana, Angola; limba bantu, vorbită de populația herero familia nigero-congoleză, ramura

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
familia caucaziana, ramura abkhazo-adîghei, grupul cerchez; SOV latină (în trecut), chirilica 169. kabye (kabiyé, kabre) N Togo; Ghana, Benin; nu trebuie confundată cu kabyle, limba berbera din Algeria familia nigero-congoleză, ramura atlantico-congoleză, grupul gur latină 170. kabyle N Algeria familia afro-asiatică, ramura berbera; VSO/SVO tifinagh (libico-berberă), arabă și latină 171. kalenjin N Kenya; Uganda, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura sudanică orientala, grupul nilotic meridional; tonala; VSO latină 172. kalaallisut O Groenlanda (aparținînd regatului Danemarcei); dialect groenlandez (alături de tunumiit și inuktun); în

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
în trecut), latină (din 1823) 238. malteza O Malta; singură limba semitica din Uniunea Europeană; origine arabă + superstraturile italian (sicilian) și, în mai mică măsură, francez; considerată și dialect al limbii arabe, forma creola a acesteia sau limba mixtă marea familie afro-asiatică, familia semito-hamitică, ramura semitica, grupul arab magrebian, subgrupul siculo-arab; flexionara; SVO latină cu diacritice suplimentare; singură limba semitica ce utilizează un alfabet latin 239. manciuriana (manchu, mandju) N Chină (Manciuria); pe cale de dispariție; este singura limba tungusă cu forma literară

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
posibilitate de schimbare VSO proto-maya: hieroglifica logosilabarică în care simbolurile grafice pot fi folosite ca logograme sau că silabe (glife maya); perioadă coloniala și postcolonială: latină 250. mehri N Yemen, Oman, Kuweit; limba în pericol de dispariție; vorbitori bilingvi familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul sudarabic; flexionara; SVO lipsită de scriere 251. meitei (manipuri) O India (Manipur) / N Myanmar (Birmania) și Bangladesh; există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controleaza acțiunea (inclusiv forțele naturii

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]