1,979 matches
-
ceru șoferului să-i ducă pe strada Bobocului,Aurel se lasă pe spate,mângâind tandru mâna iubitei lui din tinerețe,în timp ce șoferul răsucea cheia în contact,trezind motorul la viață și accelerând ușor,lasă clădirea gări în urmă și se afunda în jungla urbană,plină de zgomote și oameni. * * * Ajuns la destinație,șoferul opri taxiul lângă bordura iar Aurel coborî din taxiu și după ce o ajută pe Maria să coboare din taxiu,recupera rucsacul de pe bancheta din spate și plăti cursa
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/iulian_catana_1496254401.html [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
disperarea din spate îl mâna! Se ridică încet și cu smerenie omul. Către Cer se închină, implorând iertare pentru câte a greșit. Își umple zdravăn plămânii cu aer și, fără nici o temere de moarte, se-aruncă în apă. Unduind se-afundă grabnic, uimit cât spor găsește-n sine. La epavă ajuns, pipăind formele se ridică pe copastia plecată ușor pe-o rână. Ceasul ăsta prielnic i se pare o minune: prin perdeaua apei îndeamnă spre el un crăpcean cu chip de
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1466918709.html [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
și integratoare, totdeodată, a spiritului clasic autohton, un spirit în genere lipsit de disimulare și contrafacere, dar încărcat până la refuz de emoția pură a registrului specific al transfigurării scenice. O emoție intens acaparatoare, în substanța căreia simți brusc cum te afunzi până în straturile cele mai adânci ale timpului psihologic și îți abandonezi cu bună știință sufletul. Efervescența magiei dificil explicabile a personajului zămislit de actriță adună laolaltă, ca într-o reprezentație dramaturgică singulară a însuși autorului piesei de teatru respective, patima
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
turiștilor, insă noaptea, cei cazați acolo trebuie să adoarmă în muzică celei mai neobișnuite simfonii a naturii. În timp ce Adishor desfășoară cearșaful și prosoapele, în stil clasic, eu înfig umbrela, o rotesc într-un fel anume, dansând-o, pentru a o afunda cât mai adânc în nisipul tasat în straturile adânci. Umflu cu pompă saltelele aduse cu noi și, recunosc, ajutat, pentru a grăbi încheierea operațiunii. Și iar mă întreb fără să găsesc răspuns: De ce se grăbesc oamenii? De la naștere. Se grăbesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
vreau să zbor spre nori! Tine-mi Doamne gândurile în cupe, Și nu le dă la trecători! Tine-mi Doamne clipele eterne, Și mangaie-ma,când vreau să plâng! Tine-ma de mână Doamne, Că nici azi să nu mă afund! Tine-mi Doamne cantul meu pe buze, Căci vreau să te slăvesc! Tine-mi Doamne versul în penița Ca să scriu tot ce gândesc. Citește mai mult Tine-mi Doamne visele în palmă,De câte ori vreau să zbor spre nori!Tine-mi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
de pocăință căci, pe măsură ce înaintăm în această cunoaștere, pe lângă adausurile duhovnicești, ne dăm seama permanent și de scăderile noastre, nu atât intelectuale, raționale, cât mai ales morale, duhovnicești. Adevărata cunoaștere de sine începe prin pocăință și nu se termină niciodată, afundându-se tot mai mult în adâncul, în abisul smereniei. Pe treptele înalte, cunoașterea de sine înseamnă a simți deplin condiția de creatură, față de Creatorul iubitor. Așadar, atunci când definește omul, spirirualitatea ortodoxă vorbește despre el cu sfială duhovnicească și îl numește
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
și le-a-nmiresmat. De-atunci toată inima lui a fost izbăvită de Iisus, purtând în sânul luminii raza eternului soare al Neamului, așa cum corola își poartă cu gingășie floarea sa cea mai nobilă. Pe țarina soartei sale s-au afundat împovărații ani, pregătindu-i jertfa curată pe Golgota românească. Sufletul i s-a îmbrăcat în dor de prea cucernic cer, iar zborul de heruvimi i-au scuturat peste vise, lumini. Din albul crezului mărgăritar, și-a nălbit pașii târâți prin
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mângâia cu tandrețe corpul zvelt, aplicând peceți fierbinți cu buzele umezite de picăturile de șampanie adunată dintre pulpe. Fata avea un corp frumos, dornic de alintări, de aceea mâinile sale erau într-o continua mișcare, ca și buzele ce se afundară între picioarele fetei mângâindu-i adâncitura eliberată de mătasea pubiană și umezită cu șampanie. Buzele flămânde ale bărbatului luă cu asalt această zonă erogenă, cotrobăind cu vârful limbii printre micuțele dune, într-un joc ritmic plin de energie, aducând-o
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
vise Și timpul mai scurt ca oricând, Prin colb, trec picioarele-ncinse Iar eu după ele-alergând... caznă-mi sfârșesc înserarea, În Sudoarea-nghețată mi-e rug, Mai bat orologii în zarea Spre care de veacuri, eu fug... Și talpa se-afundă mai tare, În clisa născută sub ploi, Privind înspre Soare-răsare, Mă-mpiedic și cad în noroi.. Și tare m-acoperă vina De-a nu fi vegheat; astfel eu, Tot caut pe uliți Lumina, Mă caut pe mine mereu... În vremuri
MAI DĂ-MI O ŞANSĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1424886732.html [Corola-blog/BlogPost/366009_a_367338]
-
Când tainic o aripă te-atinge fără vești. Ecourile se vor depărta încet Și undele dispar în cercuri ample, În suflet n-o să mai aștept Și simfonii n-o să mai cânte albe clape. În lucruri importante te las să te afunzi, Sunt prea măruntă pentru-a tale visuri Și scriu, că știu că nu m-auzi, În drumul tău istovitor spre piscuri. Referință Bibliografică: Striga-ma / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi
STRIGA-MA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1394921611.html [Corola-blog/BlogPost/353598_a_354927]
-
dumneavoastră servitor, dacă vă pot fi de folos, sunați. Bătrânul făcu o reverența comică. Ava rase. Simpatic. Ochii păreau mai tineri decât părul alb și vârsta. Se așeza pe canapeaua confortabilă din bibliotecă, deschise curioasă, dosarul. Parcurgea pagina cu pagina, afundându-se într-o poveste care devenea cu fiecare rând mai verosimila și mai dureroasă în privința personajului ce trecuse prin acele întâmplări urâte și nedrepte, după părerea ei. "El" fusese victima sistemului, luptase în stilul lui unic, fără violență, cu demnitate
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Enigma_partea_i_camelia_constantin_1373912135.html [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
vor veni să se împace cu tine”. Reproducând aceste cuvinte, Arhimandritul Gheorghios Kapsanis - Egumenul Mănăstirii Grigoriu din Sfântul Munte Athos mai adăuga că: „În tradiția isihastă a Bisericii se observă că pe măsură ce Părinții care se împăcau cu Dumnezeu și se afundau în pustie, mulțimi tot mai numeroase veneau la ei pentru binele lor”. Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de bine și nevoitorului din pustie
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
-te, Ioane!// Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,/ Ci ca să aduni chiuind pe tăpșane/ O claie de zări și-o căciulă de stele,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Așa ca să bei libertatea din ciuturi/ Și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane/ Și zarzării ei peste tine să-i scuturi,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Și ca să-ți pui tot sărutul fierbinte/ Pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane,/ Peste toate ce slobode-ți ies
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
lacrima din cer, / Peste pământul țării mele / Și casele spre vale pier, / Cu jalea vieților în ele. În apa tulbure și tristă / Dispar cu sutele, bătrânii / Sub ochii celor ce asistă / Neputincioși la moartea Lunii. // În hău, un munte se afundă, / Se întrevede infinitul / Și malurile se scufundă, / De parcă a venit sfârșitul. Se-așteaptă curcubeul păcii / În lupta zeilor cu noi / Și se dorește pactul sorții, / Și învierea de apoi.” (Se scurge lacrima din cer). Interesant de remarcat, viziunea poetei care
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
pierd în perspectiva corpului reverberant, coboară tot mereu spre meleaguri neștiute, de la ochi la buze, apoi la gât și sâni, unde zăbovesc timp îndelungat, apoi își continuă mersul spre abdomen și ombilic, parcări predestinate iubirii... aceleași degete de pianist se afundă, tremurând, între coapsele înfierbântate de soare și de baladă ca să poposească între buzele inferioare, rozalii, care de multe ori se dovedesc superioare, contrar poziției lor, și aleargă, nu mai stau, către tunelurile abisale, căptușite cu mușchi extrem de fini, calzi și
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Slipul_negru_absorbind_soarele_suzana_deac_1370376871.html [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
se făcu frică, lui, care spusese tuturor în mai multe rânduri, că nu-i este frică de nimeni și de nimic. Și îi era atât de frică încât își dori să plece imediat din acel loc. Se întoarse și se afundă în mulțimea care nu mai termina cu strigătele. Prinse un moment prielnic și dispăru pe o străduță pe care lumea alerga în valuri în sens opus direcției sale de mers, către pretoriu adică, deoarece vestea procesului se răspândise foarte repede
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
Șerban își deschise ochii. O văzu chircită și cu chipul schimonosit. Trecu lângă ea pe banchetă, îi cuprinse umerii și îi șopti: - Nu-ți fie teamă! O să izbutești. Sunt aici, lângă tine. Trebuie doar să să îți deschizi inima. Își afundă capul în pieptul lui și începu să plângă încetișor, pe înfundat, menghina se slăbi lăsând inima să bată în ritmul ei, regulat. Trenul scoase un șuierat prelung, apoi un altul. Celălalt călător, care până atunci dormise cu capul rezemat de
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
frumoase metafore: „frumoasă, gingașă ca o înserare”, „înflăcărată chemare”, „tu frunza mea de dor” sau în poezia Dimineața în ochii tăi: „dimineața în ochii tăi/ zorii se aprind a mirare”, „focul ce curge lavă din ochii tăi/ în care mă afund”, ori Să zbor (pentru Lisy): „Sedus, cu tine viața e o scânteie/ Și-mi dai puteri din nou să mă ridic,/Îmbătrânim alături tainică femeie/ În suflet zăpada pare a da în spic.” Imaginea iubitei se dizolvă în ființa celui
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1485816877.html [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
este una tare relaxată, lejeră și prietenoasă, de altfel și locul este indicat pentru o după amiază în compania unor oameni dragi. Muzica mereu în surdină, uneori cu influențe orientale completează de minune. Fotolii mari, pufoase numai bune să te afunzi în ele și să te pui pe savurat specialitățile care par că nu se mai termină... Meniul are o varietate de bunătăți:de la clasicul espresso simplu sau dublu până la absolut delicioasele latte-uri cu aromă de nuci, vanilie, caramel sau ghimbir
Second Cup, raiul consumatorilor de cafea by http://www.zilesinopti.ro/articole/4254/second-cup-raiul-consumatorilor-de-cafea [Corola-blog/BlogPost/98403_a_99695]
-
STANȚE LIRICE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului sunt tot mai singur și acum, privesc spre orizont prin fum, trec nepăsător prin vreme și sufletu-mi picură-n gene. m-afund în mine adânc, aud strămoșii cum plâng, privesc înainte tot trist și totuși mi-e drag că exist. eu vin cu veacu-n spinare din marele soare-răsare, noaptea visez și nu dorm, am ochiul de strajă enorm. visele-mi aleargă prin
STANŢE LIRICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stante_lirice_ion_ionescu_bucovu_1358760183.html [Corola-blog/BlogPost/342371_a_343700]
-
sângerează pe pervazul ferestrei lăsată interdeschisă în așteptarea umbrelor cine altul decât mine aude durerea cum trece prin lumină ca un fulger rostogolindu-se sub zid în căutarea a ceea ce am fost tăcut ca o umbră nelocuită de nimeni mă afund în mine și aștept cine altul... Referință Bibliografică: cine altul... / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2276, Anul VII, 25 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CINE ALTUL... de TEODOR DUME în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/teodor_dume_1490453760.html [Corola-blog/BlogPost/380959_a_382288]
-
de la Ansamblul Artistic „CIOCÂRLIA” D E S T I N U L Lui Constantin Brâncuși Atât de singur și prea departe de patria iubită, Stă sculptorul pe gânduri cu inima-i zdrobită... Ca unda spumei repezi ce-n mare se afundă Când orologiul vieții dă ultima secundă. E trist... și-a lui privire se-nalță spre zenit; În suflet, ce furtună!... Un gând l-a răscolit: „De plec în veșnicie și-mi las pe frații mei... Tu, Creator, mă lasă să
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1395214526.html [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
Din tine desprinsă) Arzândă feștilă De inimă plânsă! Pădure sortită Să-mi fii obidită, Călăul ți-l iartă De vina ce-și poartă! Și făr’ de osândă Primește-mă azi Sub ramura-ți blândă De paltini și brazi, Adânc mă afundă În umbră-ți fecundă! Și roagă-ți ecoul Să-ngâne "eroul": “Afle Pădurea... Afle P ă dureaaa, Că-ngrop azi securea... Secureaaa, secureaaa!..” Referință Bibliografică: AFLE PĂDUREA CĂ-NGROP AZI SECUREA! / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1955
AFLE PĂDUREA CĂ-NGROP AZI SECUREA! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1462716509.html [Corola-blog/BlogPost/381269_a_382598]
-
ocrotită de tot ce-i rău și dușmănos. Este un sentiment amar ce mă cuprinde de fiecare dată, atunci când gândesc la acele timpuri... și știu că timpul acela nu mai este... Ascult bătaia ușoară a ploii în fereastră și mă afund din nou în gânduri... Toamna...este timpul reîntoarcerii în noi înșine..., a schimbării stărilor sufletești... care ne fac să suferim din cauza lipsei de... lumină, cu care ne-am obișnuit în zilele de vară. Pentru natură, toamna este precum o trecere
LACRIMI DE...TOAMNĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Lacrimi_detoamna_doina_theiss_1381083080.html [Corola-blog/BlogPost/352317_a_353646]
-
fost frumoasă, Cum de ai renunțat la viața păcătoasă? Maria Magdalena: Doamne, Tu m-ai ajutat Și pe Tine Te-am urmat. Judecătorul: Spune, Fiule risipitor, De ce roșcove tu ai mâncat, Pentru că tatăl n-ai ascultat? De ce nu te-ai afundat Și mai mult în păcat? Tu însă ai renunțat Și spre casă pașii ți-ai înapoiat. Fiul risipitor: Eu de-acasă am plecat, Toți talanții i-am stricat, Prieteni falși mi i-au mâncat, Gol am rămas și nemâncat, Dar
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1492350132.html [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]