252 matches
-
a fost Șerban Cantacuzino, care alături de ceilalți frați ai săi s-au implicat activ în viața politică. La anul 1675 în fruntea familiei se afla Șerban Cantacuzino care „a urcat succesiv toate treptele dregătoriilor curții domnești împlinind misiuni care cereau agerime, discreție, cunoașterea unor limbi străine, relații în diferite medii social politice, iscusință administrativă și talent de constructor”. În timpul luptelor pentru putere din anii 1658 - 1660 dintre domnitorul Constantin Șerban Basarab zis și Cârnul și Grigore Ghica, Șerban Cantacuzino ține partea
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
chestiile de vânătoare însă e spiritul cel mai realist cu putință, strângând totul în cleștele unei logici înfricoșate”. Topîrceanu i-a întors complimentul într-un răspuns publicat în volumul "Scrisori fără adresă" (1930) în care îi evidenția rezistența la oboseală, agerimea auzului și a văzului (simțuri foarte importante pentru un vânător), agilitatea mișcărilor ce contrasta cu masivitatea sa corporală și siguranța împușcăturilor, afirmând că Sadoveanu era singurul tovarăș de vânătoare cu care se împacă într-un mod desăvârșit. Referindu-se la
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: „Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
pescuitul doar cu scopul de a câștiga bani, folosind năvoadele sau alte mijloace de prindere a unei cantități mari de pește, și afirmă că acești așa-ziși pescari au trădat nobila breaslă pentru că nu se mai bazează pe vrednicia și agerimea ochiului și a brațului. De asemenea, el descrie intensificarea simțurilor trăită de oamenii aflați în comuniune cu natura precum fostul căpitan de cazaci Cricopol, retras în pustietățile Deltei de pe ostrovul Lipan. "Împărăția apelor" cuprindea în ediția originală din 1928 un
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: "„Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
VII-a și a VIII-a (azi XI-XII), la Blaj, la Liceul „Sfântul Vasile”, distingându-se tot timpul printre cei mai buni elevi. La Liceul „Sf. Vasile” din Blaj s-a impus atât în fața colegilor, cât și a profesorilor, prin agerimea inteligenței sale, prin puterea lui de muncă, punctualitate, spiritul său extrem de ordonat, așa încât bunătatea și amabilitatea lui iradiau în jur și-i cucerea pe toți, fiind, prin felul său de a fi, un lider înnăscut și iubit. La Liceul "Sfântul
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
polemici în secolul al XVII-lea, a exercitat o influență deosebită asupra liricii moderne spaniole. În opera „"Viaje del Parnaso"” („"Călătoria Parnasului"”), Miguel de Cervantes l-a elogiat în versuri ca: „"Acel ce deține a scrierii cheie", "cu grație și agerime extremă," "al cărui egal în cetate nu se cunoaște" "este don Luis de Góngora, pe care mă tem" "să nu îl perjudic prin laudele mele," "chiar de le-aș ridica la rang suprem.”"'
Luis de Góngora y Argote () [Corola-website/Science/307855_a_309184]
-
un guler. Colorit specific: cafeniu- roșcat/mahon, unele nuanțe mai deschise mergând spre auriu bogat sunt admise, ca și pete mici de culoare albă pe piept și picioare. Botul, urechile sunt de culoare neagră. Malinois dă dovadă de inteligență și agerime în tot ceea ce face și demonstrează un caracter protector instinctiv. Un paznic foarte eficient și atent, acest câine poate etala uneori atitudini agresive, mai ales dacă îi este ignorată prezența sau este provocat. Anticipează foarte bine situațiile de risc și
Malinois () [Corola-website/Science/323058_a_324387]
-
intre în contradicție cu afirmația inițială. El spune că, pentru un gramatic este mai bine ca el să scrie literele repede, că pentru cineva care obișnuiește să cânte la citeră este mai bine ca acea persoană să o facă cu agerime, la fel trebuind să fie și lupta dusă într-un război (etc.). Astfel, demonstrându-și sieși, și lui Charmides că afirmația inițială nu a fost corectă, și mai presus de atât, dovedind că ințelepciunea este ceva frumos. Următorul răspuns pe
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
începând tot aici și Institutul Militar (1843. La vârsta de 13 ani îl urmează pe tatăl său într-o călătorie la Viena, unde sunt primiți cei doi în audiență la împăratul Ferdinand I al Austriei, care a rămas uimit de agerimea și istețimea tânăruluilui, fapt pentru care l-a primit, la Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt, acolo unde puteau fi întâlniți de obicei doar copii de origine mai înaltă. În 1851 a terminat Academia Militară (1851) și, fiind un elev
Leonida Pop () [Corola-website/Science/323526_a_324855]
-
mai curând, poate că la vârsta aceea prefera să-și trăiască din plin viața, spre deosebire de fratele ei care mărturisea că și-o trăise pe a lui multă vreme prin vitraliul literaturii. Frumusețea ei fizică și lăuntrică, cultura, talentul, rafinamentul și agerimea minții au făcut ca Pia Pillat să fie curtată și iubită de timpuriu. Se știe că, aflată într-o călătorie cu tatăl său, la Istanbul, pe când avea vreo 18 ani, remarcată la primul ei bal, unde avusese un succes deosebit
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
regulamentelor casei, și când colo... fiorul se datora reacției sale față de înțelegerea lui Kahei - sentimentul de recunoștință - și îl pătrundea până în măduva oaselor. Vă mulțumesc foarte mult. Deși Kahei nu spusese cu cuvinte ceea ce avea în gând, Hiyoshi înțelesese deja. „Agerimea lui îi năucește pe oamenii din jur,” cugetă Kahei. „E firesc să nască invidii și dușmănie.” Cu un zâmbet amar, îl întrebă: — Pentru ce îmi mulțumești? — Pentru că mă lăsați să plec. — Ai dreptate. Dar, Maimuță... Da, stăpâne? Dacă nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
e frate, trebuie să moară pentru binele clanului.” Și, găsind un pretext, Nobunaga îl arestă pe Nobuyuki și-l trecu prin spadă. Nimeni nu-l mai considera pe Nobunaga un nătâng. Dimpotrivă, toți se chirceau speriați de inteligența și de agerimea ochiului său. — Doctoria a fost puțin cam prea puternică, remarca ocazional Nobunaga, cu un rânjet sardonic. Dar se pregătise. Nu avusese intenția de a face pe nebunul pentru a-și amăgi servitorii și rudele. Odată cu moartea tatălui său, îi revenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Nu-ți face griji. Dacă noi am suferit aici o înfrângere, Hideyoshi va suferi una și mai mare. Privește într-acolo. Și-i indică din ochi colina Komaki. Cu mult timp în urmă, Hideyoshi făcuse o observație de o acută agerime strategică. și anume că Nobunaga ar fi trebuit să se mute de la Kiyosu la Komaki. De fapt, nu era nimic mai mult decât o colină rotunjită, înaltă doar de nouăzeci de metri, dar domina câmpia în mijlocul căreia se înălța și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Cahulul, Bolgradul și țărmii Mării Negre, în zadar va vedea departe, ca margine a orizontului său, Cetatea Albă și Chilia; ceea ce va vedea din punctul din care Alexandru Voevod cel Bun va fi rotit ochii pentru a-și măsura țara cu agerimea lor, ceea ce va vedea va fi pământ înstrăinat. În zadar își va aduce aminte omul cunoscător de cele trecute, cumcă, tari ori slabi, în trecut nu s-a găsit unul dintre noi care să consfințească pierderea pământului sfânt al patriei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
până îi zăpăcea de tot și apoi îi mânca. Toată ziulica stătea să-i pândească când veneau prin gard, ba mai și trecea gardul în curtea vecină. Și pentru că ea crescuse se făcuse adult a îndrăznit cu forța, hărnicia, istețimea, agerimea ei și s-a agățat și de niște șobolani din vecini care erau atrași de porumbul lor. De câte ori prindea câte ceva îl aducea ca pe un trofeu în fața scărilor ca să-l vadă bunicuța, să-i arate cât de harnică și pricepută
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
realism crud, cu excese naturaliste. Sentimental, vag disimulat, și într-o atare ipostază M. își învăluie „tabletele” într-o pânză de melancolie, străpunsă ici-colo de fine persiflări. E păcat că nu a apucat să-și valorifice într-o creație consistentă agerimile de moralist ce se manifestă în instantaneele lui câteodată surâzătoare, cu miză, ce-i drept, mărunțică. Îi rețin atenția „chipurile” din provincie, ipochimeni întristător-ilari, mișunând într-un perimetru lipsit de orizont. De semnalat apetența pentru jocul onomastic și caricatura de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
trebuia să afle adevărul prin raționamente, ea nu a aflat și nici nu a arătat nimic, apoi acum, când împrejurările se arată mai mari, cum ar putea să izbutească cu ceva, când este nevoie numai de credință și nicidecum de agerimea minții? Deci nebună a făcut-o Dumnezeu, adică astfel a arătat-o și a binevoit ca prin nebunia propovăduirii să mântuie pe cei ce cred - adică nebunie numai părută înaintea acelor înțelepți, și nicidecum că era așa. Faptul măreț acesta
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Autorului nu-i rămân de altfel indiferente filosofiile pe subiect ale diferitelor epoci, și nici accepțiunile și ilustrările curente. Termenii cardinali ai discursului său: plăcerea, visul, rutina, obsesia sănătății. Relația lor în mișcare, adesea contradictorie, poate fi stăpânită doar prin agerime dialectică. E interesant cum un discurs care s-ar fi adecvat cu succes și anilor '60 (desigur, mult mai vag ideologic) corectează azi acuze aduse mentalității burgheze de către figuri legendare precum acei papi intransigenți ai situaționismului, Raoul Vaneigem și mai
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
de acționari c-un capital de 40 milioane. Bancherul care-a câștigat în așa grad încrederea clienților încît [î]i pun la discreția lui absolută fondurile, să facă cu ele ce-o vrea, trebuie să se fi distins printr-o agerime de vedere și printr-o tărie de caracter care i-a atras o confiență absolută. E oare tot astfel cu consiliul de administrație al unei societăți de acționari și cu directorul ei? Consiliul poate, precum am zis în numărul trecut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oraș, Bacăul. Iată țipetele lui: Zilele aceste au apărut primul număr a unei foițe ce-și aroagă titlul "Gazeta de Bacău", acest titlu a unui vechi organ liberal de publicitate încetat de vreo câțiva ani. De la debut foița abuzează de agerimea limbei sale invective. Calomnii și insulte contra partidului și contra guvernului liberal contra administrațiunei locale, contra reprezentanților liberali ai Bacăului din Cameră și Senat, în fine în contra Senatului, din cauză că {EminescuOpXI 95} acest mai de pe urmă a invalidat alegerea d-lui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se va aplica norma, În fiecare caz particular, juristul trebuie să despartă ceea ce este esențial, adică important din punct de vedere juridic, de ceea ce nu este ca atare; În acest domeniu poate și trebuie, În mod special, să-și exercite agerimea și sensul său juridic. Aplicarea pur mecanică ar denatura dreptul ducând la cele mai absurde consecințe: acest fapt fiind remarcat de romani prin cuvintele: Summum jus, summa injuria. Cu alte cuvinte, aplicarea mecanică a legilor s-ar traduce În cea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și își ținea piciorușele cenușii cu fundulițe nemișcate pe lădița de pantofi și pe scăunelul făcut de Simon la orele de atelier, în timp ce bătrâna Winnie cea soioasă și lățoasă care umplea apartamentul de miros urât ședea pe pernuță alături. Dacă agerimea minții nu merge mână în mână cu veșnica nemulțumire, acesta e un adevăr pe care nu de la bătrână l-am învățat. Ea era imposibil de mulțumit. Pe Kreindl, de pildă, un om de nădejde, Kreindl care întotdeauna ne căra cărbunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și își târa picioarele. Iar el ședea, satisfăcut, servit. Arăta sever și chiar impacientat, însă nu așa stăteau lucrurile. Spiritul pe care-l întrezăream la el era cel al lui Șanticler, și când spun asta mă refer la vioiciunea și agerimea masculină, la mușchii tari și încordați, la sângele din creasta smucită, ostentativă, țanțoșă și strălucitoare, de deasupra penajului lunecos și splendid. Ah, însă mai sunt și altele de spus, după ce am făcut această comparație. Nu e un lucru rău, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
am luat pielea de pe toți de acolo; trebuia să le dau oamenilor o șansă să se revanșeze. Așa că pachetul de cărți pe care-l țineam între degete era la ordinea zilei și învățasem să împart cărțile cu mare dexteritate și agerime. În curând au început să mă caute diverși care nici măcar nu mă cunoșteau și m-am trezit încoronat peste masa de joc de la restaurantul chinezesc. Louie Fu, în pardesiul lui croșetat, zicea și el același lucru. Eram Bolingbroke sau Vulturaru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]