103 matches
-
a raselor decăzute ; frica lui a ajuns proverbială” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Când evreul reacționa totuși, românul se arăta uimit. În 1823, de exemplu, câțiva evrei au Îndrăznit să se apere În fața agresiunii unor români. Slugerul Costache, vătaf la agie, a declarat cu acel prilej că evreii „trebuiau să se lase bătuți, căci n-au nici un drept de a se apăra contra valahilor țării, care astfel domnesc și guvernează În patria lor” <endnote id="(395, p. 175)"/>. Într-un memoriu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Revolta mulțimii s-a soldat cu 128 de morți și răniți și cu jefuirea și devastarea prăvăliilor din cartierul evreiesc. Pentru a-i proteja de fanatismul mahalagiilor, domnitorul Alexandru Moruzi s-a văzut obligat să-i strângă pe evrei la agie <endnote id="(416, II, p. 105 ; 535, pp. 284-288)"/>. Pogromul a reizbucnit cu mai multă forță, la Iași și la București, În 1803 și a continuat și În 1804. Comentatorii sunt de acord asupra faptului că apariția cărții Înfruntarea jidovilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pentru mentalitatea românească a epocii, o astfel de reacție din partea unor „străini” era de neacceptat. Când, În 1823, de exemplu, niște evrei din Țara Românească - fiind bătuți de români - au Îndrăznit să se apere, un anume sluger Costache, vătaf la agie, a dat În public următoarea explicație halucinantă : „Ei [= evreii] trebuiau să se lase bătuți, căci n-au nici un drept de a se apăra contra «valahilor țării», și care astfel domnesc și guvernează În patria lor, și că, În general, aceasta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cuvenită în apă! Grămada de pînză pe care am dat-o este acum vopsită în roșu, cercetată și adusă înapoi. Toate săbiile neamului au cercetat și nu au găsit nimic rău. Eu am ieșit și am mînuit ghilul cerce-tîndu-l iar agia a fost foarte mulțumită. Basileul Sarlieo; Conducătorul Sicto sabia puternicilor geți”. Scriitorul grec Cratipos a scris o amplă istorie a războiului peloponezian izbucnit în anul 431 î.e.n. și continuat pînă în anul 404 î.e.n. Atenienii cheamă în ajutor pe Sitalkes
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
preotul judecător are o figură acră purtînd pe cap un fel de bonetă lungă ce-i acoperă și pletele. Sub imagine este un cal culcat ca simbol al slujirii lui Sarmis. Geții, recunoscuți ca luptători destoinici, se duceau mercenari pe la agiile vecinilor. Cînd Alexandru Macedon a plecat să distrugă imperiul persan, a lăsat acasă puțini bărbați iar dintre ei foarte puțini erau în stare să poarte arme. Așa că agia Macedoniei i-a chemat pe geți, besi și bastarni să asigure ordinea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
slujirii lui Sarmis. Geții, recunoscuți ca luptători destoinici, se duceau mercenari pe la agiile vecinilor. Cînd Alexandru Macedon a plecat să distrugă imperiul persan, a lăsat acasă puțini bărbați iar dintre ei foarte puțini erau în stare să poarte arme. Așa că agia Macedoniei i-a chemat pe geți, besi și bastarni să asigure ordinea și paza țării. Deligo - mat o, în tăblița 20 ne spune ce au avut de îndurat trupele de geți, besi și bastarni care erau lefegii la agia Macedoniei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Așa că agia Macedoniei i-a chemat pe geți, besi și bastarni să asigure ordinea și paza țării. Deligo - mat o, în tăblița 20 ne spune ce au avut de îndurat trupele de geți, besi și bastarni care erau lefegii la agia Macedoniei cînd Lisimah s-a întors acasă după moartea lui Alexandru Macedon în anul 323 î.e.n. și împărțirea imperiului între diadohi. Toate rudele lui Alexandru au fost măcelărite iar geții, besii și bastarnii au fost puși sub ascuțișul săbiilor. ,,Orolo
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fost puși sub ascuțișul săbiilor. ,,Orolo este mîniat pentru că a fost silit să-și ducă luptătorii sub comanda geților. În disprețul lui, spune că besii împreună cu bastarnii au mers să facă solie(înțelegere) și să stea(să fie angajați) la agie(conducerea Ma-cedoniei). Puternicul conducător(Lisimah) al armatelor perso-macedonene i-a pîn-dit și atacat pe îndelete(peste tot) și cu răcnete l-a făcut pe conducătorul Petra din Mesio să plece plin de amărăciune. Ca un conducător slab, Orolo plînge că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să taie rău pe roșcovanii care și-au găsit adăpost printre șatrele(neamurile) noastre. Neamul cetă- ții geților a închis gura pentru totdeauna multora din neamul zdrențăroșilor care alergau ca niște nebuni și se țineau în cerc. Se șoptește prin agie că Dima, fiul lui boero Bisto s-a îmbolnăvit și este uns cu ire iar rudele îl însoțesc să ajungă la șatra sa. Turnată pe moșia geților de către conducătorul boero Bisto. Sfînta cetate Sarmi-setuzo. Credinciosul în sfînta cruce, conducătorul boero
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4 călărași de Țarigrad, 17 armășei ai armășiei, 29 dorobanți ai armășiei, 106 aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de divan" („Statistica răzeșilor", p. 6162). Dar adăugă cercetătorul: atât la Vaslui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4 călărași de Țarigrad, 17 armășei ai armășiei, 29 dorobanți ai armășiei, 106 aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de divan" („Statistica răzeșilor", p. 6162). Dar adăugă cercetătorul: atât la Vaslui cât și în ținuturile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la Comitetul sănătății, holera s-a extins până acum în ținuturile: Fălciu, Roman, Suceava, Dorohoi și o parte din ținutul Iași", nenorocirea bântuind mai „cu cumplire sărăcimea din cvartaliile de pe șesul Bahluiului și valea pârâului Cacaina". Eforia în colaborare cu Agia se ocupa și de aprovizionarea orașelor cu pâine, carne și lumânări, activitatea acestora fiind realizată, uneori, și pe bază de antrepriză, recomandată de Regulament. Acțiunile edilitare vizau curățenia orașelor, refacerea pavajelor, șoseluirea, podirea lor, sistematizarea construcțiilor, alinierea, îmbunătățirea iluminatului, aprovizionarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și Vaslui, dar și la primăria comunei Boțești, județul Vaslui. „Învățământul particular din Huși (1836-1854)" își intitulează Costin Clit studiul publicat în Elanul nr. 55, septembrie 2006, unde dezvoltă ordinul din 28 noiembrie 1836 a Epitropiei către ispravnicii ținutuali și agiile urbane din Moldova din care rezultă informații despre școlile particulare și pensioanele din cadrul ținutului, numele profesorilor și al elevilor. În ținutul Fălciu funcționau atunci, precizează cercetătorul, școlile administrate de către dascălii Anastasie cu 11 elevi, Nicolae sin Diacon cu 28 elevi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
0042 X Wolgast DEWOL X 23328 DE 0041 X Wyk/Føhr DEWYK DE017 01303 DE Other - Germany DE888 123 123 13 110 GR 0090 X Aegina (Aίγνα) GRAEG X 025 GR 0090 X Aegio (Αίγίο) GRAEN X 027 GR 0090 Agii Theodori (Αγιοι Θεόδωροι) GRAGT X 008 GR 0090 X Agios Konstantinos (Αγιος Kωνστατίνος) GRAKO X 013 GR 0090 Alexandroupolis (Aλεέανδροΰπολη) GRAXD X 031 GR 0090 Aliverio (Aλιβέρι) GRLVR X 033 GR 0090 Antikyra (Aντίκυρα) GRATK X 057 GR 0090 Argostolion
jrc4463as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89629_a_90416]
-
0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 Achladi Aegina Aegio Agia Efimia Agia Marină Fthiot Agia Pelagia Agii Theodori Agios Kirikos Agios Konstantinos Agios Nikolaos Cretă Alexandroupolis Aliverio Alonissos Amfiloxia Amoliani Amorgos Andros Atikyra Antiparos Antirio Argostolion Aspropyrgos Astakos Astypalea Canea Chalkida Chios Chora Sfakion Corfu Corinth Edipsos Eleftheres Eleusis Ermioni
jrc3566as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88725_a_89512]
-
0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 Achladi Aegina Aegio Agia Efimia Agia Marină Fthiot Agia Pelagia Agii Theodori Agios Kirikos Agios Konstantinos Agios Nikolaos Cretă Alexandroupolis Aliverio Alonissos Amfiloxia Amoliani Amorgos Andros Atikyra Antiparos Antirio Argostolion Aspropyrgos Astakos Astypalea Canea Chalkida Chios Chora Sfakion Corfu Corinth Edipsos Eleftheres Eleusis Ermioni Eydilos Gavrion
jrc3566as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88725_a_89512]
-
0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 0090 Achladi Aegina Aegio Agia Efimia Agia Marină Fthiot Agia Pelagia Agii Theodori Agios Kirikos Agios Konstantinos Agios Nikolaos Cretă Alexandroupolis Aliverio Alonissos Amfiloxia Amoliani Amorgos Andros Atikyra Antiparos Antirio Argostolion Aspropyrgos Astakos Astypalea Canea Chalkida Chios Chora Sfakion Corfu Corinth Edipsos Eleftheres Eleusis Ermioni Eydilos Gavrion Glossa Gythion Heraklion
jrc3566as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88725_a_89512]
-
începutul activității lor, acțiune pusă în legătură cu activitatea culturală desfașurată de românii de o parte și de alta a Carpaților în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Din documentele vremii precum Catagrafia supușilor străini din anul 1841-Arhivele statului București, fondul Agie, reiese că Iosif Romanov, librarul, venise în capitala Țării Românești de la Sibiu și că era supus cezaro-crăiesc, adică austriac, având actul de suditare 46, statut care conferea o serie de privilegii celor care se stabileau și își desfășurau comerțul în
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002. este condusă de un inspector general, având rang de secretar de stat. Primele atestări privind Poliția Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazul (crearea instituției agiei), continuă cu domnia lui Mihai Suțu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate și reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de pază și ordine din Capitală primesc denumirea generică de "POLIȚIE". In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de
Poliția Română () [Corola-website/Science/309335_a_310664]
-
continuat să se deterioreze, fiind abandonată în 1863 și dărâmată în 1868. Catapeteasma care fusese sculptată la Veneția, a fost transferată la Biserica Albă. Pentru problemele cu caracter tehnico-edilitar, sfatul orășenesc conlucra cu „arhitectonul Poliției București” numit, la început de agie. Primul arhitecton sau maimarbașa a fost Josef Hartl, numit la 22 iunie 1831. Din 1834 s-a creat în cadrul Sfatului o direcție arhitectonică, al cărei director a fost numit Michel Saejouand, urmat în 1835 de Heinrich Faiser von Mentzen În
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Cu banii obținuți pe odoarele lăsate de domnul Tudor Vladimirescu în grija boierului Stroe Grădișteanu, pe care Mărgelatu le-a protejat cu greu de hoți și de oamenii Agiei, sunt cumpărate arme pe care conjurații le transportă de la Viena în Țara Românească. Cu ajutorul acelor arme, organizația conspiraționistă „Frăția” vrea să declanșeze o revoluție. La o nuntă la care participă protipendada Bucureștiului o caretă din care cad morți patru boieri
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
aga Villara ce fusese omorât, și ceilalți invitați deduc că cei patru boieri fuseseră uciși de Mărgelatu (Florin Piersic). Aga spune că cei patru boieri fuseseră infiltrați în cadrul „Frăției”, iar jocul lor dublu fusese descoperit. Mărgelatu este urmărit de oamenii Agiei, dar reușește să fugă. În scopul de a afla ce planuri au bonjuriștii, aga Mavrodineanu o trimite pe Agatha Slătineanu (Marga Barbu) la băi. Agatha intră în relație cu locotenentul artilerist Corlătescu (Vistrian Roman). Între timp, C.A. Rosetti (Constantin
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
Tala'at (Dinu Ianculescu). Pe drum, pe șlepul cu marmură este adăpostit Buză de Iepure (Szabolcs Cseh), fugit din închisoare. Acesta îi spune lui Mărgelatu că uciderea celor patru boieri de la începutul filmului fusese ordonată de Marțolea, un om al Agiei. Scopul uciderii era ca Mărgelatu să fie scos vinovat și arestat. Șlepul ajunge la Giurgiu și este descărcat, dar această operațiune este observată de pe vasul de pasageri de către Agatha. Imediat, doctorul Ghiulamila (Ion Marinescu) a afirmat că camerista Marițicăi Ghica
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
un șiretlic. El conduce un convoi cu coșciuge în care pretinde că se află morții de holeră. La intrarea în București se dau lupte, dar oamenii Frăției reușesc să introducă armele în oraș. Mărgelatu este urmărit din nou de oamenii Agiei, dar scapă dintr-o cafenea incendiată, cu ajutorul lui Buză de Iepure. În film, Agia face următoarea descriere a lui Mărgelatu: în jur de 40 de ani, fost militar, vorbește grecește, nemțește și turcește, trage bine cu pistoalele și mânuiește bine
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
morții de holeră. La intrarea în București se dau lupte, dar oamenii Frăției reușesc să introducă armele în oraș. Mărgelatu este urmărit din nou de oamenii Agiei, dar scapă dintr-o cafenea incendiată, cu ajutorul lui Buză de Iepure. În film, Agia face următoarea descriere a lui Mărgelatu: în jur de 40 de ani, fost militar, vorbește grecește, nemțește și turcește, trage bine cu pistoalele și mânuiește bine sabia. Pe la începutul filmului se afirmă că aga Villara fusese omorât de oamenii „Frăției
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]