74 matches
-
lor de drepturi, [î]l supără mai puțin decât împrejurarea ca marea majoritate a presei germane [î]l dușmănește în privire politică și personală, calomniază intențiile sale și că majoritatea alegătorilor germani e determinată - sau prin proprie dușmănie sau prin agitațiuni contrarie adevărului - să aleagă pe niște adversari cu cari e imposibilă consolidarea Imperiului și a principiului monarhic. Din asemenea adversari va consista, probabil, majoritatea noului Reichstag. E prea adevărat că majoritatea nu e omogenă și nu se unește decât în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că "guvernele celor două țări își garantează mutual deplinul și întregul respect al suveranității fiecăruia dintre statele noastre și abținerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în dezvoltarea fiecăruia dintre ele și în special, a oricărei agitațiuni, propagande și oricărui fel de intervenții sau sprijin al acestora [...]" La 22 iunie 1941, ca o consecință a evenimentelor intervenite între cele două țări, prin ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord, ca rezultat al Tratatului Molotov-Ribbentrop, între Rusia și Germania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
detențiunea simplă pe aceeasi durată. Oricine, prin orice mijloace, va întreprinde sau va încerca să întreprindă o acțiune împotriva inviolabilității persoanei Regelui, ori a formei de guvernamant democratice, precum și oricine prin orice mijloace va agită sau va încerca să facă agitațiuni din care ar putea să rezulte un pericol pentru siguranța Statului astfel cum sînt prevăzute prin legi, se vor pedepsi dela 5 la 10 ani închisoare corecționala. Instigatorii, chiar cînd faptul instigării n'a fost urmat de niciun efect se
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
altă telegramă, cu numărul 331, din 28 martie, ora 8.40, cerea ministrului de Război, să revoce ordinul în legătură cu regimentul amintit mai înainte. Deci, Regimentul ,,Cantemir nr.12’’ să nu mai plece din Bârlad deoarece ,,pe aceste timpuri de mare agitațiune și răscoale țărănești, zona ar rămâne fără soldați, creându-se o situație gravă, rog interveniți imediat să nu plece ”. Pe data de 29 martie 1907, prin telegrama nr.336, ministrul de Interne era informat de Grigore Vasiliu în legătură cu situația din
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
fălci. Un alt evreu, al cărui nume ne scapă, a cumpărat moșia Parincea, iarăși de mai multe mii fălci, cu târg, cu biserică etc. etc. [expulzarea transilvănenilor din românia] Pe la sfârșitul lunii august, o știre menită să stârnească o mare agitațiune în țară este transmisă telegrafic de la Budapesta: poliția din Caransebeș a descoperit niște manifeste anti ungurești care au fost expediate din București de către Iredenta română. Aceste manifeste, tipărite cu litere roșii, au fost expediate cu poșta în Ungaria, o parte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
oarecare măsuri militare spre a face față evenimentelor. Toate silințele diplomației de a menține pacea rămân zadarnice, așa că în ziua de 12 octombrie armata sârbă trece granița bulgară pe la Klisura. Războiul sârbo-bulgar începe, dar în România mai este încă o agitațiune în curs. Un cunoscut propagandist evreu, Armand Lévy, venise în țară spre a organiza congregațiile evreiești. În țară, venirea sa a pricinuit enervare. Armand Lévy, fiind un vechi amic al lui C.A. Rosetti, a tras în gazdă în casa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în curând unul dintre cei mai violenți opozanți, iar glasul său va răsuna cu aceeași vehemență cu care a răsunat în contra regimului lui Lascăr Catargiu. Fleva nu putea ierta liberalilor că l-au silit să plece de la primărie. Opoziția urmează agitațiunea, iar în fiecare duminică, fruntașii ei - Dumitru Brătianu în cap - merg din oraș în oraș și vorbesc în întruniri publice. Guvernul se enervează și procedează cu violență. Într-una din zilele lunii mai, d. Emil Frunzescu, actual șef al stenografilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vechile capitulațiuni ce aveam cu Turcia și era mai favorabilă streinilor decât însăși convențiunea ce aveam cu Italia și care, din toate câte încheiasem, era cea mai aspră pentru noi. [comitetul de salut public] Această chestiune a convenției consulare mărește agitațiunea politică și înverșunarea opoziției. Duelurile, bătăliile și amenințările se succed. În urma unei polemici între ziarele Epoca și Telegraful, Nicu Filipescu de la Epoca trimite lui I.C. Fundescu, directorul Telegrafului, martori. Dar Fundescu refuză să se bată. În același timp se constituie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brătianu, Stoica Alexandrescu. Parchetul a implicat și pe frații Iosif și Ion Oroveanu, cel dintâi deputat liberal opoziționist. Toată lupta Parchetului fu să obție condamnarea fraților Oroveanu ca instigatori și complici pentru ca astfel guvernul să aibă o armă în contra opoziției. Agitațiunea e foarte mare în jurul acestui proces. Face senzație că pe banca apărării s-a așezat și Dumitru Brătianu, fratele celui împotriva căruia s-a tras glontele. Curtea e prezidată de A. Bagdat, ministerul public îl ține procurorul general Populeanu. Jurații
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ministerul de Instrucție, a avut darul să revolte întregul corp profesoral din țară. Omul acesta a lovit fără cruțare pe profesorii care nu-și făceau datoria, care-și neglijau catedrele și se dedeau altor îndeletniciri. Una din cele mai tari agitațiuni împotriva guvernului Brătianu a fost aceea a profesorilor îndreptată în contra lui Dimitrie Sturdza. Dar Sturdza, așa habotnic cum era, s-a distins ca un om absolut cinstit. Niciodată nu s-a amestecat în multiplele afaceri ale epocii și nici nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să părăsească facultatea. Unii s-au dus la Paris ca să obțină diplome, alții au trecut la Facultatea de Drept. Studenții Facultății de Medicină se adunau acum de mai multe ori pe săptămână, unde veneau și mulți studenți de la alte facultăți. Agitațiunea o întreținea elementul socialist din Universitate, precum și un număr de studenți conservatori cari, agitând în contra profesorului Romniceanu, agitau împotriva guvernului Brătianu. Aceasta fiindcă d rul Romniceanu era deputat și corifeu liberal. întrunirile se țineau la sediul societății studențești Unirea, strada
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din Universitate; o parte dintre români fură eliminați, iar cealaltă parte împiedicată de a frecventa cursurile. Injuriile, batjocurile, loviturile așteptau pe fiecare student român care se arăta. Studenții și publiciștii ardeleni Secășanu, Ocășanu, Droc-Bănciulescu și alții se puseră în capul agitațiunii. Studenții de la toate facultățile se mișcară de astă dată. O întrunire publică, ațâțată, firește, de la Clubul conservator, fu convocată. Această agitație făcea parte din acțiunea extraparlamentară a opoziției retrasă din Cameră. Studenții conservatori, cari primeau instrucțiile și chiar subsidiile de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
P., Protopopescu I., Pop I., Sclia C., Talianu Z., Tomescu E., [Tisescu C.], Tăl pianu I., Valerian C.D., Vincler Eugeniu, Voloceanu G., Vlădescu M., Va siliu G.D., Vicol G.D., Săulescu G.N., Stoenescu A., Vasiliu C., Vasiliu Dem. I., Vasiliu G.I. Agitațiunea provocată de evenimentele din urmă și mai ales revizuirea Constituției împotriva propunerilor democratice ale lui C.A. Rosetti nu este încă potolită. Acum opozițiunea va dobândi mereu forțe noi. C.A. Rosetti și Dumitru Brătianu vor trece hotărât în cea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ciurcu, Frédéric Damé etc. etc. La sfârșitul banchetului au intrat în sală un mare număr de studenți, dintre care unul a rostit o cuvântare pentru presă, căruia i-a răspuns directorul României libere, D.A. Laurian, care a băut pentru studenți. Agitațiunea în țară crește și pentru un alt motiv. Camerele de revizuire votează instituirea unui Domeniu al Coroanei, care constituie un apanagiu Regelui. Opoziția spune și propagă în țară cum că Ion Brătianu a cumpărat pe regele Carol cu acest Domeniu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și purtați-vă astfel ca să nu se zică că a făcut studintele ceea ce a făcut agintele“) ș.a. Advocații ereau: Gheorghe Vernescu, N. Blaremberg, Atanasiadi și alții. De altfel acest proces nici nu s-a mai judecat, acțiunea închizându-se. Dar agitațiunea în București crește. Guvernul are indicii că se pregătește ceva. Regimentul de roșiori cu garnizoana în București este trimis repede în Dobrogea, deoarece ofițerii, fiind din familii boierești, guvernul nu e sigur de el. Liberalii sunt alarmați și văd cum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1959, vol. III)“ (apud Doina Jela, op. cit., pp. 60-61). Culpa Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, definită ca purtare de „discuții dușmănoase la adresa regimului democrat din RPR, cu diverse elemente ostile regimului“, a fost încadrată la articolul „crimă de uneltire contra ordinii sociale prin agitațiuni (art. 209, pct. 2, lit. a și b, al. 2 c. p.)“. Sentința pri mită a fost de 18 ani de temniță grea și confiscarea averii. Închisorile prin care a trecut au fost: Malmaison, Ura nus, Jilava, Văcărești. La Malmaison
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lipsa demnității ofițerești. De asemenea, la 30 septembrie 1940 li s-a impus domiciliul obligatoriu mai multor foști demnitari din timpul lui Carol al II-lea pentru a-i pune la adăpost de orice violență publică, pentru a pune capăt agitațiunilor pe care le puneau la cale clandestin și pentru că sunt în cercetarea justiției. Prin decrete-legi semnate de Conducătorul statului au fost desființate: Straja țării (8 septembrie 1940, M.O. nr.208), demnitatea de consilier regal și consilier de Coroană (10
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Conferințe de la Londra În chestiunea Dunării, și că Austro-Ungaria nu va ceda nimic. La 7 februarie 1883, Kalnoky i-a reproșat trimisului român că guvernul, În afară de dușmănia Austro-Ungariei la Dunăre, tolera mișcări și ziare iredentiste și nu se opunea „agitațiunii făcută de străini”, fapt care „ar putea să aibă consecințe supărătoare”. Semnarea Tratatului de la Londra la 10 martie 1883, a reprezentat o gravă atingere adusă independenței și suveranității naționale a României. Marile puteri au adoptat, fără participarea și consimțământul guvernului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fără a pierde nimic din solul nostru, să le deschidem ușile largi, și să le zicem că aici nu suntem ospitalieri pentru că suntem oameni buni, dar suntem ospitalieri pentru că avem nevoie de dânșii....și criminali sunt acei cârmași cari prin agitațiune, care prin tot felul de frazeologii care n-au absolut nici un temeiu, vin, Înlăturând pe străini, să Împiedice țara aceasta de a merge Înainte pe calea culturei, pe calea civilizațiunei și a progresului”. Dar problema străinilor nu avea să fie
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
praștia, îl izbi în frunte / pe M. Eminescu, n. n./ cu o pietricică. (...) Contrar zvonurilor melodramatice, Eminescu n-a suferit prea mult de pe urma așa-zisului atentat care îi pricinuise o simplă zgârietură și nici nu pare a fi avut stări de agitațiune așa cum scria, cu o vulgară declamațiune, Scipione Bădescu: „îndată ce-l dezleagă rupe tot cu o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor.” în realitate, slăbit de marile preocupări intelectuale și de erizipelul de altfel vindecat ce i
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate el fu stăpânit în agitațiunea sa și dus la institutul medical „Caritatea” din București...” Ai crede că data de 8 iulie, pentru cea adevărată, de 28 iunie, rezultă din diferența de 12 zile dintre stilul vechi, păstrat la noi, și cronologia europeană. În realitate, însă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate el fu stăpânit în agitațiunea sa și dus la institutul medical „Caritatea” din București...” Ai crede că data de 8 iulie, pentru cea adevărată, de 28 iunie, rezultă din diferența de 12 zile dintre stilul vechi, păstrat la noi, și cronologia europeană. În realitate, însă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
peste un an. Frenezia sfîrșitului, panică proorocirilor ce așteaptă să se împlinească, nebunia milenariștilor, isteria presimțirilor, simpla curiozitate a plictisiților, blazarea scepticilor, toate acestea au început însă deja, sînt, mai precis, în plină desfășurare. Fie că disprețuim sau nu asemenea agitațiuni provocate de venirea anului 2000, sîntem inevitabil afectați de eveniment, de la inconveniența produsă de supraaglomerarea curselor de avion în preajma fatidicei date de 31 decembrie, pînă la crearea unei adevărate culturi a eshatologicului, de care fără să vrem sîntem influențați. Se
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
Național, o găsise "nulă și ridicolă până în ultimul grad". Din anul 1885 începuse o serie grea de procese și condamnări la închisoare a redactorilor și a directorului "Tribunei". Slavici este condamnat la închisoare pentru un an în 1888, acuzat de "agitațiune". Își execută pedeapsa la Vacz, o localitate pe malul Dunării, aproape de Budapesta. Regimul închisorii a fost lejer permițându-i-se să primească ziare și reviste, să scrie, să primească vizite zilnice. În timpul închisorii, Slavici continuă să lucreze la documentele Hurmuzachi
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]