186 matches
-
Vuilleumier a demonstrat persistența activității analizatorului vizual primar la agnosticii vizuali, dovedind că leziunea se află în zonele asociative (Vuilleumier et. al, 2002). El dovedește că analizatorul primar nu este suficient pentru a determina agnozia vederii. Există o formă a agnoziei vizuale "cu confabulații", descrisă de Armin Schneider în revista Science. Bolnavul adus în cabinetul medical, uitându-se în gol ca toți orbii, se adresează medicului cu cuvintele: "Ce cravată frumoasă ai, cu puncte galbene și roz!". Autoarea numește acest fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
profesor de filosofie la Elmhurst College, susține că zona responsabilă pentru confabulație se află în aria asociativă de la baza creerului frontal (basal frontal lobe - BFL). Leziunile ei sugerează mitomania, o psihopatie cu confabulații. Leziunile de BFL sunt implicate și în agnozia "comportamentală" (Antonio Damasio), precum și în agnozia "de obiect" (Magnié MN și col. 1999). Aceste agnozii îi fac pe oamenii suferinzi de aceste boli să apară în ochii societății ca oameni ciudați. Hirstein consideră confabulația ca o agnozie a mecanismului de
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
susține că zona responsabilă pentru confabulație se află în aria asociativă de la baza creerului frontal (basal frontal lobe - BFL). Leziunile ei sugerează mitomania, o psihopatie cu confabulații. Leziunile de BFL sunt implicate și în agnozia "comportamentală" (Antonio Damasio), precum și în agnozia "de obiect" (Magnié MN și col. 1999). Aceste agnozii îi fac pe oamenii suferinzi de aceste boli să apară în ochii societății ca oameni ciudați. Hirstein consideră confabulația ca o agnozie a mecanismului de adaptare socială. Suferindul nu recunoaște și
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
aria asociativă de la baza creerului frontal (basal frontal lobe - BFL). Leziunile ei sugerează mitomania, o psihopatie cu confabulații. Leziunile de BFL sunt implicate și în agnozia "comportamentală" (Antonio Damasio), precum și în agnozia "de obiect" (Magnié MN și col. 1999). Aceste agnozii îi fac pe oamenii suferinzi de aceste boli să apară în ochii societății ca oameni ciudați. Hirstein consideră confabulația ca o agnozie a mecanismului de adaptare socială. Suferindul nu recunoaște și nu este conștient că cei din jur consideră afirmațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
implicate și în agnozia "comportamentală" (Antonio Damasio), precum și în agnozia "de obiect" (Magnié MN și col. 1999). Aceste agnozii îi fac pe oamenii suferinzi de aceste boli să apară în ochii societății ca oameni ciudați. Hirstein consideră confabulația ca o agnozie a mecanismului de adaptare socială. Suferindul nu recunoaște și nu este conștient că cei din jur consideră afirmațiile lor false, el fiind incapabil să citească reacția interlocutorului (este vorba de mind-reading defficiency, adică "deficitul de citire a minții interlocutorului"), o
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
conștient că cei din jur consideră afirmațiile lor false, el fiind incapabil să citească reacția interlocutorului (este vorba de mind-reading defficiency, adică "deficitul de citire a minții interlocutorului"), o funcție rezultată din asocierea zonelor asociative responsabile de comportamentul familiar, social. Agnozia de obiect a fost descrisă pentru prima data de Lissauer, în 1890, și constă în incapacitatea de a recunoaște un obiect sau un grup de obiecte văzute. Numirea obiectului, desenarea lui sau reprezentarea lui prin gesturi, este imposibilă. În agnozia
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Agnozia de obiect a fost descrisă pentru prima data de Lissauer, în 1890, și constă în incapacitatea de a recunoaște un obiect sau un grup de obiecte văzute. Numirea obiectului, desenarea lui sau reprezentarea lui prin gesturi, este imposibilă. În agnozia de obiect bolnavul are acuitatea vizuală și toate examenele oculare normale, leziunea localizată fiind în ariile asociative ale lobilor occipitali și temporali (determinări prin fRMN - McCarthy, 1986). Dacă obiectul agnostic are miros, face un zgomot specific, este pipăibil, este așezat
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
într-o vecinătate fixă, devine recognoscibil și agnosticul îl identifică; altfel nu. Dacă obiectului (identificat prin stratagema de a fi așezat întotdeauna, în aceeași vecinătate de către agnostic) i se dă un nume fals, el va rămâne definitiv cu acest nume. Agnozia de obiect se manifestă atât pentru obiecte amorfe, cât și pentru animale sau plante. Lissauer întrebuințează (în loc de agnozie) termenul de "apercepție", care este contradictoriu cu leziunea asociativă. Bolnava D.F., în vârstă de 40 de ani, în urma unei asfixii cu monoxid
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
a fi așezat întotdeauna, în aceeași vecinătate de către agnostic) i se dă un nume fals, el va rămâne definitiv cu acest nume. Agnozia de obiect se manifestă atât pentru obiecte amorfe, cât și pentru animale sau plante. Lissauer întrebuințează (în loc de agnozie) termenul de "apercepție", care este contradictoriu cu leziunea asociativă. Bolnava D.F., în vârstă de 40 de ani, în urma unei asfixii cu monoxid de carbon (se încălzea cu o sobă cu cărbuni) nu recunoaște obiectele de uz curent. Cazul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
le recunoască. Rugată să le deseneze privindu-le, a desenat dreptunghiuri asemănătoare. I s-au luat obiectele din față și a fost îndemnată să deseneze din memorie un măr, o carte deschisă și o corabie cu pânze. Le-a desenat. Agnozie spațială cu neglijarea câmpului vizual stâng Investigarea creierului lui D.F. cu ajutorul RMN funcțional (James și colab., 2003) a arătat leziuni ale ariilor asociative occipitale și ale ariilor asociative parieto-occipitale. Aceleiași bolnave D.F. i s-a prezentat un pat și o
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
său semantic. Aceasta dovedește că vederea, pentru a cunoaște conștient conținutul, are nevoie de o activitate a rețelelor neuronale aflate în zonele asociative implicate în afara fotografierii imaginii și localizării ei (cu descifrarea conținutului și înțelegerea acestuia). Cea mai des întâlnită agnozie de vedere este cea a fizionomiilor (prosopagnosia). Termenul provine de la cuvântul grecesc prosopon ("față") și agnosia ("necunoscut"). Fenomenul se numește, simplu, "orbirea la fețe", în timp ce toate celelalte aspecte ale vederii rămân intacte; ea poate fi moștenită sau dobândită (după accidente
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
conștient de faptul că el cunoaște persoana de față, are un comportament necorespunzător (etichetat ca ciudat), fiind lipsit de reacția afectivă potrivită cu prezența persoanei respective. Când aceasta i se adresează, el o poate recunoaște, dând semne afective corespunzătoare. Această agnozie provoacă deseori tulburări de socializare. Bolnavul C.R., în vârstă de 64 de ani, suferea de mulți ani de hipertensiune arterială, cu cefalee, în special localizată occipital, și amețeli. După o puternică enervare (o ceartă cu fiul), simte o amețeală puternică
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
sau a unei fizionomii implică coactivitatea zonelor asociative. Leziunea lor nu permite identificarea fețelor, retrogradând vederea. Condiția sine qua non a unei vederi sănătoase este integritatea rețelei neuronale asociative a funcției vizuale respective. Leziunile a, b și c nu realizează agnozia, leziunea rețelei schițate în pătratul d o provoacă F. Crick si C.Koch, în 1999, numesc rețeaua din pătratul d "complexul neuronal al conștiinței" (neuronal correlates of consciousness - NCC). Spiralogia o numește zona "cunoașterii conștiente a apartenenței fețelor". Vederea feței
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
integră a cunoașterii-conștiință a feței și a apartenenței ei. Dihotomizarea celor două noțiuni nu este posibilă decât în patologii anumite, a căror arhitectură distrugătoare reușește să creeze o funcție distorsonată, inexistentă la omul normal. Sindromul Anton-Babinski este o formă de agnozie de vedere (de orbire corticală) datorată leziunilor asociative occipitale, deseori însoțită de confabulație. A fost descrisă cel mai des în accidente vasculare cerebrale de tip stroke și în traumatisme craniene. Numele de sindrom Anton-Babinski a fost dat de Macdonald Critchley
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de tip stroke și în traumatisme craniene. Numele de sindrom Anton-Babinski a fost dat de Macdonald Critchley, pentru a-i onora pe cei doi neurologi care au descris-o. Poartă și numele de "anosognozie" și nu diferă cu nimic de agnoziile de vedere. Agnozia de mișcare constă în imposibilitatea de a vedea o mișcare rapidă cu secvențe de peste 5-10 pe secundă, ca o derulare de film, și poartă numele de "akinetopsie". A fost descrisă de Zeki S. (1991). Oliver Sacks (în
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și în traumatisme craniene. Numele de sindrom Anton-Babinski a fost dat de Macdonald Critchley, pentru a-i onora pe cei doi neurologi care au descris-o. Poartă și numele de "anosognozie" și nu diferă cu nimic de agnoziile de vedere. Agnozia de mișcare constă în imposibilitatea de a vedea o mișcare rapidă cu secvențe de peste 5-10 pe secundă, ca o derulare de film, și poartă numele de "akinetopsie". A fost descrisă de Zeki S. (1991). Oliver Sacks (în 2004), în cartea
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de secvențe cu o viteză de peste 5-10 pe secundă. Sub această viteză de rulare, avem senzația prezenței secvențelor izolate (Van Rullen & Koch, 2003). La viteza de sub 5 Hz, neuronii și sinapsele pot distinge secvența, dacă ea persistă aproximativ o secundă. Agnozia de mișcare a fost explicată ca fiind datorată desincronizării funcției neuronilor piramidali sau unei hiperactivități a neuronilor inhibitori care șterg parte din secvențele intermediare (Morrison et al., 2007). Un element important al senzației de mișcare este poziția omului; ea diferă
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de mișcare este poziția omului; ea diferă de poziția omului static (vezi imaginea), fapt care participă la apariția senzației de mișcare (Zihl, von Cramon și Mai, 1983). Un element important al senzației de mișcare este poziția omului Simultagnozia este o agnozie de vedere rară, caracterizată prin inabilitatea de a vedea întregul, într-o imagine complexă, ci doar câte un singur obiect, pe rând, unul după altul. Termenul a fost elaborat de Wolpert în 1924, pe baza observației unui caz. În 1909
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
la care, pe măsură ce numărul de obiecte pe o imagine descrește, vederea lor se îmbunătățește, indiferent de mărimea lor. Acest "sindrom Bálint" poate fi însoțit de tulburări ale mișcărilor mușchilor oculari și de o proastă coordonare ("apraxie") a mișcării mâinilor. Această agnozie a simultaneității este datorată leziunilor ariilor asociative parieto-occipitale (Rees 2001, Coslett HB & Lie G., 2008). Agnoziile spațiale Sindromul de neglijare a spațiului drept sau stâng poartă numele generic de neglect. Bolnavul AB (pomenit în prefață), care este inspiratorul acestei cărți
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
mărimea lor. Acest "sindrom Bálint" poate fi însoțit de tulburări ale mișcărilor mușchilor oculari și de o proastă coordonare ("apraxie") a mișcării mâinilor. Această agnozie a simultaneității este datorată leziunilor ariilor asociative parieto-occipitale (Rees 2001, Coslett HB & Lie G., 2008). Agnoziile spațiale Sindromul de neglijare a spațiului drept sau stâng poartă numele generic de neglect. Bolnavul AB (pomenit în prefață), care este inspiratorul acestei cărți, a suferit un traumatism cerebral ca urmare a unui accident grav de mașină. După o comă
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
este numit în neurologie neglect. AB prezintă, în afara sindromului neglect și alte deficiențe. Rugat să copieze desenele prezentate, neglijează partea lor stângă, omite: numerele din stânga ecranului ceasului, peretele și geamurile din partea stângă a camerei și petalele din partea stângă a florilor. Agnozie spațială cu neglijarea câmpului vizual stâng Rugat în zilele următoare să deseneze o bicicletă și un ceas, neglijează partea stângă a obiectelor. AB comasează cifrele ceasului în partea dreaptă Bărbierindu-se cu mâna dreaptă, mâna sănătoasă, lasă obrazul stâng nebărbierit
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
-i-se cum se face), nu reușește niciodată să execute ordinul. Iată rezultatul testului de încercuire a literelor A din pătrat realizat într-o lungă perioadă de timp: Testul de încercuire a literei "A" Un caz interesant de neglect sau agnozie "spațială" a fost publicat de Bisiach și Luzzatti în 1978. Doi bolnavi cu sindromul neglect stâng locuiau la Milano, nu departe de Dom. Cei doi neurologi i-au rugat să-și imagineze că stau în piață cu spatele la intrarea în catedrală
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
se așeze cu fața spre catedrală, au desenat toate clădirile neglijate în primul desen. Cei doi bolnavi prezentau leziuni ale zonei asociative a lobului parietal drept. În figurile de mai jos, în partea stângă, sunt schițate zonele asociative lezate în agnozia "spațială" sau neglect: lobul parietal inferior drept (IPL), joncțiunea temporo-parietală (TPJ), girusul frontal mijlociu (MFG) și girusul frontal inferior (IFG) care apare in figurile anterioare sub denumirea de basal frontal lobe (BFL). În partea dreaptă este prezentată zona girusului angular
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
asociative ale tuturor analizatorilor primari sunt zone responsabile de abolirea cunoașterii conștiente a spațiului sau a orientării spațiale și, după cum vom vedea în continuare, cu implicații comportamentale și de personalitate. Este evidentă legătura dintre leziunile parietale ale emisferei drepte și agnoziile spațiale, ceea ce dovedește implicarea majoră pe care o are în procesele cerebrale de orientare spațială, emisfera dreaptă. Aceasta întărește convingerea că "dreptacii" (indivizi cu o emisferă stângă dominantă în care sunt concentrate ariile de sinteză ale limbajului și gândirii abstracte
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de sinteză ale limbajului și gândirii abstracte) au în emisfera dreaptă zona asociativă a orientării spațiale, cu un rol important în muzica instrumentală, pictură, sculptură, desen. Leziuni hemoragice ale zonei asociative angulare a lobului parietal drept într-un caz de agnozie spațială stângă (neglect stâng) Sindromul Josef Gerstmann este o agnozie spațială bilaterală care se manifestă prin agnozia degetelor (inabilitatea distingerii degetelor mâinilor), dezorientare dreapta-stânga, disgrafie și discalculie. Se datorează leziunii ariilor associative din lobul parietal inferior al emisferei dominante, adică
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]