186 matches
-
cele mai importante: 1. Agnozia vizuală (cecitatea psihică) constă în tulburarea recunoașterii semnificației obiectelor, imaginilor sau persoanelor, deci vederea este intactă, normală, iar conștiința limpede, clară. 2. Agnozia culorilor este tulburată clasificarea culorilor, însoțită de amnezia și numele acestora. 3. Agnozia obiectelor animate, în speță a fizionomiei; bolnavul nu recunoaște persoane cunoscute sau nu se recunoaște pe sine privindu-se în oglindă (prosopagnozia). 4. Agnozia simbolurilor grafice (cecitate verbală) constă în imposibilitatea înțelegerii limbajului scris (alexie), a scrierii cuvintelor (agrafie), incapacitatea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
limpede, clară. 2. Agnozia culorilor este tulburată clasificarea culorilor, însoțită de amnezia și numele acestora. 3. Agnozia obiectelor animate, în speță a fizionomiei; bolnavul nu recunoaște persoane cunoscute sau nu se recunoaște pe sine privindu-se în oglindă (prosopagnozia). 4. Agnozia simbolurilor grafice (cecitate verbală) constă în imposibilitatea înțelegerii limbajului scris (alexie), a scrierii cuvintelor (agrafie), incapacitatea de a recunoaște cifrele și simbolurile aritmetice (alexia cifrelor acalculie). 5. Agnozia auditivă (surditate psihică) se manifestă prin incapacitatea de identificare a sunete lor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sau nu se recunoaște pe sine privindu-se în oglindă (prosopagnozia). 4. Agnozia simbolurilor grafice (cecitate verbală) constă în imposibilitatea înțelegerii limbajului scris (alexie), a scrierii cuvintelor (agrafie), incapacitatea de a recunoaște cifrele și simbolurile aritmetice (alexia cifrelor acalculie). 5. Agnozia auditivă (surditate psihică) se manifestă prin incapacitatea de identificare a sunete lor, zgomotelor sau cuvintelor (surditate verbală) sau a melodiilor (amuzie). 6. Agnozia tactilă se traduce prin incapacitatea de a recunoaște forma și volumul obiectelor (amorfognozie) sau a însăși obiectelor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
alexie), a scrierii cuvintelor (agrafie), incapacitatea de a recunoaște cifrele și simbolurile aritmetice (alexia cifrelor acalculie). 5. Agnozia auditivă (surditate psihică) se manifestă prin incapacitatea de identificare a sunete lor, zgomotelor sau cuvintelor (surditate verbală) sau a melodiilor (amuzie). 6. Agnozia tactilă se traduce prin incapacitatea de a recunoaște forma și volumul obiectelor (amorfognozie) sau a însăși obiectelor (astereognozie) prin explorarea tactilă. Dintre agnoziile care interesează schema corporală amintim: 1) Sindromul Anton-Babinski bolnavul nu este capabil să-și recunoască boala în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prin incapacitatea de identificare a sunete lor, zgomotelor sau cuvintelor (surditate verbală) sau a melodiilor (amuzie). 6. Agnozia tactilă se traduce prin incapacitatea de a recunoaște forma și volumul obiectelor (amorfognozie) sau a însăși obiectelor (astereognozie) prin explorarea tactilă. Dintre agnoziile care interesează schema corporală amintim: 1) Sindromul Anton-Babinski bolnavul nu este capabil să-și recunoască boala în paraliziile organice (nu-și identifică paralizia). 2) Sindrom Pick, constă în incapacitatea localizării segmentelor corporale, cu pierderea orientării dreapta-stânga. 3) Asomatognozia se manifestă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nivelul funcționării motorii, senzoriale sau în înțelegerea a ceea ce implică acțiunea. Oamenii cu demență sunt pur și simplu incapabili să ducă la bun sfârșit ceea ce li se cere sau ceea ce vor să facă ei voluntar. Al patrulea deficit cognitiv este agnozia, incapacitatea de a recunoaște obiecte sau oameni. Oamenii care suferă de demență nu sunt capabili să identifice obiecte obișnuite scaune sau mese. În prima fază nu vor recunoaște prieteni ocazionali sau membrii de familie îndepărtați. În timp, nu vor recunoaște
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în parkinsonism, ce se caracterizează printr-o voce rigidă, fără modulații și într-o cadență crescută, precum și în unelesindroame cerebeloase, caz în care vocea are caracter sacadat, exploziv și necoordonat. 5. Tulburări gnozice și praxicetc "5. Tulburări gnozice și praxice" Agnozia este considerată, alături de afazie, una dintre manifestările clinice dereferință ce caracterizează frecvent traumatismele cranio-cerebrale. Prin acest termen se înțelege imposibilitatea recunoașterii persoanelor sau obiectelor (după formă, culoare, masă, temperatură), deși se păstrează funcțiile senzoriale elementare (Waxman, 1988). Cunoașterea de către KT
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dintre manifestările clinice dereferință ce caracterizează frecvent traumatismele cranio-cerebrale. Prin acest termen se înțelege imposibilitatea recunoașterii persoanelor sau obiectelor (după formă, culoare, masă, temperatură), deși se păstrează funcțiile senzoriale elementare (Waxman, 1988). Cunoașterea de către KT a formelor de manifestare a agnoziei îi asigură posibilitatea de a acționa pe mai multe planuri, pentru a realiza un proces de recuperare direcționat, atât pe plan motric, cât și psihic. Se impune ca în etapa evaluării potențialului psihomotric să nu se piardă din vedere diversitatea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dorește să fie ajutat să dobândească (sau să redobândească) o capacitate funcțională cu care trebuie să fie înzestrată orice persoană, pentru a reuși să se insereze în realitatea vieții sociale. Deși, în general, funcțiile elementare senzitivo-senzoriale prin care se exercită agnozia și funcțiile intelectuale nu sunt afectate, transmiterea mesajului dintre aria corticală senzorială și ariile parasenzoriale fiind parazitată, rezultă o serie de tulburări de percepție și cunoaștere ce merită a fi cunoscute. Astfel, sunt descrise următoarele forme de agnozie: - auditivă: pentru
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
se exercită agnozia și funcțiile intelectuale nu sunt afectate, transmiterea mesajului dintre aria corticală senzorială și ariile parasenzoriale fiind parazitată, rezultă o serie de tulburări de percepție și cunoaștere ce merită a fi cunoscute. Astfel, sunt descrise următoarele forme de agnozie: - auditivă: pentru anumite sunete sau zgomote; - verbală: aude sunetele, dar nu recunoaște cuvintele vorbite; - vizuală: nu recunoaște obiectele din jurul său, la fel ca și persoanele cu care vine în contact; nu recunoaște nici imaginile legate de casa în care locuiește
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
unor acțiuni voluntare complexe, prin intermediul cărora se ajunge la îndeplinirea unui scop. Apraxia, în schimb, reprezintă incapacitatea executării acelor gesturi și mișcări voluntare, care nu realizează scopul propus, deși funcțiile musculare și senzoriale sunt conservate. Apraxiile, la fel ca și agnoziile, au o gamă extrem de largă de manifestare, clasificându-se în: globale și parțiale (specifice unor anumite funcții). Apartenența lor la hemiplegie este majoritară. Apraxiile globale se diferențiază în: - ideo-motrică (unisau bilaterală) - se manifestă prin capacitatea de a descrie corect gestul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de a face totul cu ușurință și iscusință,dibăcie, îndemânare, măiestrie, pricepere Afazie= tulburare gravă, însemnând pierderea limbajului, care afectează înțelegerea semnificației cuvintelor vorbite dar și utilizarea lui Afonie= pierderea totală sau parțială a vocii datorată paraliziei mușchilor corzii vocale Agnozie= lipsa capacității de a recunoaște obiectele, persoanele, lucrurile Agnozie auditivă = persoana aude în loc de cuvinte sunete sau zgomote confuze (surditate verbală) Alalie= slaba dezvoltare sau chiar absența vorbirii la persoane cu auz normal (mutitatea celor care audă Alexie= incapacitate de a
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
îndemânare, măiestrie, pricepere Afazie= tulburare gravă, însemnând pierderea limbajului, care afectează înțelegerea semnificației cuvintelor vorbite dar și utilizarea lui Afonie= pierderea totală sau parțială a vocii datorată paraliziei mușchilor corzii vocale Agnozie= lipsa capacității de a recunoaște obiectele, persoanele, lucrurile Agnozie auditivă = persoana aude în loc de cuvinte sunete sau zgomote confuze (surditate verbală) Alalie= slaba dezvoltare sau chiar absența vorbirii la persoane cu auz normal (mutitatea celor care audă Alexie= incapacitate de a citi și a înțelege limbajul scris Anamneză= totalitatea datelor
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
indiferent față de boala lui); 4. Sentimentul absenței unui membru, atribuirea unor părți din corpul său altor persoane, impresia existenței unui membru supranumerar; 5. Halucinații kinestezice (impresia executării de mișcări normale cu membrele paralizate); 6. Afazie senzorială, ca în Sd.GERTSMANN (agnozie digitală, acalculie, agrafie și imposibilitatea de a deosebi partea stângă de partea dreaptă a corpului); 7. Apraxie; 8. Tulburări de limbaj, încadrabile în afazie de tip WERNICKE, prin leziuni la nivelul ariilor 39 și 40 din hemisfera dominantă, caracteristice fiind
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
este normal; - Reflexul fotomotor este păstrat; - Reflexul de clipire la amenințare este abolit; - Reflexul de acomodare-convergentă este abolit; - Halucinațiile vizuale sunt prezente frecvent; - Dezorientarea temporo-spațială și amnezia se pot și ele asocia cu cecitatea vizuală (Sd. Dide și Bodcazo). b) Agnoziile vizuale. În cadrul agnozei vizuale bolnavul vede dar nu recunoaște obiectele sau ființele prin vedere. S-au înregistrat următoarele aspecte: 1. Agnozie vizuală pentru obiecte (imposibilitatea bolnavului de a recunoaște prin vedere obiecte, de la cele mai simple la cele mai complexe
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
prezente frecvent; - Dezorientarea temporo-spațială și amnezia se pot și ele asocia cu cecitatea vizuală (Sd. Dide și Bodcazo). b) Agnoziile vizuale. În cadrul agnozei vizuale bolnavul vede dar nu recunoaște obiectele sau ființele prin vedere. S-au înregistrat următoarele aspecte: 1. Agnozie vizuală pentru obiecte (imposibilitatea bolnavului de a recunoaște prin vedere obiecte, de la cele mai simple la cele mai complexe; nu poate recunoaște nici forma și nici culoarea (agnozie geometrică); 2. Agnozie pentru cuvântul scris, ce apare în leziuni ale hemisferului
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
recunoaște obiectele sau ființele prin vedere. S-au înregistrat următoarele aspecte: 1. Agnozie vizuală pentru obiecte (imposibilitatea bolnavului de a recunoaște prin vedere obiecte, de la cele mai simple la cele mai complexe; nu poate recunoaște nici forma și nici culoarea (agnozie geometrică); 2. Agnozie pentru cuvântul scris, ce apare în leziuni ale hemisferului dominant și care este integrată în cecitatea verbală (alexie); 3. Agnozia vizuală spațială (bolnavul nu poate localiza obiectele în spațiu; pierzaâd noțiunea de distanță, direcția și orientarea nu
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ființele prin vedere. S-au înregistrat următoarele aspecte: 1. Agnozie vizuală pentru obiecte (imposibilitatea bolnavului de a recunoaște prin vedere obiecte, de la cele mai simple la cele mai complexe; nu poate recunoaște nici forma și nici culoarea (agnozie geometrică); 2. Agnozie pentru cuvântul scris, ce apare în leziuni ale hemisferului dominant și care este integrată în cecitatea verbală (alexie); 3. Agnozia vizuală spațială (bolnavul nu poate localiza obiectele în spațiu; pierzaâd noțiunea de distanță, direcția și orientarea nu poate descrie un
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
obiecte, de la cele mai simple la cele mai complexe; nu poate recunoaște nici forma și nici culoarea (agnozie geometrică); 2. Agnozie pentru cuvântul scris, ce apare în leziuni ale hemisferului dominant și care este integrată în cecitatea verbală (alexie); 3. Agnozia vizuală spațială (bolnavul nu poate localiza obiectele în spațiu; pierzaâd noțiunea de distanță, direcția și orientarea nu poate descrie un intinerar, nu poate localiza pe hartă un reper rătăcindu-se în locuri cunoscute anterior). c) Halucinațiile vizuale Halucinațiile vizuale occipitale
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
lucru nu are loc, deoarece creierul funcționează ca și în veghe, dar de o manieră diferită, numită "conștiința-cunoaștere de somn" (descrisă separat). Absența cunoașterii conștiente este apanajul patologiei cerebrale; ea poate avea o formă totală, în comă, sau parțială, în agnozii. Termenii de "paraconștient", "preconștient", "megaconștient" și "subconștient" provoacă confuzii și sunt produsul concepției dualiste corp-spirit sau a existenței separate a cunoașterii și a conștiinței, care este utopică. Spiralogia cunoașterii-conștiinței în secolul XX este revoluționată de paradigma fizicii cuantice care se
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
timp. Capitolul V Patologia cunoașterii În concepția spiralogică, cunoașterea este funcția esențială a creierului sănătos. În creierul bolnav, această funcție poate fi abolită total sau parțial, tranzitoriu sau definitiv. Stările patologice ale cunoașterii sunt: coma, stările confuzionale, epilepsia, anestezia și agnoziile. Coma este forma cea mai gravă; ea poate fi tranzitorie sau definitivă. Cea definitivă conduce la moarte. Cea tranzitorie, în funcție de durata ei, lasă în urmă invalidități definitive. Coma depășită este cea care conduce la moarte certă. Morții cerebrale i s-
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
formele tranzitorii de tulburări de conștiință induse de agenți farmaceutici psihoactivi sau apărute din cauze psihiatrice sau psihologice. Definițiile lor se lovesc de aceeași confuzie privitoare la conștiință, datorită utilizării de termeni sinonimi ai conștiinței ca awareness ("a fi conștient"). Agnoziile sau absența parțială a cunoașterii/conștiință. În "sindromul fantomă", membrul superior sau inferior (absent) din corp persistă a fi prezent în centrii creierului care deservesc membrul, dând senzația că el există, ceea ce-l face pe bolnav să prindă cu mâna
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
În "sindromul fantomă", membrul superior sau inferior (absent) din corp persistă a fi prezent în centrii creierului care deservesc membrul, dând senzația că el există, ceea ce-l face pe bolnav să prindă cu mâna un membru inexistent, adică aerul. În agnozie are loc procesul invers: membrul există, dar, centrii cunoașterii/conștiință din creier fiind distruși, bolnavul nu are cunoașterea conștientă a membrului. Cu alte cuvinte nu știe al cui este membrul. Pierderea conștiinței/cunoașterii unui simț, organul lui periferic fiind intact
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
invers: membrul există, dar, centrii cunoașterii/conștiință din creier fiind distruși, bolnavul nu are cunoașterea conștientă a membrului. Cu alte cuvinte nu știe al cui este membrul. Pierderea conștiinței/cunoașterii unui simț, organul lui periferic fiind intact, poartă numele de agnozie. Agnoziile sunt tulburări parțiale ale cunoașterii/conștiință determinate de ștergerea reprezentării lor din creier. Este procesul prin care rețelele neuronale care deserveau funcția sunt distruse. Cât timp există sinapse care încă stabilesc legături cu locul lezat agnozia nu apare. Este
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
membrul există, dar, centrii cunoașterii/conștiință din creier fiind distruși, bolnavul nu are cunoașterea conștientă a membrului. Cu alte cuvinte nu știe al cui este membrul. Pierderea conștiinței/cunoașterii unui simț, organul lui periferic fiind intact, poartă numele de agnozie. Agnoziile sunt tulburări parțiale ale cunoașterii/conștiință determinate de ștergerea reprezentării lor din creier. Este procesul prin care rețelele neuronale care deserveau funcția sunt distruse. Cât timp există sinapse care încă stabilesc legături cu locul lezat agnozia nu apare. Este necesară
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]