70 matches
-
conducând prin traseul avansării sale melodice la o stabilizare temporară a discursului pe centrul tonal de . Atenția auditorului este canalizată cu abilitate către expresia acestui „semnal” sonor, indicând prezența unor adevărate semnificații narative prin opțiunea pentru trenarea temporară a indicelui agogic (Retenu - reținut), precum și prin recursul la o amplificare dinamică pregnantă (mf cresc.). Ulterior, semnificația deținută la nivel conceptual va fi evidențiată de frecventele sale reapariții din contextul discursului, numeroase dintre acestea afirmându-se imprevizibil și generând discontinuități în planul avansării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tare al măsurii, va adăuga un plus de ironie și umor imaginii proiectate. Un aspect structural de mare subtilitate, care vine să pună în evidență capacitățile componistice remarcabile ale lui Claude Debussy, se distinge în viziunea de concepere a parametrului agogic, proiectat într-o evoluție variabilă a diferitelor valori de tempo, fapt care profilează cu fidelitate acele atitudini instabile emoțional ale personajelor de circ sau music-hall supuse evocării. Indicația introductivă Modéré, nerveux et avec humour (Moderat, nervos și cu umor, cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în scopul de a evita mixtura sonoră aglomerată. Apelând din nou la modalitatea anticipării secțiunilor sau a delimitării formei macro structurale prin aportul schimbărilor agogice, Debussy menționează încetinirea tempo-ului (En retenant) în ultimele patru măsuri ale acestui episod al stărilor fluctuante. În armonia disonantă a acordului mărit ce își află rezolvarea într-un major cu cvintă coborâtă (un exemplu de acord cu notă cromatică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
B = măsurile 24 - 41; A’ = măsurile 42 - 66; C = măsurile 67 - 72; B’ = măsurile 73 - 100; A = măsurile 101 - 127. În contextul procesului de circumscriere a secțiunilor structurii formale, un rol decisiv îl va deține frecvența evident sporită a modificărilor agogice (18 indicații de schimbare a mișcării agogice pe parcursul a 127 de măsuri), ce intervin pe parcursul întregului discurs sonor. Astfel, forma macro-structurală va fi adesea delimitată prin termeni agogici precum Cedéz (cedați măsura 31), Retenu (reținut măsura 40) sau En retenant
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
66; C = măsurile 67 - 72; B’ = măsurile 73 - 100; A = măsurile 101 - 127. În contextul procesului de circumscriere a secțiunilor structurii formale, un rol decisiv îl va deține frecvența evident sporită a modificărilor agogice (18 indicații de schimbare a mișcării agogice pe parcursul a 127 de măsuri), ce intervin pe parcursul întregului discurs sonor. Astfel, forma macro-structurală va fi adesea delimitată prin termeni agogici precum Cedéz (cedați măsura 31), Retenu (reținut măsura 40) sau En retenant (rărind măsura 89), ce anticipează de fiecare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
terței acordului de cu septimă mare și a aceluiași interval din contextul acordului de cu septimă mică). Indicații dinamice și expresive, precum doux (blând), p doucement soutenu (susținut cu blândețe), più p, pp, sans lourdeur (fără greutate) se asociază celei agogice En retenant (trenând), conturând imaginea unei naturi ce amorțește sub adierea unei ultime brize. IV.6. General Lavine eccentric Atracția lui Debussy față de lumea music-hall-ului se înscrie printre pasiunile acestuia manifestate pentru circ sau teatru de păpuși, ilustrând astfel o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
exquises danseuses, preludiul La terrasse des audiences du clair de lune va fi interpretat în primă audiție la 5 aprilie 1913, de către pianistul spaniol Ricardo Viñes, la Societatea Națională. Delimitarea structurii ternare se realizează prin aceeași contribuție esențială a factorului agogic, ale cărui modificări operate la nivelul secțiunii mediane produc o ușoară precipitare a tempo-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , excesul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cărui modificări operate la nivelul secțiunii mediane produc o ușoară precipitare a tempo-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , excesul nivelului agogic manifestat de ambele părți riscând animarea improprie a arabescurilor melodice, precum și pierderea fluidității de avansare a discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor variate țesături sonore: scriitura acordică a motivului tematic inițial
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice în decursul a 74 de măsuri), revenirea imediată a tempo-ului (au mouvement) asigură cadrul desfășurării unui nou motiv tematic expus la unison de către vocile extreme și înrudit cu avansarea prin secunde a materialului principal. Acesta înaintează în „pași de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
constitui o soluție inspirată în demersul compozițional al realizării unei tranziții coerente spre episodul următor. Scriitura imprimă evidențierea acesteia printr-o țesătură rarefiată a discursului (desfășurat pe o singură linie melodică), subliniată interpretativ (en dehors) și supusă deopotrivă noii modificări agogice ce survine în contextul avansării (Retenu). Pedala de rezonanță ar trebui folosită, în exclusivitate, cu scopul marcării expresive a ultimelor două sunete ale măsurii 31. Însoțită de o nouă revenire a tempo-ului (au mouvement), tema secundă reapare într-o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
stabilește între finalul în do major al Terțelor și începutul bitonal al Focurilor de artificii. Tempo-ul inițial Modérément animé léger, égal et lointain (moderat animat - lejer, egal și îndepărtat), cu recomandarea indicației metronomice de , supus ulterior unor multiple modificări agogice cu implicații descriptive, statornicește legături intime cu viziunea mișcării libere a aerului. Dintr-o rumoare îndepărtată a mulțimii ce se apropie, își face apariția o linie melodică în octave cu salturi expuse în viteză, care amintește parcă de celebra temă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
eliberarea traseului ritmic de limitarea barei de măsură, difuzând astfel o remarcabilă libertate inventivă, cu un pronunțat caracter improvizatoric. În mod simultan, aceasta derivă și din stratificarea complexă a multiplelor traiectorii ritmice, care se asociază unei mobilități accentuate a indicelui agogic, supus unei subtile metamorfoze. Opțiunea pentru structurile asimetrice sporește spontaneitatea discursului, generând impresia unei evoluții în care ideea dictează forma reprezentărilor sale. Evitând descrierile „după natură”, Debussy evocă frumusețea acesteia printr-o atitudine depersonalizată, care îi permite menținerea obiectivității de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
diminuendo cu rallentando. Interpreții duo-ului trebuie să caute a statornici un tempo optim în execuția unei piese - tempo care poate permite sincronizarea cântului în valori mici (tempouri rapide), a începuturilor și încheierilor de fraze muzicale, a schimburilor dinamice și agogice, toate în corelația de mișcări I -IV a sistemului. Literatura pentru duo de pian cuprinde lucrări care necesită utilizarea pedalei. Pedalizarea pianistică constituie o componentă esențială a procesului de zămislire a discursului muzical. Aparent de o simplitate dezarmantă, ea reprezintă
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
dificultăți sporite următoarele situații: - cânt în valori mici în tempo rapid; - succesiuni de valori egale în mișcări paralele și contrarii; - începuturi și încheieri de fraze muzicale; - cânt la unison în diferite nuanțe; - schimbări dinamice;cânt în p și pp; - schimbări agogice; - ornamente; - succesiuni de acorduri, cu sau fără pauze.” Aceste aprecieri generale asupra tehnicii specifice repertoriului de duo își vor găsi concretizarea într-o interpretare artistică viabilă. Cerința expresă a unei interpretări de calitate este obținerea unei rezultante armonioase a tuturor
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
artistice cât mai apropiate de cea a compozitorului. Acest aspect solicită o gândire stilistică unitară, o concordanță a imaginilor artistice în desfășurarea discursului muzical, o conștientizare unitară a funcțiilor armonice, o înțelegere și o aplicare unitară a principiilor dinamice și agogice, o structurare a logicii gândirii muzicale care să ducă la cuprinderea întregii lucrări într-o manieră simbiotică de neclintit. Modalitățile de realizare tehnică constituie deseori o problemă de rezolvat, fiind condiționată de concepția interpretativă. Este de la sine înțeles că doi
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
mecanicii, acustica sălii). Din punct de vedere psihologic sunt două percepții, două reprezentări sonore, două tușeuri, dar cei doi pianiști trebuie să stabilească o concepție comună asupra tempoului. Experiența pianistică le permite să constate și existența unor relații între modificările agogice și înlănțuirea sunetelor, deseori, atunci când dezvoltarea liniei melodice este ascendentă, se produce o ușoară accelerare, concomitent cu intensificarea sonorității până la punctul culminant. Aici se produce o accentuare a sunetului, concomitent cu o ușoară prelungire a lui, după care intensitatea descrește
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
trebuie să găsească tempoul cel mai potrivit”. Un aspect al tempo-ului îl constituie interpretarea rubato. În cazul muzicii la patru mâini, interpretarea rubato capătă o importanță majoră. Ea derivă din pericolul care poate afecta interpretarea: uniformitatea evidențierilor și monotonia agogicului; în esență, o exagerare a regularității discursului muzical, a unei interpretări mecanice. O remarcă subtilă o întâlnim și la Liszt. Iată ce scria el despre Chopin: „dar cuvântul (tempo rubato) nu înseamnă nimic pentru cei care nu știu nimic... Chopin
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
a tonalității, desemnând cel mai „firesc” sistem sonor utilizat și astăzi), creatorii culți se inspiră frecvent din dansurile practicate de popor. Cazul cel mai ilustrativ este cel al suitelor de dansuri baroce, care pornesc de la dansuri populare, caracteristicile metrice și agogice (tempo), păstrându-se ca atare într-o primă etapă (amintim ciacona, giga, sarabanda, menuetul). În timp ce menuetul face deliciul secolului XVIII, secolul XIX va prelua un nou dans popular în trei timpi, valsul. Până în secolul XIX, muzica savantă se apropie și
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
revizuiri parțiale. Având grosso-modo trei părți relativ delimitate, cu o sinteză selectiv recapitulativă la final, lucrarea se execută fără pauze și conturează un arc dramaturgic larg și dens. Nu conține rupturi interioare notabile, nici contraste intense în plan constructiv, dinamic, agogic, orchestral, ori expresiv“ Concert simfonic Joi, 6 și vineri, 7 aprilie 2017, 19:00 - 21:00, Sala Mare Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” Dirijor: Camil Marinescu Solist: Remus Azoiței Program: Apreciat de revista britanică The Strad ca ‟un virtuoz
Remus Azoiței, din nou pe scena Ateneului: „Rădăcinile mele rămân românești“ by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105635_a_106927]
-
celebrei melodii romantice, iar în Rapsodia ungară de David Popper a desfășurat o bogată paletă a virtuozității și a fanteziei artistice, arătând atributele unui temperament tumultuos și un admirabil curaj în a se lăsa antrenată spre efecte coloristice și libertăți agogice de mare atractivitate. Ca supliment, Capriciul de J. Duport a întregit portretul unei personalități remarcabile care se adresează deja ascultătorilor cu o voce viguroasă, bine configurată. În încheierea concertului, violonista Mălina Ciobanu de la Colegiul Național prin virtuozitatea spectaculoasă. A fost
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]