441 matches
-
dacă e cu putință, să mi scrieți și mie câteva cuvinte. Aa, vrei să-ți faci testamentul? Te simți slab? Te dai cumva danie? Aa, nu mă simt slăbit. Ce danie? Nu cumva mă vedeți deja mort? Ți-ar surâde agoniseala mea de o viață? Băi, Ghiță, eu tot nu înțeleg ce vrei? Păi, să-mi faceți cronică despre compunerea asta. Las zdreanța asta de caiet să mai zace colea jos, poate se mai coace, că eu am un maldăr care
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Moneda bacteriană, se repezi el deodată, amenințându-l cu degetul, nu e o figură de stil. Moneda bacteriană e în noi. Fiecare din noi, burdușit de bacterii, nu e altceva decât portofelul unor făpturi supreme care își depun în noi agoniseala. Sigur, mulți iluminați au fost aproape de adevăr. Isus, de pildă, care n a vrut să atingă banul ce-i era arătat, și a zis: „Dați-i Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu...“ etcetera. Sau acel Kubla-Khan al Chitaiului
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
se formează cadre medicale calificate. La 17 ianuarie 1869, doctorul Ludovic de Santivany, care între anii 1867 și 1869 fusese medic de arondisment în Plasa Siretului de Jos, la Pașcani reclamă că „i-a ars casa cu biblioteca și toată agoniseala ce o poseda la Lespezi”, deci înseamnă că, deși era medic la Pașcani, locuia la Lespezi, apoi la Șcheia. În 1888, este încadrat ca medic la dispensarul Lespezi doctorul Iosif Frey, care a absolvit în a doua promoție Facultatea de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ce avem mai de preț: În loc de iubire oferim mizerabilul dispreț! Aplec ochii în pământ, îndur, sper și aștept... Este secetă de armonie de parcă ar fi deșert... Prea mult suferă unii având o viață risipită în chinuri, Pe când alții au multe agoniseli față de cele necesare... Plăceri îndelungate sau lacrimi curgând ca infinite râuri? Viață saturată sau o clipă interminabilă ce doare? Încă... Și încă un oftat ce-mi răcește tristețea Și încă o iluzie atât de femeie Și încă puțini oameni ce
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
basme cu tîlc, unor tipuri de inițiere. Acolo, pentru un timp, unii actori și unii spectatori au simțit pe vîrful limbii mîncărimile pălăvrăgelii. Ale povestitului. Contra valului, firește. A povesti presupune non-activitatea. Non-productivul. Valul contemporan aduce tocmai opusul. Făcutul. Strînsul. Agoniseala. De orice și cu orice preț. Cine mai are chef să piardă, așadar, vremea cu povești? Cine le mai citește, cine le mai pigmentează cu intervenții personale, cine mai cutreieră lumi, cine mai zboară, măcar în vis, peste mări și
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
într-o situație disperată se datorează în primul rând lor, funcționarilor plătiți pe stimulente-otrăvite, și unor directori iresponsabili, care le-au hrănit ani de zile iluzia că merită mai mulți bani decât în realitate, iar astăzi riscă să-și piardă agoniseala, fiind deja somați de bancă. Este o realitate pe care niciun șef de guvern, niciun ministru nu o poate ignora. Ea, realitatea complicată, trebuie gestionată. Trecerea la legea salarizării unice trebuia mai bine gândită. Adoptarea noului sistem, al recompenselor bazate
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
disperarea în ochii lor. Cui să mai ceară bani dacă Vântu și Luca se ascund în arest? Cum să-și mai recupereze gaura din buget (furat tot de la SOV)? Unde sunt imaginile cu amărâții, disperații, distrușii că și-au pierdut agoniseala de-o viață, suprapuse eventual cu pozele lui SOV și Nicolae Popa? Unde sunt lacrimile de crocodil stoarse pe umerii poporului? Cum? În ziua când se anunța că Nicolae Popa, marele fugar condamnat în dosarul FNI, condamnat la 15 ani
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
activitate conștientă Îndreptată spre un anumit scop, În procesul căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale”, dar și rezultatul acestei activități: „folos material, bun agonisit prin lucru, agoniseală, câștig, profit”. Ca sens secundar, prin muncă se Înțelege ocupație, Îndeletnicire, efort de a realiza ceva. În sens figurat, ea poate Însemna colectivitatea muncitorilor. Munca poate fi percepută ca o acțiune liberă, creatoare, dar și ca o obligație. Termenul poate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
uneori și timpul poate să ajute oamenii. Nu voia cu nici un chip să-i spulbere speranța fiului său la care ținea ca la ochii din cap. 1 șukară - frumoasă - Mi-e gândul greu, tată, că n-o să-ți ajungă toată agoniseala ta ca să poți s-o cumperi pe Voica, și mi-e așa de dragă...! - Teama ta nu e departe nici de mine, dar cine ne oprește ca mai întâi să punem binele la plug, răul să-l lăsăm undeva uitat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să o descâlcească. Fură discuții îndelungi. Vijelie mai lăsase din prețul inițial, dar nu voia să renunțe la cei cinci sute de galbeni peste prețul oferit de către familia lui Vișinel. Lisandru se frământă un timp, își numără în minte toată agoniseala, dar găsi că nu avea galbenii trebuitori. În cele din urmă, chibzui însă că se va zălogi pentru acei galbeni care-i lipseau, galbeni la care ținea atât de mult viitorul său cuscru, doar nu avea zece băieți. Căzură la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vom putea, vom fi economi și strângători, ne vom face casa noastră, încheiase el discuția. Așa vom face, cum visezi tu, de frumos și de cuminte. Anii au trecut. Ei au muncit cât au putut, au fost cu grijă față de agoniseli, dar degeaba! De adunat, câte ceva, greu se aduna. Mai apoi, a venit pe lume primul copil: băiețelul Miruță. și viața a continuat, nici mai rău, și nici mai bine ca la început. Acum, rămăsese din nou grea. Bărbatul nu s-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ne ținem departe de toți nenorociții ăștia, începuse să-l instruiască pe Roja încă de cînd era puști, în țara asta nu mai poți avea încredere în nimeni, toți vor încerca mai devreme sau mai tîrziu să pună laba pe agoniseala Geniului. Era doar o chestiune de timp, nu avea altceva de făcut decît să aștepte, să se comporte civilizat cu toată lumea, să nu-și desconspire adevăratele intenții, să le dea tuturor de înțeles că preferă neutralitatea. Începea să recapituleze de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cerșesc. Cel care Întinde mâna așteptând mila semenilor, e adesea un ,,excursionist,, care-și cară În rucsacul ponosit tot avutul. Cu el În spinare colindă orașul În căutarea hranei și adăpostului. Este un globe-trotter adaptat și rezistent, care-și păzește ,,agoniseala,, purtând-o cu sine demn. Două tinerele nostime și vesele distribuie pliante cu un salon de cosmetică. Râd și se amuză, se Îmbrâncesc și vorbesc incontinuu. Pentru ele nu există decât prezentul fabulos și complicitatea savuroasă cu el. Restul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Tao și-a găsit refugiul în satul natal. Lucra pământul și scria poezii despre viața și truda țăranilor, despre frumoasele peisaje de la țară. La bătrânețe, Tao Yuanming a trăit în sărăcie. După un incendiu care i-a mistuit aproape întreaga agoniseală, a dus-o și mai greu. La vârsta de 63 de ani, a încetat din viață. Tao Yuanming a lăsat posterității numeroase poezii idilice inspirate din propria experiență, precum și un mare număr de eseuri valoroase. În cel intitulat Însemnări de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
contract. Îl acuza că vînduse, în vreme de război, instrumente ale statului și că "umbla cu di nalea" (ortografia acordorului), contra "democrației populare". Nimic adevărat. Pentru tata, zestrea Conservatorului, refugiat la Făget în '44, a contat mai mult decît propria agoniseală. Ocupat cu evacuarea Filarmonicii, n-a avut grijă de ce era al lui. A părăsit casa, cu mama și cu copilul de nici două luni. Comandamentul german de transmisiuni a ocupat-o în patru ore. Cînd s-a întors, în '45
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ne ținem departe de toți nenorociții ăștia, începuse să-l instruiască pe Roja încă de cînd era puști, în țara asta nu mai poți avea încredere în nimeni, toți vor încerca mai devreme sau mai tîrziu să pună laba pe agoniseala Geniului. Era doar o chestiune de timp, nu avea altceva de făcut decît să aștepte, să se comporte civilizat cu toată lumea, să nu-și desconspire adevăratele intenții, să le dea tuturor de înțeles că preferă neutralitatea. Începea să recapituleze de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
amfitrionul, un hoț de crîșmar care ar oferi mai ușor halbele pline cu sîngele său decît cu berea... muncită de el. Omul și-a pus în cap să fie dom' primar și așa a ajuns să dea cu piciorul în agoniseala sa de o săptămînă. Poftiți, poftiți, dom' Parpanghel. Și oamenii? Vin, acușica vin. Norii sînt de vină, i-a speriat. Dinspre vest praful ridicat de vîrtejuri începe să umple văzduhul. Cerul pare roșietic și găinile fug spre poiată. Praful fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fapte abominabile, surse de scandal. N-am putea citi Viața papilor fără să nu găsim, în mai multe rînduri, cruzimile și perfidiile lor. Vedem aici ambiția pusă în slujba creșterii puterii lor pămîntești și spirituale; avariția preocupată de a trece agoniseala poporului în mîinile familiilor lor, pentru a-și îmbogăți nepoții, metresele sau bastarzii. Cei care gîndesc puțin găsesc bizar faptul că oamenii suportă cu atîta docilitate și răbdare opresiunea acestui fel de suverani, că nu deschid ochii asupra viciilor și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ai ascuns tutunul? — Care? — Las’ că-ți arăt eu care, făcu regățeanul și se duse În tins la grinzile cu pricina. Negru de mînie și dîndu-și seama că cineva din sat Îl vîn duse, gîndindu-se că iar Își va pierde agoniseala, Gheorghe a apucat un topor care stătea din Întîmplare uitat pe jos. L-a ridicat deasupra capului. Noroc de la Dumnezeu că Trușcă a zbierat cît l-au ținut plămînii. Pomean a azvîrlit unealta cît colo și s-a luat cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să cadă o clipă pe gânduri. E-he, continuă el, banii ăștia îi ținuse ascunși într-o canistră un cârciumar de la Bariera Vergului, dar bietul om sfârșise prin a-și pune lațul de gât după stabilizare, când văzuse că toată agoniseala i se duce pe apa sâmbetei!... iar canistra i-o dăduse văduva cârciumarului pe un sac de gogoșari, pentru că ea, se vede treaba, nu știa ce ascunsese bărbatu-său înăuntru. Erau acolo bani să-ți cumperi cu ei sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai bine zis vrei sa ajungi ziarist... Exact! Eliberatori... Acesta este și punctul meu de vedere... Dar eu am făcut afirmația din perspectiva acelor bejenari fără de număr care au pribegit în necunoscut numai cu ce aveau pe ei din toată agoniseala de-o viață... Ia nu mă mai aburi cu povești gazetărești! Răspunde scurt, scurt de tot! Și la obiect! De ce a fost deportat fratele tatălui tău în Siberia?! Nu cunosc și nici nu știu dacă tata a avut un frate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o asemenea neghiobie să înceapă cu mine! Înțeleg, Mariuță! Dar înainte de toate este vorba de casă și de avere pe care le putem dobândi numai pe calea asta. Mama mi-a zis că vrea să știe pe ce mâini rămâne agoniseala ei de-o viață. N-are decât să se intereseze prin vecini! Ori, dacă nu, să te întrebe pe tine! Oricum, eu deprinderile noastre din moși-strămoși nu le încalc de dragul unei presupuse moșteniri... Că m-ar lua la trei-păzește toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
adus nimic nou. Dar ultima schimba totul. În câteva rânduri, Tim dădea drept sigură, absolut sigură, întoarcerea sa în anul următor! Și luna o hotărâse: mai! Așadar, se întorcea Tim! În America, treburile erau încheiate pentru totdeauna - după cum scria -, iar agoniseala îndestulătoare pentru tot restul vieții lor, de-ar fi fost să trăiască și-un veac! Donna Iulia a numărat scrisorile primite de la plecarea lui. Douăzeci și șase. Tot atâția ani. Parcă ieri plecase Tim. Sau în urmă c-un secol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
cu străinii -, aduceau vorba despre Bancă; despre dobânzi, despre polițe și scadențe. Despre Bancă, îndeosebi. Le suna frumos cuvântul, chiar dacă făloșenia - ținând seama de creditele greu de întors - îi costa cam scump. Or, peste noapte, cineva îi tâlhărise: le luase agoniseala și atentase, poate decisiv, la statutul lor de bancheri. Erau furioși. Orologiul vestise, de data asta, o nenorocire cum nu se poate. Ceasornicarul, precis, știa ceva, târgoveții erau convinși. Ba, mai mult, se afla îndărătul tuturor celor ce se petreceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
însă lumea s-a dumirit. Se vorbea de un cutremur, urma să vină. Într-o săptămână, două. Ziua? Noaptea? Lunea? Joia? La ce oră? Târgoveții, mai toți, înnoptau afară, noroc de vremea bună. Au pus la adăpost o parte din agoniseală; o seamă de lucruri au fost îngropate. Unii au părăsit așezarea. Oamenii vorbeau despre aparate care măsurau tăria cutremurelor, și în Capitală exista unul, dar acestea nu erau făcute să prevadă un prăpăd. Mai sigure erau semnele: animalele agitate, porcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]