83 matches
-
1649. În acel zapis se vorbește despre mărturia marilor boieri moldoveni privind un schimb de sate făcut între mănăstirea Bistrița și Iordachi (Cantacuzino), mare vistiernic. Gheorghe Duca voievod însă spune că: „Noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit... ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie.” Nu spune nimic despre faptul că acolo ar fi existat o cetățuie înaintea începerii ctitoriei sale. - Eu mi-am făcut datoria, dragule, și ți-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
anul inaugurării”. Chiar Duca Vodă dăruiește la 6 august 1671 Mănăstirii Cetățuia ctitoria sa - loc de țarină și fânețe la Valea Rușilor și a Holbocăi, iar despre ctitoria sa spune: „... și noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit ...șam început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta m(ă)n(ă)stire Cetățuie unde este hramul Sfinților...Apostoli Petră și Pavlă”. După cum se vede, ctitorul nu amintește despre vreo cetățuie pe acele locuri. Biserica
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și la Sofia. Mai ales în primele săptămâni de ocupație, soarta lor a fost îngrozitoare: deportări, asasinate în masă, confiscarea averii, schimbarea numelui, etc. Cei care s-au refugiat, de ordinul mai multor sute de mii, și-au lăsat averea agonisită o viață întreagă și au pornit în „bejenie” cu ce au apucat, grăbindu-se să nu se închidă granița, iar ei să rămână sub ocupație. Pentru ceștia, găsirea unui adăpost, a hranei zilnice, a unui loc de muncă au devenit
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
căruța ca să-i ducă la spitalele de campanie din zonă. Mama Bătrână (Maria Sâlca), după ce a născut-o pe Mama Iuliana, a plecat cu ea la București, unde s-a angajat ca doică la familia directorului Institutului Anglo-Francez. Cu banii agonisiți a revenit în sat și a cumpărat pământ de la groful care-și lichida moșia, după desființarea iobăgiei. La numai 16 ani, mama se mărită cu David Grovu (deai lui Onu lui Nicâ), dar rămăne curând văduvă de război, cu un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și politicieni, prea vă jucați cu focul ca să nu aprindeți o vâlvătaie socială. Cu și fără ajutoare sociale, cu și fără subvenții, cu și fără pomeni, societatea se radicalizează, pentru că prea vă legănați pe pânza de păianjen a averilor rău agonisite. Chiar nu vă temeți de o adevărată revoluție? Treaba voastră! Numai să nu spuneți că nu sunteți vinovați. 4 iulie 2008 Metamorfoza culorilor Motto:”Azi-noapte a plouat ca de-obicei, Că Dumnezeu face ce vrea... O noapte plouă în cinstea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
doctoratul în etică (nu și în echitate!) și a devenit moralist, umblă cu mantaua căptușită în blană de oaie și ține conferințe despre cum te poți îmbogăți fără să furi. Încă nu-i târziu să fie impozitate sever „averile rău agonisite”, să se meargă până la confiscare și scoaterea la licitație, deși îmi este greu să cred că s-ar putea răsturna zicala: „corb la corb nu-și scoate ochii”. Criza e lungă ca o zi de post, iar ce zice guvernul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
face mâncare și pentru ceilalți, deși stătea permanent cu ochii pe noi. Așa am crescut noi mari, slavă Domnului, am ajuns să facem și armata, să ne întemeiem și familii, să avem și moștenitori,la care să le lăsăm " averile" agonisite,nici așa nu sunt multe. Din nefericire, după ce am ajuns la pensie, am venit la Iași, unde am aflat că fratele meu de cruce, Petrică, era internat în spital. Am mers la el și l-am găsit operat la cap
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
am și de la tatăl mieu, Dumnedzămi-l pomenească, și de la înma mea (și nice sânt dator nemănui nice un ban”), le lasă soției sale. „Iar printr-ace’ia, eu las, după datul sufletului mieu, câte ocine am și eu și câtă agonisită am eu și bucate, toate să fie giupânesei mele, Antemiei...”. La fel, câțiva ani mai târziu, prin 1635, medelniceul Simion Gheuca lasă „de bună voie” „giupânesii” sale, „Maricăi, cu partea mea din bucate și din tot ce vom avea, giumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
desi inițiativa n-a trecut de proiect. Era și an țară, foarte activ, mereu când la Miorcani, când la Tekirghiol (pentru cură). Știa să se ăngrijească bine de cheltuielile curente, pricepăndu-se și an plasamente la bănci. ași chivernisea excelent averea agonisita iar, ăn 1940-1942, ași achiziționase, pe lângă ceea ce avea, o mică vie la Izvoreni. Și nu lipsea de niciunde, ținând apreciate conferințe la București (la Fundația Carol) și an provincie. Iar de literatură să găsea răgaz să se ocupe cu folos
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
cu vicleșug. 51. N-am întors pagubă făcută aproapelui, chiar și fără voie. 52. Din răutate, am stricat avere străină (semănaturi, pomi, mașina etc.). 53. Am înșelat statul, depunând declarații de venit false. 54. Am moștenit cu bună știință avere agonisita prin păcate. N-am făcut milostenie multă din ea. 55. Am dat sau am luat șpagă (mită). 56. Am câștigat bani prin metode necinstite. 57. M-am lăcomit la avere, zgârcindu-ma la milostenie. 58. Sunt necumpătat(a) în cheltuieli
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
acestuia vibrațiile delicate ale frunzișului, așa încât micile tușe rezultate să devină purtătoare ale unui elan vital care însuflețește totul. Imaginea se prezintă în același timp ca o simfonie a verdelui în care tonurile și nuanțele, orchestrate cu o știință îndelung agonisită, definesc stilul atât de personal al artistului. S-ar putea crede că expoziția se desfășoară sub semnul clarobscurului, al confruntării gradate sau contrastante dintre lumină și umbră, cu fazele ei intermediare. Așa este în bună măsură, dar numai până la un
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
Recomandări, acreditări, confirmări și infirmări, iluzii și deziluzii, speranțe și temeri impun festivalurilor de muzică contemporană greutatea propriilor lor tentații, dar și povara unui prezent pe care trebuie să-l gândească și să-l moduleze. Ignorând în bună măsură proviziile agonisite și încurajând căldura transformărilor, mersul înainte, ținând cont de faptul că, dacă trecutul este ireparabil, iar prezentul ne stă vraiște la dispoziție, perspectiva nu este doar un loc lesnicios unde să-ți depozitezi dorințele, ci chiar o invitație la rectificarea
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
-o Alexandru Dimitrie Ghica a fost cea de ispravnic al județului Olt. Această funcție corespunde astăzi, cu cea de prefect. Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, va bulversa tagma boierească mai ales prin hotărârea fostului sluger de a confisca ”averile rău agonisite ale acesteia”. Printre cei care vor căuta să se ferească de oastea revoluționară a fost și Alexandru Dimitire Ghica, refugiat la Brașov. După înăbușirea revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, se va întoarce în Muntenia, mai ales că primul domn pământean
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
tehnică, necesita un deosebit efort. Muncea foarte mult, dar muncea cu plăcere, nesimțind oboseala, mai ales În ultimul timp, reușise să-și rotunjească binișor contul la bancă. În planul de perspectivă avea În vedere Înapoierea În patrie, unde cu banii agonisiți să poată Întreprindă ceva, eventual, să se catapulteze În afaceri...! Relațiile sale de prietenie cu Nineta continuau, deși de fiecare dată Își spunea e „Ultima seară”, totuși, din compasiune, din dorința de a o ajuta ori din lipsă de altă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mă șarlatanilor, un găgăuță...? Voi aveți impresie greșită...! În buzunarele mele nu se află visteria țării...! Câțiva bănuți care-i colectăm de la muncitori urmează să-i distribuim la toate nivelele societății noastre În folosul producției...! Având prin absurd ceva bani agonisiți, trebue să vi-i dau vouă...? Am să opțin totul pe cale legală, iar excrocul de maior Huzum să fie aruncat afară din slujba lui. Dreptatea e de partea mea...!! Iar tu, dispari, să nu mă mai contactezi În viața ta
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
tipografie care tipărea cărți grecești... Cu timpul, Cetățuia a crescut ca ansamblu monastic. Voievodul Gheorghe Duca a avut mare grijă de înzestrarea mănăstirii. Chiar din timpul când - după cum el însuși spune - „Noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit... ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie”. Apoi la 24 august 1670 (7178) Duca Vodă cel Bătrân - cum i-a spus posteritatea - a hotărât ca „cei doisprădzece... poslușnici... toți să fie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în fața unei mari primejdii care avea să urmeze mai târziu? Spaimă chiar? Zilele acelea trăite cu înfrigurare într-o casă dintr-odată iarăși cu toate sertarele, birourile și dulapurile încuiate, de parcă el ar fi fost un străin de care lucrurile agonisite trebuie păzite, vor putea fi uitate? Dacă nu-l ajută să uite, timpul îi șterge măcar omului intensitatea trăirilor, știa asta; se va petrece la fel? Noaptea mergea încet către baie, prin întunericul speriat de trosnetele mobilelor vechi, oprindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
martie 1681 (7189), întocmește un zapis de danie: “Adecă eu, Iane Hadâmbul ce am fost postelnic,... am făcut o sfântă monastire la ținutul Cârligăturei (Dealul Mare sau Hadâmbul n.n), cu toată cheltuiala mea... și am dat mănăstirei... dintr-o agonisita mea. Iară niște case ce am avut aicea, în târgu în Iași, ce sânt lângă Mitropolie, despre biserica ungurească... acele case le-am dat nepoatei mele Ileana”. --Care-i “biserica ungurească”, dragule? --Biserica Catolică. Uite-o colo, în stânga noastră. Și acum
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și cu iscălitura repoosaatului Dosoftei mitropolitul și cu iscăliturile a mulți boiari mari și mici, scriind și mărturisind într acel zapis pe cum el, Iane Hadîmbul, făcîndu-și șie mănăstire...au datu mănăstirei din tot ce i-au fostu prileju din agonisita sa. Iar acele case ...care au avut aice, în Iași, lîngă Mitropolie, despre biserica ungurească...acele case le-au dat nepoatei sale Ilenei Pleșculeasa, cu pivniță de peatră, și cu grajdiu și cu toate tocmelele casei...ca să le fie dreaptă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de Huși) aflăm că s-a pus o condiție. „Care, fiule?” În mărturie scrie: „Iar de i se va tâmpla...să-și ia fămeie...de i se va tâmpla să aibă cuconi, două dughene și a treia parte de toată agonisita lui să fie a femeii și a cuconilor, iar trei dughene...și cu doâ părți de tot ce va avea să fie a sventei beserici unde le-au închinat.” „ Așa-i drept, fiule.” Așa cred și eu, sfinția ta. Abia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de vodă, vorbele frumoase se țineau lanț. Nu uita să-mi citești și răspunsul lui vodă Duca la anafora lui Tudosie Dubău logofătul.” Iată ce scrie Duca vodă: „Dintru adâncul inimii noastre...cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră...ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie...Ș-am socotit... ș-am ales ș-am trimis pe boiariul nostru Tudosie Dubău vtorâi logofăt...ș-a ales Vale Rușilor și a Holbocăi, cu loc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Costin, Letopisețul Țerii Moldovei de la Ștefan sin Vasilie Vodă, București, 1887, p. 6 footnote>. A doua domnie a lui Gheorghe Duca începe în condiții obscure (8 noiembrie 1668 10 august 1672 ). ,,Țara era plină de oameni și cu hrană și agonisită bună”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 40 footnote>.El sosește la Iași înconjurat de greci, rude și cunoscuți. Spre deosebire de prima domnie începe să se poarte mult mai aspru. Cunoscuții sunt promovați în funcții, iar dările sporesc considerabil. În primele două
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
această logică a fiului ei unico. Într-o zi de septembrie, proaspătul student al familiei ieși în oraș și, după ce își făcu niște fotografii la minut, pentru legitimație, luă la rând toate librăriile din centru, ca să-și cumpere, din banii agonisiți ca frizer, rechizitele necesare pentru facultate. Ieșind de la magazinul Victoria, întâmplarea făcu să dea nas în nas cu mentorul său, Sever, agil și pedestru în deplasările lui prin oraș ca întotdeauna, grăbind să ajungă de la serviciu acasă. Când își văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ce spune mitropolitul împreună cu episcopii: “Iar de i se va tâmpla să fac(ă) cas(ă), ce să dzice să-ș(i) ia fămeie,... de i să va tâmpla să aibă cuconi, doa dughene și a treia parte de toat(ă) agonisita lui să fie a femeii și a cuconilor, iar trei dughene,... și cu doî părți de tot ce va avea să fie a sventei beserici unde le-au închinat”. ― Darnic turcul, fiule. Vorba ceea: “turcu’ platește”. ― Umblând prin cele documente
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
rile iau crescut, pe măsura vredniciei proprietarilor lor, că numai prisaca număra 5000 matce, iar vitele care le umbla cam șase luni de vară pe hotarele moșiilor lor erau și mai numeroase, a venit vremea să-și împartă și moșia agonisită, alcătuind astfel noi sate: Mărișei, după numele ginerelui său Gheorghe Mărăscu, după care își măritase fata cea mare, pe Ileana; Cristești, după numele de botez al fiului său Cri stea A. Huiban, căsătorit după Safta Ionașcu din Suceava; Rădenii - după
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]