402 matches
-
doxologie din Pilde: Puternic turn e Numele divin, Spre care drepții și-nțelepții vin. Primește-ne, sub ziduri, și pe noi, Căutătorii vremii de apoi, Pe noi, robiți celestelor comori, Ai slovei fantomatici slujitori ; Primește-ne, să ne adăpostim, S-agonizăm, noi, bieții sopherim** , Sub scutul Tău etern, Iah Elohim ! ( 18,10 ) * Poetul Eugen Dorcescu e un scriitor familiarizat cu Sfânta Scriptură și, implicit, cu poezia ei. Dacă multor condeieri ai literaturii noastre Biblia le-a fost doar o sursă de
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Din_amintirile_unui_scrib_cum_am_lucrat_eugen_dorcescu_1354373555.html [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
Film Evident că nu mă așteptam ca primul film care-mi place după luni de agonizat în săli de cinema la filme odioase să fie unul bulgăresc. Cu atat mai mult cu cât începutul lui “Eastern Plays” seamănă atât de bine cu filmele românești recente încât am fost foarte aproape să abandonez vizionarea. Cadre lungi în
Eastern Plays: Jocuri de-a realitatea by http://www.zilesinopti.ro/articole/12/eastern-plays-jocuri-de-a-realitatea [Corola-blog/BlogPost/96842_a_98134]
-
alese În ritm de sarabandă; azi, le încătușăm Și-n suflet intră frigul, tot de acolo iese Tăcerea-n care chipul pe rând ni-l conturăm. Ne-am rătăcit cuvântul și prinși în două lese, Pe-o filă-ngălbenită, cu el agonizăm. Suntem doar prizonierii ce, fără să ne pese, În straiele minciunii începem să-nvățăm Tăcerea-n care chipul pe rând ni-l conturăm. Referință Bibliografică: Rondelul tăcerii / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1601, Anul V, 20 mai
RONDELUL TĂCERII de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1432098328.html [Corola-blog/BlogPost/367700_a_369029]
-
gândite și rostite de alții, ci de tine, și că tot ceea ce vezi (chiar și cerul!) e străin de tine, cum tot ceea ce credeai tu că reprezinți îți este străin.” 11. „Pasăre rănită, care spera să se vindece, inima mea agoniza cu aripile tăiate și gândul „ar fi mai bine să mor” veni ca o liniștită salvare.” 12. „Istoriile acestea dintre inși care s-au iubit, apoi nu se mai iubesc, apoi se urăsc și apoi se despart, n-au în
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
Strofe > Ritmuri > CORTEGIUL FRUNZELOR Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Cortegiul frunzelor amorfe Inundă toamna pe alei Iar vântul pare să dizolve Foșnind alene printre tei... Apatice căderi în crize anonime Agonizând ectenii întreite Cortegiul frunzelor țesut în rime. Canonul norilor,al umbrelor cernite În palida lumină de amiază Șoptesc amnezice materii răvășite Picturi mișcate aiurează Cortegiul frunzelor îngălbenite Ravagii fac pe străzile pustii În valuri vagabonde,anodine Delir suflat în brume
CORTEGIUL FRUNZELOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cortegiul_frunzelor.html [Corola-blog/BlogPost/361117_a_362446]
-
în “amurguri voluntare “.Imaginația poetului se abstractizează, eliberându-se de obsesiile materialității tulburi. Cartea închipuie un joc fantezist al balansoarului, echivalent cu mișcarea cinetică, o formă eufemistică a crizei, cu viziuni metafizice, cu proiecții ample în care spiritul și materia agonizează într-un univers romantic. Teodor Barbu dezvoltă în poemele sale un subtil mit filozofico-poetic al edenului/paradisului / raiului, ca mit al unui tărâm închegat în sufletului său, care mi-aduce aminte de spusele lui Rosa del Conte. Concepția poetului despre
TEODOR BARBU SAU ARTA DE A NE CONVINGE FRUMOS ÎN SITUAŢIA GLISĂRILOR POTENŢIALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_sau_arta_de_a_ne_convinge_f_al_florin_tene_1348748531.html [Corola-blog/BlogPost/365816_a_367145]
-
albeața unui sân... Am fost ca două gânduri visătoare Ce respirau pe-atunci la unison Din care-a mai rămas o întâmplare - O resemnare-n umbra unui zvon.... Pe-aceleași lungi idei alunecam Două banchize într-un trist fiord; Cuvinte agonizând a flori pe ram, Povești care făceau atac de cord. Nici n-am plecat dar parcă nici nu sunt, Nici nu ți-am dat dar nici nu am primit, O umbră gri, amurg de dor cărunt Ce pasu-n mersul tău
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
loz în plicMisterizând albeața unui sân...Am fost ca două gânduri visătoareCe respirau pe-atunci la unisonDin care-a mai rămas o întâmplare -O resemnare-n umbra unui zvon.... Pe-aceleași lungi idei alunecamDouă banchize într-un trist fiord;Cuvinte agonizând a flori pe ram,Povești care făceau atac de cord.Nici n-am plecat dar parcă nici nu sunt,Nici nu ți-am dat dar nici nu am primit,O umbră gri, amurg de dor căruntCe pasu-n mersul tău și-
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
unei istorii nenorocite” și în cadrul unei „psihologii (...) ostile” (p. 8). Armătură a literaturii, textul este el însuși prins în metaforă: textul este o „ființă trecătoare” (p. 44). Literatura are temperatură și „semne clinice” (p. 23), prezintă „simptome” (p. 177) sau agonizează . Ei i se atribuie calitatea de „remediu, leac” (p. 28) și manifestă câte un „puseu de vitalitate” (p. 44). 12. Mit și iluzie. Întrucât literatura „nu ar putea exista fără întreaga bogăție a sufletului omenesc”, iar „această bogăție este condiționată
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-lectia-de-anatomie-pentru-iluziile-literaturii-romane-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Suntem atâta de singuri, parteneri cu nepăsarea. dureros de orbi, dureros de surzi, decupăm altare uitării, cernem noroiul la limita dintre suflet și lut, cu tristețea brațelor rotunjite în îmbrățișări goale de noi. satisfăcuți agonizăm într-un zâmbet, preludiu unei iubiri frânte într-un recviem. parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri. dar cine să spargă oglinda adâncului? Referință Bibliografică: .Parteneri cu nepăsarea / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017
.PARTENERI CU NEPĂSAREA de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1496732798.html [Corola-blog/BlogPost/362217_a_363546]
-
pe un scaun în urma lor paharul rămâne pe jumătate plin farfuria rămâne goală fața de masă are alt colț zdrențuit pliat într-un alt unghi imposibil de calculat cu privirea orbită de festinul abia închis între două umbre de fericire agonizând între a rămâne și a pleca în haita întrebărilor agresive un singur scaun rămâne neocupat se deschide ușa timid intră un sfert de răspuns se stinge lumina se aprinde lampa o clipă cât un fragment de gest abia născut un
SE DESCHIDE UŞA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Se_deschide_usa_anne_marie_bejliu_1382522601.html [Corola-blog/BlogPost/352511_a_353840]
-
toate rolurile personajelor din cărți, dar și rolul scriitorului. Să mă pun în context”. (Bunul John) , reușita la facultate, obținerea unui „job” bine plătit etc. Altele, dimpotrivă: „Suferință tu, dureros de dulce”. „Și suferința e de la El. Totul”. „Când Emilia agoniza, în aceeași cameră cu ea, Mama cosea gobelin la masă, iar eu scriam, pe pat, Semantica modurilor incertitudinii”. „Ce scenă!” „Vorbeam tot timpul. Emilia își pregătea atunci ieșirea din lume”. (Autodialog I). Cât de subtil, de abia „tangibil”, este pomenită
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
vrând parcă să prindă o rază de soare în pumnul de frunze și iarbă, ce mai păstra ca o taină visul verde! Un gând, ca o umbră cenușie, îmi șoptea înduioșat că cerșește. M-am apropiat, călcând sfios frunzele, fluturi agonizând, să nu le trezesc somnul adânc și clipa de inerție - ceasul pustiu ... Caut ceva mărunțiș agonisit cu grijă, în zilele senine, când visele germinau. Se uită la mine mirată, cu ochi aprinși, arzând în ei beție de arome târzii și
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_neasteptata_valentina_becart_1381056793.html [Corola-blog/BlogPost/352369_a_353698]
-
se culce, armonizând tăceri în doi Așteaptă visele răspunsuri, cu ochi deschiși, cu umeri goi. Când noaptea-și caută mirese, în umbra dorului din gene Eu, frunză galbenă n-am toamnă, alerg nebună prin poiene. Când vara-și scutură lumina, agonizând în come dulci Pândește cerul, plânge vina nedumerită la răscruci. Când se trezesc din nou copacii, dezmoșteniți de armonii Îmbracă dezolant, ninsoarea, îngenunchind timid, stihii. Când mi se face dor de tine, invoc o înflorire-albastră Și iar, mi-e teamă
CÂND SĂ MĂ NINGI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cand_sa_ma_ningi_violetta_petre_1361535514.html [Corola-blog/BlogPost/341299_a_342628]
-
În acest veac tulbure, scăpat de sub „aripa” lui DUMNEZEU, un veac supus degradării, terorii, manipulării și îngenuncherii demnității umane, puțini sunt acei entuziaști care mai cred în energiile lor creatoare, care cultivă frumosul în pământul sterp al unui timp care agonizează, reușind prin travaliul lor neobosit, prin valoarea acordată cuvântului scris, să stârnească admirația, să mai adauge o cărămidă la temelia spiritualității, singura salvare din”mlaștina” democrației destructive, care încearcă să facă din ființa umană un instrument al puteri, al intereselor
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
să zbori iar când nu pot să dorm îmi vând somnul pe vise dar tu vezi numai morții tăcuți în paraclise o luptă de himere, urangutani în lesă și fiecare-și vrea pe umeri altă tresă cad zorile în târg agonizează maci iar pâinea-i mai puțină doar pentru cei săraci mijește ca sămânța scânteia de revoltă că grangurii-și iau partea altora din recoltă o liniște-aparentă, o stare de frământ și plâng când nu te văd ca ultimul înfrânt Referință
DACĂ-I VORBA DE ALES de ION UNTARU în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Daca_i_vorba_de_ales_ion_untaru_1342790911.html [Corola-blog/BlogPost/356867_a_358196]
-
prin credință. Pe Maică rugând-o, pașii să-mi îndrume, Forță și tărie îmi dădea-n ființă. Că deseori din rugă primeam ajutor, Cu ochii de recunoștință lăcrimând, La prăznuire scriu mesaj înălțător; Izbândă să-mi dea și-n gândul agonizând. Din lăcaș de-nsingurare sufletească, Cu năzuință sacră las mărturie De obiceiuri din lumea creștinească, Pe-a vieții cale din fragedă pruncie. Cu smerenie duc în sufletul pribeag, Soarta ce-am primit-o cu-a vieții menire. La ces de rugă
ÎNTÂMPINAREA NAȘTERII MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1473239317.html [Corola-blog/BlogPost/375826_a_377155]
-
amânate... Ca și-n alți ani, venise iarna cu mii de diamante reci, Cu trenă albă-mpodobită, cu frig, zăpadă și polei, Se-apropia cu sârg alt an, smălțând cu visuri noi poteci, Iar lâng-un gard, visând și el, murea-nghețat Grivei... Agonizând, înfricoșat, se ascunsese lâng-un gard, Să simtă-un strop de ocrotire, să-l apere cumva de rău Căci, ajunsese de un timp, al nimănui bietul bastard, Și lunecând în somn de gheață, plângea și se visa dulău... Fusese un cățel
POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRŞIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_iarna_fara_sfarsit_pareri_personale_versur_lucia_secosanu_1327143941.html [Corola-blog/BlogPost/360679_a_362008]
-
de popoară Prea e soarta lor amară, Și-n istorie e frig! CE SE ÎNTÂMPLĂ, ȚARA MEA, CU NOI? Ce se întâmplă țara mea cu noi? Ce se întâmplă neamul meu cu Tine? Ne-am prăbușit la pământ în noroi, Agonizăm și nu ne este bine! Nimic nu merge-n țara asta tristă, Plutește-asupra noastră un blestem Lumina însăși este otrăvită, Copiii-n pântece se zbat și gem! Ce se întâmplă Țara mea cu ... Citește mai mult CINE-ȘI BATE JOC
ŞTEFAN DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
milă de popoarăPrea e soarta lor amară,Și-n istorie e frig!CE SE ÎNTÂMPLĂ, ȚARA MEA, CU NOI? Ce se întâmplă țara mea cu noi?Ce se întâmplă neamul meu cu Tine? Ne-am prăbușit la pământ în noroi,Agonizăm și nu ne este bine! Nimic nu merge-n țara asta tristă,Plutește-asupra noastră un blestemLumina însăși este otrăvită,Copiii-n pântece se zbat și gem! Ce se întâmplă Țara mea cu ... XVI. ȘTEFAN DUMITRESCU - BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME, de
ŞTEFAN DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ULTIMUL EROU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 672 din 02 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Soare de mucava, burg la amiază Blazații își schimbă rănile între ei Străzile sunt pline de pigmei Flutrii în jur agonizează În biblioteci nu mai e loc Pentru nici o carte cu pirați Hoții de statui sunt condamnați Să ridice altele în loc Ne-a murit și ultimnul erou Care învățase pe de rosturi geografia De nu ne mai calcă hoții via Viața
ULTIMUL EROU de ION UNTARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ultimul_erou_ion_untaru_1351915666.html [Corola-blog/BlogPost/342469_a_343798]
-
de cristal, în sufrageria plină de cărți, cerneluri, tablouri și flori în ghivece uriașe.În acest microcosmos ea își desăvârșea meditația din timpul zilei, în acest rai avea toate viziunile și presimțirile în nopți, aici tremura iernile de frig și agoniza tot restul anului.Abia acum, dupa douazecișicinci de ani știa că viața este un cancer al clipei de care nimeni nu avea scăpare, că cei cu sufletul de artist, plutitori în subconștient, se vor salva doar dacă vor scăpa în
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1423819707.html [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
a copleșit de greu... ...ce ai făcut cu viața - cu smaraldul tu - orb căzut cu trăsnetul - din frunți? căci Dumnezeu doar își desface faldul iar tu-n amurg - orgolios - te-afunzi ...ești veșnic - între chin și chiot - veșnic dar hohotu-ți agonizează-n sfeșnic... *** ACOLO soției mele, Elena aerisind luminile din păsări ne sprijinim de cer spre-a trece-n liniști: acolo nu-s recolte și nici miriști doar cântec de incendii hialine timpul acolo meditează-oceane zeii-ospețesc în muntele de raze nu
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/Contradictii_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
meu îmi spuse că "frica îndepărtează și nu apropie" m-am simțit stingher în propriul meu trup. Brusc mi-am adus aminte de mine. Împăcat cu sufletul că nu am păcătuit, mi-am aprins o țigară. Sub răchita adolescenței mele agoniza o taină (va urma) Referință Bibliografică: azi noapte am vorbit cu Dumnezeu, un bătrân cu ochii sticlați și barbă albă / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1678, Anul V, 05 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Teodor
AZI NOAPTE AM VORBIT CU DUMNEZEU, UN BĂTRÂN CU OCHII STICLAŢI ŞI BARBĂ ALBĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1438795665.html [Corola-blog/BlogPost/380203_a_381532]
-
De ce n-a putut să se salveze pe sine? rosti cu asprime Ponțiu Pilat ridicându-se de pe jilț și trecând prin toată încăperea cu pași rari. -Mărite, spuse calm Iosif, dușmanii săi au pus și ei această întrebare când Iisus agoniza pe cruce. ,,Să se salveze acum pe sine, fiindcă pe alții i-a mântuit! Să se mântuiască deci pe sine însuși!” -E o observație logică și de bun simț! spuse Ponțiu Pilat. Dacă a putut-o face cu alții, de ce
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]