129 matches
-
a fost publicat la Madrid și mai am încă unul (excelent!) gata de trimis în tipografie. Într-o zi, aceste povestiri vor fi traduse în franceză, și mă veți judeca aspru că am sacrificat literatura pentru o disciplină aproximativă și agonizantă, istoria religiilor. După cum știți deja, mi-am început Amintirile (sau Autobiografia?) și tocmai am terminat un lung capitol despre India (1928-1932). Mai am de scris despre anii cei mai dramatici și mai fecunzi, epoca de până la al doilea război mondial
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
pentru a accentua zbuciumul, sacadarea acestei înaintării, suferința. Printre vehiculele cu valențe funerare, putem aminti și trenul, destinul însuși este privit ca o călătorie a unor condamnați spre inevitabila moarte. Structura circulară din Carnet lapidar pune semnul egal între călătoria agonizantă (și aici termenii sunt din sfera somnului, delirului, bolii) și ultimul drum: "Ne depărtăm... În noi destinul sună - grav metal/ cu tot ecoul înăuntru: cancer. Parcă/ suntem o gară neagră und' se-ncarcă/ vagoane cu porumb oriental", "picherul negru gâfâie
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
adus aminte de locul unde țineam o lanternă electrică, pe un raft de pe ușa bucătăriei, și am revăzut în minte masa pe care se afla lampa, cu chibriturile alături. Am aruncat o ultimă privire către cerul încărcat de o lumină agonizantă, și apoi am început să învârtesc cu zgomot mânerul ușii. Am dat buzna înăuntru, lăsând ușa deschisă, am găsit lanterna, apoi lampa și chibriturile. Am aprins lampa și am ridicat fitilul. Tăcere deplină. Am strigat: „Hei, cine-i acolo?“. Strigătul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
m-am pomenit târât într-un soi de infern. Dacă există vreo tortură mentală sterilă mai dureroasă decât gelozia, aceasta este remușcarea. Până și suferința pierderii unei ființe dragi e mai puțin sfredelitoare; și, de multe ori, aceste două chinuri agonizante se îmbină, așa cum se întâmplă acum în cazul meu. Spun remușcare și nu căință. Mă îndoiesc dacă am cunoscut vreodată căința în forma ei pură; poate că nici nu există într-o formă pură. Remușcarea implică un sentiment de culpabilitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de renunțare la drog, ar putea atinge o vîrstă fenomenală. Marfa e o ecuație celulară care ne Învață lucruri general valabile. Am Învățat o grămadă folosind-o. Am văzut viața măsurată În pipete cu soluție de morfină. Am trăit senzația agonizantă de privare din starea de sevraj și plăcerea ușurării, atunci cînd celulele Însetate de marfă beau din ac. Poate că orice plăcere e ușurare. Am Învățat stoicismul celular pe care marfa i-l predă consumatorului. Am văzut o celulă plină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
-i așa? Statele Unite nu mai au politic) extern). Nu se mai comport) că o mare putere. Washingtonul a sc)pat frâiele. Afirmațiile lui Înseamn) c) Israelul depinde de America pentru a supraviețui, iar politică extern) american) bate În retragere. Atenția agonizant) a israelienilor este Îndreptat) c)tre evenimentele din Statele Unite. O asemenea atenție concentrat) devine aproape un fel de activitate magic) pentru a preveni un dezastru. De la Congres, Ben-David trece la Henry Kissinger: Rușii s-au folosit de politică lui de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
un glonte în frunte; copilașul, în brațele ei moarte, plângea și vrăjea din mânuțele goale, parcă ar fi căutat să se smulgă de la pieptul mamei... Pete albe însemnau pe pământul gras de la marginea Amarei numai trupurile țăranilor morți, reci sau agonizanți, căci cei loviți mai ușor goneau sau se târau printre ceilalți fugari, vrâstând calea cu dâre de sânge.” (L. Rebreanu- Răscoala, capitolul XI, Petre Petre) "Gloata a prins a fugi. S-a pornit focul armelor. S-au risipit rumânii. Nu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și ruinei finale a celor două orașe-capitală. S-au invocat inundațiile catastrofale ale Indusului, consecințele secetelor, mișcările seismice 37, în sfârșit, asaltul năvălitorilor arieni. După toate aparențele, cauzele declinului au fost multiple, în orice caz, către ~ 1750, civilizația Indusului era agonizantă și indo-arienii i-au dat doar lovitura de grație (cf. § 64). Dar trebuie precizat că, pe de o parte, invazia triburilor ariene a avut loc progresiv, timp de mai multe secole și, pe de alta, că la sud, în regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și asupra celor care o produc, de scurtcircuitul asimilării și al medierilor laborioase ale cercetării (teza, seminarul) pentru instantaneul jurnalistic, pentru creatorul de eveniment. Totul pentru cererile de "în sfîrșit o gîndire liberă și subversivă" detașată de un corp social agonizant rețelele școlii, dar recuplată la un corp social ascendent rețeaua media. O dependență organică cu totul nouă și asimilată ca emancipatoare de către cei care aveau ca orizont sau obicei periferiile (din punct de vedere mediologic) lumii universitare. Noua filosofie a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al acesteia chiar și atunci cînd este chemat să pună în lumină aspectele mai puțin pozitive. Starea de agonie a Răscumpărătorului care poartă în trupul său glorios stigmatele pătimirii caracterizează starea actuală a Bisericii din această lume: Biserica răstignită și agonizantă care totuși nu încetează să spere și să se încredințeze mirelui ei... Devotamentul față de Biserica răstignită nu se micșorează nici atunci cînd instituția bisericească îmbracă chipul sever și mortificant al condamnării nedrepte". Antonio Rosmini a fost o flacără care s-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
podeaua, m-a admonestat: „Încetează să visezi! Concentrează-te pe ce faci. Spală și nu lăsa nimic exterior să-ți fure energia. Fii prezent și interesat doar de acțiunea de a spăla. De nimic altceva“. Au urmat alte câteva ore agonizante de meditație, iar la sfârșitul acestei zile superdificile pentru mine ni s-a spus că aceia care doreau să continue meditația individual sau În grupuri mici erau liberi s-o facă. Un student din Osaka, care mă admira mult pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mai încolo. După aceea, copilul privește foarte intrigat la peștele care, scos din apă, se zbate spasmodic fără aer. Îmi dau seama de mulțumirea lui extremă, după euforia ce i se citește-n ochi în timp ce se uită extaziat la salturile agonizante ale micii vietăți. Cred că agonia este momentul cel mai intens îngăduit făpturilor vii. Stropii aceia ultimi de viață, ce se luptă îndârjit să înfrângă moartea, au o determinare, o forță și un avânt pe care niciodată, înainte de asta, viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Martin nu sunt cupluri adevărate, sunt doar ceva bizar, ceva ciudat, niște coincidențe. Cum spune Marin Preda în fraza finală a ultimului său roman, „dacă dragoste nu e, nimic nu e !”. În Regele moare, dragostea e imperfectă, mai exact disparentă, agonizantă, dar există. Vulnerabilitatea înseamnă realitate vie, existență, fragilă, e adevărat, dar vie. Nu putem iubi decât ce e viu, adică vulnerabil, destinat să moară. În filmul lui Tarkovsky, Stalker, la un moment dat personajul principal spune : slăbiciunea, fragilitatea, înseamnă frăgezime
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
rândul femeilor din SUA. Autoritățile federale din America au declarat că 28 de persoane s-au sinucis într-o singură săptămână, jucând ruleta rusească, după ce, anterior, urmăriseră la TV filmul Vânătorul de cerbi, film care prezenta o lungă, interminabilă și agonizantă scenă a acestui joc sinucigaș. Bombardați cu această violență care depersonalizează, tinerii, în special, sau adulții noilor generații nu mai percep cu atâta acuitate durerea altor oameni, așa cum se întâmpla cu cei de acum câteva zeci de ani. Nu numai
Caleidoscop by Daniela Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93512]
-
din automatism, fără pasiune și fără înverșunare, pentru că avea o slăbiciune fățișă pentru ideile celor care urmau s-o nimicească. Îngăduința față de adversar este semnul distinctiv al debilității, adică al toleranței, care nu este, în ultimă analiză, decât cochetăria unor agonizanți. Doamna du Deffand sau drama lucidității „Ați trăit multe lucruri - scria marchiza du Deffand ducesei de Choiseul -, dar este ceva pe care nu l-ați trăit și pe care sper să nu-l trăiți niciodată: privațiunea de sentimente, însoțită de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
piața Obor. A face, în aceste zile, o vizită în piața Obor e o experiență inițiatică. Deasupra întregii lumi se înalță o grimasă de bazar, o nebuloasă pestriță, un frison comatos. Înghesuiala are proporțiile unui exod apocaliptic. Cărnuri sanguinolente, pești agonizanți, icoane kitsch, stambe bălțate, vânzători clandestini, muzici băloase, chiote obscene, scuipături, noroi, totul amestecat cu totul, într-o rătă cire generală, cu miros de țuică și porc. Criză? Poate. Dar o criză barocă, nesistematizabilă: abundență ambalată în neliniște, precaritate lacomă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
14 noi biserici în periferii. Prima din această serie a fost construită la marginile Parcului Lambro, la răzorul dinspre Crescenzago. A fost dedicată lui San Giuseppe dei morenti. Suntem în 1941, în plin vârtejul războiului, cu sute de mii de agonizanți care zăceau prin spitalele militare. Această biserică trebuia să le amintească creștinilor despre suferința și agonia acelor frați în suferință. În zona parohiei, la marginile dinspre Parcul Lambro, în localitatea Cimiano, era o bisericuță veche din secolul XIV, cu o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Uniunea Sovietică se dovediseră esențialmente false. Era necesară debarasarea de mituri paralizante, transcenderea narcozei ideologice. Loialitatea față de doctrina marxistă trebuia înlocuită prin devotamentul pentru valorile fundamentale ale rațiunii. Trezirea din somnul dogmatic a coincis în cazul lui M.D., cu o agonizantă interogație asupra sensului comunismului, ca întreprindere utopică. În momentul în care el a îndrăznit să pună sub semnul întrebării ideea monopolului puterii de către partidul comunist, reacția ultragiată a aparatului polițienesc titoist nu s-a lăsat așteptată (deși era foarte apropiat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fost extrași. Gurile se deschid și se închid spasmodic, iar acea moarte inevitabilă care se apropie tăcută le așterne ceață lăptoasă peste ochi, încetul cu încetul, în timp ce cozile mici tresăltă din ce în ce mai slab pe fundul bărcii. Este o trecere graduală și agonizantă către neființă, dar cei doi pescari o tratează, totuși, cu indiferență absolută. Unul dintre ei se apleacă, apucă o sticlă cu lichid incolor, deșurubează dopul metalic, apoi o duce la gură și ia câteva gâturi. Se scutură, apoi râgâie și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
roman (ar fi trebuit ca termenul să apară mereu Între ghilimele). Apoi, ne amintim că figura centrală a cărții, „Abe Ravelstein”, precum și numeroși eroi secundari, se pot ușor identifica sub transparenta lor mască ficțională. În fine, „Chick” e rugat de agonizantul „Abe” să-i scrie biografia, iar cel dintâi afirmă către sfârșitul cărții că rămăsese În viață tocmai pentru a se achita de sarcină - confesiune puțin credibilă din partea unui supraviețuitor de vocație, care nu lasă impresia că existența sa atârnă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și nu se sperie că va fi socotit nesincronic. Cu toată invazia de imagini funerare, poemul erotic nu își pierde caracterul feeric. Dragostea continuă să fie o sărbătoare a simțurilor chiar și atunci când prin fața ei trece un carnaval de imagini agonizante. Roza este „floare de geniu” a poetului și, hrănită cu suflarea morților, ea dă o beție extatică albă. Z. prelungește cu o remarcabilă abilitate tehnică imaginea și prestigiul bardului care întreține cu aspră loialitate lumina în candela suferinței erotice. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
resursă atât de prețioasă și de productivă în statele înfloritoare, este inaplicabilă în România, atâta vreme cât boierii își vor păstra monopolurile. Sau țara e nouă, perfectibilă și nu există piedici în punerea în practică a noilor teorii; sau România e istovită, agonizantă, inaccesibilă progresului; atunci la ce bun să mai chinui muribunda? Într-un caz ca și în celălalt, sistemul impozitului francez, cu numeroasele sale ramuri, cu legiunile sale de colectori, cu procedeele sale rigide, nu are ce face aici. "Critica e
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
omenești împleticite capete însângerate, picioare pe jumătate goale agitate prin văzduh, brațe încordate, mâni încleștate". Melanjul corporal împins la paroxism face ca toate componentele să apară indiscernabile; orice tentativă de individualizare a reacției se topește în magma informă a gloatei agonizante: "În răstimpuri, de sub zvârcolirea trupurilor încolăcite, izbutea să se smulgă câte un chip bestial, rupt și plin de glod, care, abia ținându-se pe picioare, apuca o scurtătură de lemn și căuta să dea în grămadă, dar căzând deasupra ei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
însă că ricinul deține recordul mondial pentru cea mai otrăvitoare plantă. O singură sămânță crudă îl va ucide chiar și pe cel mai sănătos om în două zile. Nu există antidot, iar nefericitul afectat de otravă va suferi o moarte agonizantă prin deshidratare.
Cinci plante care te pot ucide by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/65916_a_67241]
-
Antoaneta Ralian Luna noiembrie a agonizantului an 2009 a fost incendiară, vulcanică în ce privește cultura. Această Cenușăreasă care se tot lamentează că e ignorată a trăit un soi de prerevelion, o explozie de fântâni de artificii arteziene : valuri de festivaluri de lung metraj, de scurt metraj, de
Cu Salman Rushdie la un pahar de vin by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/6632_a_7957]