569 matches
-
paraliteratura lui Liviu Rebreanu, iar la sugestia lui G. Călinescu își elaborează teza de doctorat, Liviu Rebreanu în lumina manuscriselor și corespondenței sale, care, ulterior, va constitui substanța cărților - Liviu Rebreanu în atelierul de creație (1985) și Liviu Rebreanu în agora (1988). Restituirile, nu puține la număr, pe care le-a realizat istoricul literar Stancu Ilin, în răstimpul unei jumătăți de secol, sunt edificatoare și contribuie, fundamental, la îmbogățirea literaturii române cu noi identificări de opere, articole, reviste, pseudonime, date și
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
Germania, unde, iată, Goethe încă nu a fost suficient verificat din punct de vedere ideologic. Potpuriu Ultimul număr din decembrie 2007 al revistei Tomis este o treime dedicat sărbătorilor de iarnă, adică "urbanalităților", o a doua secțiune te invită în agora, și anume "Piața Ovidiu", iar restul este "Zona Liberă". Considerațiilor despre Moș Crăciun cînd etnologice, cînd ale unei emoții simple, plictisit-nostalgice (ou sont les neiges d'antan?) le-ar mai lipsi doar exercițiile de compunere pe tema: "Cum mi-am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
feerie care-și greșește vraja, plătind "în natură" prețul coacerii la minte. Apărută la sfîrșitul lui '21, cu ilustrațiile lui Teișanu, prea dulci, poleite, placheta e refuzată, sub unghi grafic, de Fundoianu și retrasă de Barbu. Același text apare în Agora din 1947 și suferă, apoi, corecturile în cerneală roșie ale autorului său, primind și motoul-dedicație: "Unchiului meu Sache Șoiculescu al cărui glas îl împrumut aici." Facsimilul va fi publicat postum de Camil Baltazar, în ediția pe care tocmai ce-am
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
criterii materiale. "O foarte mică industrie" (Busuioceanu îl citează pe Maurras), intelectualitatea nu poate spera nimic, în lupta cu magnații altor caste. Doar proletizarea, care-o ajunge din urmă, întocmai cum "acum două mii de ani, filosofii în zdrențe învățau prin agorale legile vieții eterne, pentru doi oboli de aramă întinși mai mult ca o pomană." Căutînd o soluție, Busuioceanu înșiră principii de receptare, particularizate pe literatura noastră, rafturi de idei, mari evoluții ale spiritului, pe distanțe scurte, ce-i pe contemporanii
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
ca curca-n lemne", fanclub.ro; "ginește bine cine apare acolo și în ce context înainte de a te repezi ca râma în beton sau ca curca-n (!) lemne", forum ziua.ro; " Poliția Română se repede ca curca-n vreascuri", beta.agora.ro). Scenariul "curcii captive" pare susținut și de alte variante de formulare: "stai ca curca-n lemne" (prosti.ro), "după un tratament cosmetic complet, bietul motan stă ca curca-n lemne... juri că meditează" (roportal.ro); "ai grijă să nu
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
această deplasare a accentului de pe viața privată sau comunitar-arhaică pe viața socială, colectivă într-un sens modern, pe responsabilitățile comune asumate în mod conștient. într-un cuvînt, pe ieșirea din spațiul securizat al interiorului și din intimitatea ritualului domestic spre agora, spre conștiința civică și spre marele ceremonial public. Cu excepția orașelor din zona de nord-vest a țării, care au dezvoltat o viață specific urbană cu mult înaintea secolului al XIX-lea, orașele din sud - și Bucureștiul în aceeași măsură - își leagă
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
pe treapta adâncilor bătrâneți. Pot pretinde eliberarea de orice obligații, am dreptul de a-mi petrece zilele în necontabilizabile ore de contemplație, nopțile în suite de vise de încântătoare absurditate. Sunt iertat a mai purta arma, a mai călca în agora, a trage aghioase în savante academii, a mă pronunța în conflictul între președinte și premier. Cel puțin așa ar trebui să se întâmple. Despre o supremă împlinire aș prefera să vorbim la proxima aniversare - din 2017, de pildă. Desigur, până
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
transmis-o Dinu Tănase, prin faptul că foarte puțini dintre producătorii de film autohtoni au dat curs invitației sale, deși festivalul, cum am mai spus, le este în cea mai mare parte dedicat lor, dorin-du-se a fi un fel de agora în care aceștia să se întîlnească, să discute, să realizeze contacte și în cele din urmă să finanțeze și să promoveze filmul românesc. La această nemulțumire s-au mai adăugat dificultățile tehnice întîmpinate pe parcursul unor proiecții, și care au determinat
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
vesel, ca Într-o discotecă, de parcă ar fi salutat succesul unor maratoniști care izbuteau să treacă linia de sosire cu un ultim efort. Spre deosebire de tăcerea ostilă și Îmbufnată de pe drum, În piață mulțimea izbucnise gureșă. Oamenii redescopereau plăcerea dezbaterii În agora, unde, se știe, se formulau cele mai pertinente opinii și se polemiza cu eleganță. — Este din cauza Încălzirii globale, clama un tip În costum și cu diplomat, posesor al unei bărbi bogate, filozofice, deasupra căreia trona, În compensație, o chelie ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
limbă de lemn a interviurilor, pe care o folosesc, e adevărat, doar unii dintre autorii de interviuri și doar unii dintre intervievați, dar care este totuși încă surprinzător de activă... în lemnoșenia ei. Într-o carte recent apărută, Dialoguri în Agora (Ardealul, col. „Dialog“,Târgu Mureș, 2006), Eugeniu Nistor îl întreabă convențional-poetic pe Radu Cârneci: „Stimate Radu Cârneci, cu ce sentimente poposiți în orașul în care a studiat Avram Iancu și prin care vizionarul Eminescu a trecut în pelerinajul lui către
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
CAlAraS ´ i Unii critici literari își publică recenziile în reviste și apoi le adună în cărți. Ilie-Ștefan Rădulescu și-a adunat și el recenziile într-o carte (De la teatru la istorie literară și lingvistică sau Pasiunile unui profesor de provincie, Agora, Călărași, 2002), dar nu după ce le-a publicat în reviste, ci după ce le-a citit în holul primăriei din Călărași sau în incintele altor instituții... Cititorii ar putea crede că este vorba de un excentric care, neavând acces la reviste
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de solitudine și reflexivitate, de un cadru oferit de independența și autonomia de care dispune, un loc de retragere față de confruntările din sfera publică. Privatitatea apare ca valoare politică 3. Anticii experimentau libertatea mai cu seamă în spațiul public, în agora, față de care gospodăria și familia erau secundare 4. Modernii luptă pentru un spațiu al retragerii, al intimității, unde nu intră nimeni decât având un acord prealabil de acceptare. În comunism, familia, spațiul de acasă erau receptate ca un spațiu de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
culoare, surpinzător prin detaliile sale chiar și pentru scriitorii evrei din generațiile mai noi. Norman Manea, de pildă, recunoaște în mesajul de recomandare a cărții: "Printre nu puținele lacune ale biografiei mele postbelice este și viața cotidiană în ștetl - vibranta agora iudaică a Europei de Est - pe care nici măcar reminiscențele de familie nu o puteau înlocui. Am recuperat-o, parțial, ca atâtea alte lacune, prin marii ei rapsozi Șalom Alechem, Ițic Manger, Chagall și Babel". Victor Rusu observă într-un loc
Întoarcerea în Paradis by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7684_a_9009]
-
numai din Viena, ci și din imperiul german, precum și ziarele din Franța, Anglia, Italia și America, plus toate revistele literare și artistice importante din lume." (p. 197) Dar, dincolo de vîltoarea histrionică cerută de larma ei colectivă, cafeneaua seamănă cu o agora de dimensiuni mai mici, un teatru în miniatură în care spectatorii sînt deopotrivă actori și regizori. Unele cafenele sunt cu precădere voioase și pline de vervă, altele mai liniștite și mai prielnice meditației, dar toate sunt pătrunse de un șarm
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
a Consiliului General al Municipiului București este un nou exemplu în care interesele politice au surclasat interesul general al bucureștenilor.", se arată în comunicatul de presă. Despre respingerea proiectul de hotărâre prin care Piața Universității ar fi căpătat statutul de „agora civică” PMB spune că este un gest care sfindeayă valorile democratice "Majoritatea PDL din Consiliul General a respins proiectul de hotărâre prin care Piața Universității ar fi căpătat statutul de „agora civică”, printr-un gest care sfidează valorile democratice fundamentale
PMB: PDL se opune proiectelor bucureştenilor () [Corola-journal/Journalistic/46243_a_47568]
-
prin care Piața Universității ar fi căpătat statutul de „agora civică” PMB spune că este un gest care sfindeayă valorile democratice "Majoritatea PDL din Consiliul General a respins proiectul de hotărâre prin care Piața Universității ar fi căpătat statutul de „agora civică”, printr-un gest care sfidează valorile democratice fundamentale. Prin respingerea acestui proiect, PDL a dat cu piciorul nu doar societății civile, care a venit cu propunerea, ci și bucureștenilor, care, de mai bine de două săptămâni își strigă nemulțumirea
PMB: PDL se opune proiectelor bucureştenilor () [Corola-journal/Journalistic/46243_a_47568]
-
nu s-au bulucit să locuiască teritoriul intim al proaspătului eliberat de tabu-uri. Orice regim poate fi descompus până la a-i evidenția derizoriul, inconsecvența, poticnirile. Ambele romane citite, traversat și aticul, și subsolul, clădirea prinde contur, se preface în agora și invită la dezbateri. Fie și furtunoase.
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
care preferă a fora în sine și a apela la o recuzită minimală, precum un pariu cu materia exploatată ostentativ economicos. Nimic teatral, gesticulant, clamoros în acest discurs ce decurge în surdină, propunîndu-și a rezona nu pe scenă sau în agora ci în intimitatea unor afinități de sensibilitate. Nu adeziunea furtunoasă, similipolitică o solicită, ci vibrația unei consubstanțieri în maniera discret-rafinată a unor coincidențe lăuntrice. E ca o convorbire cu voce scăzută, într-un local cu puțină lume, între doi prieteni
Nevoia unei consubstanțieri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5859_a_7184]
-
de reținut: hipersensibilitatea vieții literare în condiții de continuă tensiune politică. La urma urmelor, ce „denunțase” secretarul președintelui lui Mihai Beniuc? Niște accese de duplicitate ! O nimica toată. Beniuc își încondeia în aparte amicii literari pe care-i cultiva în agora. Sigur că moralmente lucrul e condamnabil. Denotă meschinărie și oportunism. Dar instituția bârfei, nu Beniuc a inventat-o! Cât de gravă putea fi o atare acuză? Culmea e că în condițiile date (și venind de la un apropiat), ea a devenit
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
roșu al debarcaderului, împreună cu un steguleț în culorile orașului. Schimbul avusese loc cu două săptămâni mai târziu și nu durase trei minute: „Ți-l dau pe fiul tău. - Iar eu, libertatea.” Și tatăl său devenise tata cinema, tata Crosly, tata Agora, tata Odéon... Nu-și mai vorbiseră decât prin eroii interpuși pe ecranul mișcător al sălilor întunecoase unde rulau western-uri - o dată la două săptămâni. Așadar, același scenariu avea să se repete. Clara și el erau doar două pietre de pavaj
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
Sărina Cassvan nu uită că totul are luciul aparentei în acest univers. Dedesubt colcăie interese, dușmanii, rivalități. Întâlnirea cu marea actriță Elvira Popescu o ajută pe Sărina Cassvan să primească un angajament, iar discuțiile de la restaurantul românesc, un soi de agora a imigranților români din capitală Franței, îi înlesnesc înțelegerea acestei lumi dure în care, sub îmbrățișarea privirii suzerane a celui din spatele camerei de filmat, se consumă, de fapt, un joc al puterii. „În lumea filmului toți sunt aferați. Nu există
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
l-am dorit în mod inconștient, toată viața și la care nu aș fi putut să ajung vreodată. Aș putea scrie o carte despre cea dintîi vizită care m-a marcat pentru toată viața și care reprezintă acceptarea mea în agora condusă de marele critic E. Lovinescu. El mi-a dat pașaport, cum se zice astăzi, pentru dezvoltarea și împlinirea mea ca scriitor. Gîndul meu s-a îndreptat de-a lungul zecilor de ani de activitate literară, la acel moment, întrebîndu-mă
Mărturisiri la o prezumtivă aniversare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/15454_a_16779]
-
pagini Apoi, în reverie, rosteau poeme de Ana Blandiana de Mihai Ursachi, de Ioanid Romanescu, fragmente din „Tatăl meu, Rusia”, de Cezar Ivănescu... (Din direcții diferite, ca doi frați siamezi contemporanii poeți Adrian PO și Gabriel CHI se îmbrățișau în Agora - ca într-o oglindă scufundată în apele Dunării) Piața (Roșie? Portocalie? Galbenă?) devenise o imensă Carte în formă de Cruce, cu brațele în chip de bulevarde pavate cu volume: spre Est, spre Beijing și Pădurea Împietrită spre Vest, spre Lisabona
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
informații, fără știri de la unul la altul, fără să auzi o vorbă, încoace și încolo, chit că noutăți prea bune nu întîlnești, - dar, orișicît!...". Oare scriitorul însuși nu e însetat de ,vești", de ,informații", de ,știri", de vehicularea vorbelor în agora? Este un lucru observat că o femeie cînd se află pe un stadion unde se joacă un meci dramatic... cînd mingea lovită cu sete intră năprasnic în poartă scuturînd plasa, mai, mai s-o rupă, surioara noastră scumpă țipă de
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
dorită, dar nu se îngrijora prea tare. SANTINELA ÎN TENEBRE Cu arma încărcată, prin tenebre, Ca santinelă-s gata să trag focuri, ( Așa i-a dat și mamei în ghiocuri O ghicitoare, cănd prindeam vertebre). Soldat, de straja nopții în agora, Îmi port mantaua grea de întuneric Și voi soma orice erou homeric Să nu aducă-n iad vreo aurora. Mă antrenez pe ținte mișcătoare Ce-ncearcă să mă muște pe la spate Și trag, în serii, rime-mperecheate De sperii și borfașii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]