124 matches
-
al nouăsprezecelea și cu un discurs, sintactic vorbind, foarte apropiat de acela al fotbaliștilor români de la începutul anilor nouăzeci. Spuneam în cronica la Căpșune în inima mea, că fiecare citat reprodus s-ar cuveni punctat prin câte-un „sic” profesoral. Agramatismele acestea (involuntare sau nu) făceau însă tot farmecul volumului. Fiindcă plasau poezia lui Hose Pablo într-o zonă a autenticului. Nimic nu era pedant, forțat sau contrafăcut acolo. În plus, la lectură, asemenea formulări deficitare produceau adevărate scintilații pe ecranul
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
asta îmi spunea și maică-mea cînd trăgeam mîța de coadă la propriu, înainte să ajung s-o fac la figurat, și ea "se pierdea" în peisaj. Dintre toate revistele de gen, foarte asemănătoare, Superbebe se distinge prin numărul cacofoniilor, agramatismelor și frazelor confuze. Un reportaj despre Păpușa Barbie este rescris sau tradus îngrozitor după sursele indicate de altfel onest. Cele "10 sfaturi" sînt numite astfel în mod total impropriu - nu cuprind nici un sfat propriu-zis. Dacă ești înaltă, afirmă revista, s-
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
preluând-o doar sub formă de inventar în arhitectura problemei ce ne frământă de la o vreme. Mai de curând chiar (vara 2002), la noi, un sondaj de opinie cu prilejul "zilei stindardului național" a dat la iveală îngrijorătoare "percepții" (citește: agramatisme) din partea tineretului îndeosebi, atât asupra "drapelului", cât și chiar a "imnului"... În fond, care este semasiologia cuvântului "imn" și de unde provine el?... Imnul (ca și oda) desemnează o varietate solemnă a genului liric destinată unui eveniment sau unei personalități legendare
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
an 1954 - au fost aduse acuze asemănătoare cumnatului său, Lucrețiu Pătrășcanu. în cazul lui Eliade - slavă Domnului! - nu au fost fabricate și "dovezi" în laboratoarele Instituției. Ar fi fost necesare astăzi expertize grafologice. Lipsa celei mai elementare culturi generale și agramatismul unor funcționari iese la iveală în numeroase pagini. Exemplificăm: într-o Fișă personală datată 2 noiembrie 1973 se discută capitolul Dacii și lupii din cartea De la Zalmoxis la Gengis-Han. Scribul, nu numai că inventează - un cuvânt inexistent (lompi), dar și
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
altă lozincă despre dânsul sună așa: El poate (Vorba alegătorului necăjit: Poate pe mă-sa!) În interviul luat, Mircea Dinescu se abținuse să spună cât de prost vorbesc românește cei doi energumeni. Cum se poticnesc și unul și altul în agramatisme și cum continuă să învârtă în gură limba de lemn moștenită de la primii lor dascăli. Dinescu nu amintise lucrul acesta din delicatețea lui de poet. Cât privește "mitocăniile" sale, să nu ne înșelăm. Ele nu sunt decât extravaganțele unui aristocrat
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
convine. Nici ieri, nici azi, într-o tranziție mereu reluată către civilizație. Nu limba eminesciană este limba vorbită de români, ci limba lui Caragiale. Dar cum să recunoaștem asta? O oarecare doză de emfază romantică ne flatează orgoliul național, anacoluturile, agramatismele și etimologiile populare din vorbirea eroilor lui Caragiale ni-l jignesc. În sfîrșit, Eminescu face figură de om serios, mizînd pe valori absolute, sarcastic la nevoie, dar fără umor, pamfletar teribil și reconfortant pentru toți cei care-i împărtășesc ideile
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
Loredana Groza atunci când rostește un mare adevăr, rod al multor ore și zile de meditație: Pentru femei, un sutien adevărat este ca laptopul pentru un bărbat". Sau pe Irinel Columbeanu când ne administrează comprimatul de geografie, o mică bijuterie de agramatism: "Dubaiul e o nație care are o poziție care o merită în lume". Ramona Bădescu își expune în câteva cuvinte simple rețeta succesului și fericirii ei în Italia: Sunt curtezată, am fost logodită, m-am dezlogodit și acum mi se
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
Costache Olăreanu (pentru ambele cazuri vezi Anaglife diacronice, pp. 29-33). Pline de haz sînt comentariile scriitorului la diversele talk-show-uri de televiziune (are o slăbiciune evidentă pentru cele avîndu-le ca amfitrioane pe Teo Trandafir și Corina Dănilă), cu reproducerea fidelă a agramatismelor și derapajelor logice aferente (se pare că președintele Partidului Liber Schimbist are o predispoziție cu totul specială pentru emisiunile avînd ca invitate vrăjitoare, deoarece comentează în trei rînduri astfel de producții). Cu acribie științifică, dar și cu umor scrie autorul
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
admire genialitatea. Evident, nu din banii aduși de acasă, ci din sudoarea contribuabilului. Acum, că și-au tras și o lege a "dreptului la replică", vor fi prezenți pe ecrane douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru și vor sufoca ziarele cu agramatismele lor. Soluția la această din urmă problemă îl reprezintă un boicot al presei. Ar trebui ca ziarele și posturile de televiziune să nu mai facă nici o referință la isprăvile lor. Cu alte cuvinte, să-i retrimită în anonimatul păstos din
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
buzunar pentru a plăti huzurul celor care m-au adus la sapă de lemn. Primii inventează comploturi rocambolești, ceilalți chiar le cred, și astfel fandacsia-i gata! Nu știu cine s-ar obosi să atenteze la viața lui Petre Roman, când, prin câteva agramatisme eficient plasate, Traian Băsescu l-a eliminat din viața publică! Mă întreb dacă ofițerii din S.P.P. nu-l însoțesc cumva și în străinătate - ceea ce ar fi culmea abuzului, având în vedere că prezența sa în tot felul de scaune europene
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
a pișcătură monotonă. Aberațiile care se nasc de aici sînt de o diversitate de ospiciu: teșirea sensibilității pînă la a nu mai simți emoții, neputința de a te concentra timp îndelungat și sentimentul constant de inadaptare. Lexicul sărăcește pînă la agramatism și sentimentul identității scade, alături de senzația neplăcută că ești supus unor constrîngeri stupide. Și cum toate aceste neajunsuri pot fi înlăturate repede, tînărul se recuplează la internet, elixirul electronic revărsîndu-se din nou: e liber, apt a-și alege identitatea pe
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
probe acuzatoare „prin interpretare unele aveau caracter ostil regimului, iar altele au pronunțat caracter dușmănos”. Procesul verbal al interogatoriului de peste zece zile, deși durează patru ore nesfârșite, are doar o pagină și, cu siguranță, este dictat de anchetator (dovadă și agramatismele). Bolnav, la capătul puterilor, V. Voiculescu este obligat să declare tranșant că a desfășurat așanumita activitate dușmănoasă: „Astfel am făcut parte din grupul contrarevoluționar condus de Alexandru Teodorescu zis Sandu Tudor, participând la unele întruniri clandestine ale acelui grup care
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
La conducerea țării s-au postat o seama de indivizi incapabili să treacă și cel mai simplu test de cultură generală. Și atunci, nu e mai simplu să distrugă ei cultură, decât să se lase distruși de ea?! Gângăvelile penibile, agramatismele devenite noi norme academice, fonetica torturata a "reprezentanților națiunii" pot fi mai ușor trecute cu vederea - ba chiar percepute drept inegalabile calități! - de o populatie nu numai obișnuită, dar și forțată să coboare an de an pe treaptă animalității. Gâfâielile
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
atîția ani, de atîția zeci de ani, se străduiește să uite � p. 176). Aceasta continuă succesiune a unghiurilor și a stilurilor narative ( întîlnită, printre alții, la Sartre, Mario Vargas Llosa sau António Lobos Antunes) pigmentata cu reproducerea nuda ( inclusiv agramatismele aferente) a unor documente ( firește, fictive, dar pedant de veridice) din arhiva fostei Securități și citate din Odiseea ( a cărei versiune modernă se dorește a fi pînă la un punct, Întîlnirea, dovadă fiind în acest sens și titlurile capitolelor) da
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
n-ai ce cauta în această ciorbă. Prioritatea partidului nu ești tu, să-ți intre bine în capul bingoizat și îmbibat de obsesii sexuale, ci scaunul prezidențial și procentul din parlament! Că pe acel scaun va sta un campion al agramatismelor și al cacofoniilor, precum Stolojan, nici nu mai are importanță. Și nici că pentru alesul d-lui Stoica reforma morală a României e o utopie iar comunismul doar palavre pentru proști. Așa o fi! însă tocmai pentru că doar niște naivi
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
care se fac la radio și televiziune. Nu vom comenta aici nocivitatea rezultatelor monitorizării. Face acest lucru d-l Alex Ștefănescu în preambul, precis și esențial: "Cu imensa lor audiență, posturile de radio și televiziune deversează zilnic în spațiul public agramatisme de o mare toxicitate, care infestează mințile a milioane de oameni." Ceea ce vom spune interferează totuși cu rezultatele monitorizării. Cu exact o sută de ani în urmă, Eugen Lovinescu scria aceste rânduri despre opera lui Caragiale: "Eroii lui Caragiale sunt
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
chestiune oricât de nu ne-ar face plăcere. Lucrul care s-a pus în discuție este de ce ai folosit conturile tale /.../" (Antena 3, 30.X)" (s. aut.). Nicio deosebire, așadar. Eventualele diferențe sunt net în defavoarea citatelor din Raport, pentru că, dacă agramatismele puse de Caragiale în gura personajelor sale aveau/au o finalitate preeminent estetică și se situau în sfera moralității artei (așa cum a demonstrat-o Maiorescu), siluirile gramaticale, la care e supusă limba română în trăncăneala de la radio și televiziune, reprezintă
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
că în cincizeci de ani limba română va dispărea. Dacă n-au dispărut - în o sută cincizeci de ani! - cei care o foloseau - așa cum o foloseau! - pe vremea lui Caragiale, cum o să piară limba lor în numai cincizeci de ani?! Agramatismele constituie corupția - mai exact, coruperea - limbii. Precum corupția în viața publică nu poate fi eradicată, ci, eventual, redusă, la fel, coruperea limbii trebuie diminuată pe cât posibil. Iar acest lucru se poate face nu dând prioritate studiului vocabularului - cum crede nestrămutat
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
într-o vreme când logica formală e lovită de precaritate, Școala are datoria să-și învețe ucenicii (cu atât mai mult - sau în primul rând - pe cei din categoria jurnaliștilor, pentru că ei "deversează - iarăși în primul rând - în spațiul public agramatisme de o mare toxicitate"), Școala, ziceam, să-și învețe ucenicii să gândească limpede studiind temeinic sintaxa limbii române - de sorginte latină! -, pentru că - totuși, nu-i așa? - "cine gândește bine vorbește bine".
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
culoarea dominantă, foștii comuniști își dau mâna cu nostalgicii fascismului și luptă cot la cot împotriva reformiștilor, incapabili să găsească cele mai eficiente căi de acțiune. Totul pe fondul unei trivializări a vieții publice, a violenței, pornografiei, vulgarității, inculturii și agramatismului propagate cu obstinație pe toate canalele mass-media. Între 1998 și 2000, în România președinte este Emil Constantinescu, iar guvernul este dominat de CDR. Puterea ajunge la cote de avarie subminată de gafele prezidențiale (decorarea torționarului Ciolpan, chiar la Sighet, în
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
al lui Titus Popovici, "scriitură superficială, grăbită, nu lipsită de inadvertențe și locuri comune, personaje simpliste, schematice... denaturări ale adevărului istoric." îl umple dezgustul de cenaclurile "gen ŤCântarea Românieiť, care adună toată fauna semidocților și veleitarilor", în plus, indignarea de agramatismele bâlbâite ale lui Ceaușescu, de aranjamentele în acordarea premiilor literare. Cenzura ocupă și ea un loc "privilegiat". în acei ani, toate cărțile trebuiau să ajungă la faimosul Dulea, care a masacrat nu o dată capitole și pagini întregi. Se interzicea numele
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
românii?”), micuțul Plătică răspunde în cel mai pur stil propagandistic al extremismului național-comunist: “Noi românii ne tragem chiar din primele zile, chiar din primele clipe de cînd s-a înființat globul pămîntesc și celelalte planete.” (p. 120) Formulată într-un agramatism egal doar cu imbecilitatea dascălilor-metodiști care l-au dictat elevilor, ideea cosmogoniei naționaliste (în care românii se nasc odată cu sorii și planeții), ca și cea a genezei politice a globului pămîntesc (la fel de ușor “înființat” ca o organizație de Partid), par
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
poporul Fără îndoială, însă, că partea cea mai savuroasă a Biografiilor comune e cea a feliilor de limbaj stîlcit. Oamenii lui Monciu-Sudinski vorbesc cînd stricat, cînd șablonard, amestecă stilurile și registrele cu aplombul personajelor lui Caragiale și îmbină stereotipiile și agramatismele cu inconștiența discursurilor lui Nicolae Ceaușescu. Rezultă un comic desăvîrșit al textului, care, printr-o suspect de coerentă expresivitate a absurdului, poate face din nou cititorul și critica literară să pună sub semnul întrebării veridicitatea “reală” a interviurilor și neimixtiunea
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
dar nu erai în stare să-ți aduci aminte"). Mai mult decât atât, în multe situații narațiunea devine rezultatul colaborării dintre narator (vocea auctorială) și personajele sale. Acestea îi transferă vocii auctoriale propriile lor prerogative de limbaj, inclusiv înjurăturile și agramatismul agresiv ("... Vezi, atâta înverșunare nu-ți poate trezi decât ceva care aproape că face parte din tine. Ce mai, niște sălbatici, aia e. Că ce face ei în zi de leafă, c-așa o fi la ei în Moldova, dacă
Parfum de mahala by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7974_a_9299]
-
lumini de baluri, scrie autorul. Dar parcă prea strigă-n noi nepăsarea, ca-ntr-o peșteră vastă!" Ce e drept. (în paranteză fie zis, romanul Băgău aparține Ioanei Bradea, nu Ioanei Baetica). l Tot acolo, un citat de un savuros agramatism dintr-o notă semnată Nina Vasile, în ALA postStănescu: ,Visez la acea revistă în care să citesc o pagină întreagă de poezie a unui singur autor, dublată de o contextualizare necesară în care eu, ca cititor (sic!), aflu despre restul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]