123 matches
-
interviuri ale Președintelui-Director General. L-am auzit pe Ovidiu Miculescu suspinînd nostalgii ce s-ar fi potrivit unui demiurg ratat, fără să aibă la activ vreo ispravă culturală. Însă acum „obosit”, ajuns „administrator împovărat”, se designa pe sine, printr-un agramatism tenace, vorbind orgolios despre perioada în care fusese „ca și corespondent” la Washington. „Ca și” - îl urmărea, psihanalizabil, această expresie a unei substituții, adică a unei insuficiențe care descalifică. Dar nu vreau să aduc cititorilor micșorare, nici prin contagiune - O.
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
a pișcătură monotonă. Aberațiile care se nasc de aici sînt de o diversitate de ospiciu: teșirea sensibilității pînă la a nu mai simți emoții, neputința de a te concentra timp îndelungat și sentimentul constant de inadaptare. Lexicul sărăcește pînă la agramatism și sentimentul identității scade, alături de senzația neplăcută că ești supus unor constrîngeri stupide. Și cum toate aceste neajunsuri pot fi înlăturate repede, tînărul se recuplează la internet, elixirul electronic revărsîndu-se din nou: e liber, apt a-și alege identitatea pe
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
lumina torței cu care mă conduceai spre adâncuri. O leneșă descifrare a semnelor ne ademenea de pe pereți: luntrea și trecerea peste ape neliniștite, căutarea de apoi.... Într-o rochie albă, o femeie desculță caută adevăruri. SCENE în amintirea doamnei Silvia Agramatismul trupului tău - un timbru lipit greșit pe o carte poștală care nu-ți cere nicio recompensă în schimbul zilei de mâine. Bani sau obiecte? Totuna! Oare câte capete tăiate au pretins lipsa de viitor a zilei în care, pe o tipsie
Pisicile nu-și cer niciodată iertare by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/2963_a_4288]
-
altundeva: ,Dar ce-i ăsta, jurnal?" Să admitem că romanul are structură și formă diaristică: de ce, atunci, totul este atât de fals, de strident, de inadecvat? Cum se justifică incultura unor personaje din lumea Literelor, care este secretul șuvoiului de agramatisme revărsat din filele romanului-jurnal? La nivel lexical și gramatical, Legături bolnăvicioase e o superbă colecție de perle, în sensul umorului involuntar. Fragmentele scabroase, pe care Cecilia Ștefănescu mizează adeseori, pălesc pe lângă stilul de o mare candoare filologică al naratoarei. Îmbrăcată
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
are nici mătușă, nici soacră. Așa că alegerea lui ca interimar n-a fost un semnal că partidul caută oameni instabili. Să spui că prin Vanghelie PSD-ul se întoarce la popor e plauzibil numai pînă la un punct. Cu toate agramatismele și cu lipsa lui de instrucție școlară elementară, Vanghelie are un fel de a fi și de a se exprima în care se recunosc mulți. E omul lor. Dar șmecherașul care este nu e pe placul naționaliștilor din PSD, care
Ce ascunde soluția Vanghelie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10710_a_12035]
-
învins este aceea religioasă (a se vedea, în zilele noastre, “experimental lui Moise din Buzău, cu “scoaterea icoanelor din mediul public”) - de aceea, și conținutul agresiv mai mare, în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
bine vorbind rău", deși este sceptic că dorința sa se va împlini în viitorul apropiat. "În ultima vreme, modul în care se discută în public vădește indiferența, dacă nu disprețul față de ceea ce putem produce ca bun comun al națiunii. Invective, agramatism, dezacorduri, limbaj sărac și inexpresiv, clișee - iată de ce avem parte în jurul nostru, în tramvai sau la televizor, în curtea școlii sau în Parlament. Nu-mi fac iluzia că, pe termen scurt, lucrurile ar putea fi schimbate. Dar măcar pe 1
Cristian Preda: 1 Decembrie să fie ziua în care se vorbește îngrijit () [Corola-journal/Journalistic/40804_a_42129]
-
în a-și urma pasiunea pentru comunicare. Iată un status de azi: Citiți-l cu atenție încă o dată, după ce depășiți primele hohote. Veți observa o chestie: doamna Grapini nu este o agramată oarecare, este pur și simplu un geniu al agramatismului. Dacă cineva ar dori să facă un film despre domnia sa, ar trebui s-o roage să scrie personal scenariul. Niciun scenarist din lume, oricât de bun ar fi, nu ar putea să scrie o frază ca asta: “Cred că intervenția
De ce Facebook-ul nu e pentru toată lumea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19108_a_20433]
-
care e inerentă unei societăți în degradare” și dă câteva exemple de vorbire contemporană între care: „Nu se mai spune „eu ca ministru”, „eu ca profesor” ci eu ca și ministru, eu ca și profesor. Acest „ca și” e un agramatism de necrezut care s-a generalizat!” Dar cum a apărut această formă? Iată cum: pentru evitarea în vorbire a cacafoniei - deși cuvântul cacao nu am auzit să fi rănit cândva auzul cuiva! - din comoditate mentală dar mai ales din dezinteres
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
mass-media (2013). Dezbaterea pe tema cenzurii și autocenzurii poate fi considerată astăzi mult mai potrivită, dacă nu pierdem din vedere faptul că în spațiul public - presa scrisă și mai ales mass-media, cu deosebire posturile de televiziune - abundă un limbaj trivial, agramatism, cazuri de imoralitate, ceea ce indică lipsa autocenzurii din viața noastră politică și culturală. Nu trebuie însă uitate atât de repede și de ușor urmările cenzurii comuniste, unele de-a dreptul dramatice. În cazul literaturii, retragerea dreptului de semnătură și publicare
De la cenzura impusă la autocenzură [Corola-blog/BlogPost/93425_a_94717]
-
care e inerentă unei societăți în degradare” și dă câteva exemple de vorbire contemporană între care: „Nu se mai spune „eu ca ministru”, „eu ca profesor” ci eu ca și ministru, eu ca și profesor. Acest „ca și” e un agramatism de necrezut care s-a generalizat!” Dar cum a apărut această formă? Iată cum: pentru evitarea în vorbire a cacafoniei - deși cuvântul cacao nu am auzit să fi rănit cândva auzul cuiva! - din comoditate mentală dar mai ales din dezinteres
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
și recenzii, proze și panseuri, reportaje și interviuri luate, articole de fond și interviuri date. Interviurile fiind cele mai frecvente, fiindcă umplu paginile ușor și fără efort în vreun domeniu artistic, deoarece „stilul colocvial” permite toate greșelile de exprimare până la agramatisme și toate bâlbâielile cu putință prin care se umplu paginile unui volum gros, foarte util la diverse candidaturi. În felul acesta, anunțat ca un nou făcător de școală literară de către recenzenți care nu prea au habar ce e aia, șeful
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
de această dată, râsul este unul amar, produs de tragismul existenței umane într-o societate din care lipsesc înțelegerea, armonia, libertatea. Fără a fi predominant, comicul, în primul rând de limbaj (realizat prin calambur, ligamente, încălcări ale normelor lingvistice evidențiind agramatismul unora, folosirea eronată a unor maxime latinești, schimbări spectaculoase de sens sugerând adevărata idee din spusele unui personaj), mai apoi de situație, surprinzând ipostaze echivoce, împrejurări surprinzătoare care schimbă cursul evenimentelor, are un rol important în narațiune și contribuie la
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
tineri, realist redat de autor, reflectă întocmai cultura asimilată în școală, experiența de viață dobândită în contact cu școlarii de la oraș sau cu mulțimea pestriță din autobuzele cu care făceau naveta de acasă la liceu. Limbaj amestecat cu structuri argotice, agramatisme, expresii licențioase așezate toate, peste simplitatea vorbirii rurale. Cucu Nae este produsul uman al acestor timpuri, când, mulți devenind șomeri o iau pe căi greșite. Autorul își concentrează atenția și mesajul prin cugetările șefului de post al Poliției Mușeteștilor, bun
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
didactica cu impact direct asupra creșterii randamentului școlar al elevilor", Ed. a II-a, Prahova, 2014 Ed. a II-a, Prahova, 2014 Participare Simpozion Național "De la clasicism la metamodernism" , Piatra -Neamț, 2014 , Piatra -Neamț, 2014 Participare Simpozion Interjudețean " Consumul de agramatisme dăunează grav limbii române " , Brașov, 2014 , Brașov, 2014 Participare Simpozion Internațional " Taină poveștii mele - cheia șansei tale// Povestea mea, povestea ta, povestea lui " , Turnu Măgurele, 2014 , Turnu Măgurele, 2014 Participare Simpozion Național " Epoca Unirii Principatelor și a domniei lui Al.
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
dintr-un cocon de profunde abilități ale conversației de prezentare și vaste cunoașteri a lumii scenei, țesând la fiecare prezentare a unuia dintre multiplele tipuri de eveniment, un covor de fraze subtile, coerente, pur românești, fără gafe, pociri și nimicitoare agramatisme. Cu bagheta conversației în mâinile prezentatorului Octavian Ursulescu, și lansarea aceasta a avut o notă atractivă mai mult, iar protagonistul cărții, prezent și participant la propria omagiere, cuprins, firește, de emoții și copleșit de multe gânduri de recunoștință, poate și
ALEXANDRU JULA, ULTIMUL ROMANTIC , O NOUĂ CARTE SCRISĂ DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347248_a_348577]
-
automanipularea Ne-am obișnuit de la Ceaușescu încoace să dăm vina pentru toate relele pe un singur om. Pot fi crezut - nu sunt pro-Băsescu, cum nu am fost niciodată pro-Ceaușescu. Dar , auzindu-l pe distinsul profesor Andrei Marga că amintește de agramatismul fiicei președintelui „suspendat”, mi-am dat seama că nu știm să deosebim esențialul de amănuntele nesemnificative. La fel ca și cu plagiatul lui Ponta. Problema principală este starea economică a țării. Ceaușescu a bătut moneda naționalismului, dar economia se ducea
MANIPULAREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348316_a_349645]
-
literară, poetică. Poezia cântecului, în conștiința maestrului Benone Sinulescu nu trebuie să fie o conspirație împotriva ecoului din gând și viață sufletească a unor sentimente, dimpotrivă, să retrezească sentimentele prin versuri persistent sensibile, cu frumusețe și formă literară neprietenoasă cu agramatismul. De aceea, melodiile lui Benone Sinulescu au o poezie a cântecului pe care cei cu afinități poetice o mistuie în meditațiile lor ca să-și mai neutralizeze interior surprinderile neplăcute față de invazia kitsch-ului literar din muzică, după ce a devastat literatura
ANDREEA ANDREI. MUZICA ŞI POEZIA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376962_a_378291]
-
prinși în din ce în ce mai contaminanta isterie a găsirii cu orice preț a vinovatului neapărat în celălalt, în ceilalți, în sistem, nu e același lucru cu America însăși. Corect? 26 octombrie Trucuri și extaz. E (și freudian) analizabilă contaminarea lui Călinescu întru agramatisme, în timpul întrevederii ce s-a consumat (stresant doar pentru scriitor) între acesta și Ghiță Dej, în 1960. Eruditul obținuse (prin ce minune!) întrevederea cu rudimentarul ștab la putere, pentru a-i prezenta "probleme" ale muncii literare în ansamblu și în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
p. 41. • N. Bănescu, Academia grecească din București și școala lui Gheorghe Lazăr, extras din „Anuariul Universității“, Cluj, 1923-1924, Institutul de arte grafice „Ardealul“, 1925, p. 28-29. • Neofit Duca era adeptul întrebuințării limbii antice „curate“ în școală, pronunțându-se împotriva „agramatismelor“ și barbarismelor limbii populare, pledând pentru menținerea purității limbii vechi; Eufrosin Poteca, coraist convins, se manifesta în favoarea limbii vii și împotriva folosirii „recoltei de deșeuri“, deci a elenei antice. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Les contacts des intellectuels roumains..., p. 11-12. limbilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un anumit grad de automatizare, parțial dependenți de unele servicii și cu o minimă capacitate de autoprotecție împotriva unor pericole obișnuite; Cei mai mulți ajung să-și însușească limbajul, vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale, însă vorbirea lor este imperfectă, cu numeroase agramatisme, prezintă frecvente tulburări de articulație; Nu reușesc să-și însușească scris-cititul, iar când ajung la această performanță deprinderea este mecanică; Nu înțeleg relațiile spațiale dintre obiecte, având o gândire cu limitări la rezolvări de tip mecanic, toate acestea fac ca
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
globală constă în disoluția limbajului în totalitatea sa, atât în ceea ce privește înțelegerea, cât și expresia vorbirii, - afazia senzorială (Wernicke) interesează elaborarea limbajului, identificarea și înțelegerea simbolurilor verbale sau scrise (surditate și cecitate verbală); - afaziile sintactice sunt reprezentate prin două forme clinice: agramatismul lui Pick, în care tulburările privesc, în mod predominant, elaborarea frazelor, bolnavul utilizând un stil de limbaj telegrafic cu o structură gramaticala elementară, paragramatismul lui Kleist, în care, deși în parte este conservată sintaxa, individul o utilizează greșit, rezultând „jargonofazia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sinteza a aspectelor psihopatologice ale limbajului la bolnavii psihotici, J. Bobon izolează mai mufte forme clinice, așa cum se poate vedea mai jos: Paralogismul, descris de Tanzi este un cuvânt existent în limbă, dar căruia bolnavul îi atribuie un sens diferit. Agramatismul, descris de Küssmaul, este a tulburare de ordonare sintactică putând merge până la forma stilului telegrafic. Paragramatismul descris de Bleuler, specific schizofreniei, este reprezentat prin expresii bizare, neoformații verbale etc. Schizofazia, menționată prima dată de Kraepelin, desemnează „confuzia verbală” și ea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumit grad de automatizare; sunt parțial dependenți de unele servicii și au o minimă capacitate de autoprotecție împotriva unor pericole obișnuite; - majoritatea ajung să‑și însușească limbajul, vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale, însă vorbirea lor este imperfectă, cu numeroase agramatisme, prezintă frecvente tulburări de articulație, iar inteligibilitatea le este redusă; nu reușesc să‑și însușească scris‑cititul, iar când ajung la această performanță deprinderea este mecanică; - gândirea lor este concretă, situațională, cu limitări la rezolvări de tip mecanic, nu pot
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nesfârșit același cuvânt. 34. Vorbește neinteligibil. 35. Are voce răgușită și groasă. 36. Vorbește sacadat, fără accente. 37. Are un vocabular sărac (activ și pasiv). 38. Învață greu cuvintele și le uită repede. 39. Stabilește greu sensul cuvântului. 40. Prezintă agramatisme evidente. 41. Prezintă tulburări în vorbire (evidențiate cu ajutorul logopedului). 42. Citește pe litere (literalizează). 43. Citește pe silabe. 44. Omite unele sunete. 45. Comprimă diftongii, triftongii. 46. Nu poate lega silabele între ele. 47. Nu poate citi cuvinte mai mari
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]