3,907 matches
-
fapt, "calea generală de dezvoltare pe care România avea să o urmeze e pînă la cel de-al doilea război mondial fusese astfel deschisă", neuitîndu-se a se sublinia că, în fapt, cel mai litigios contencios a rămas, pînă la reforma agrara postbelică, chestiunea țărăneasca. Să notez încă o dată că prin cele două dense cărți amintite, dl. Keith Hitchins a contribuit substanțial la clarificarea procesului evolutiv al României moderne, făcîndu-l cunoscut mediilor academice din străinătate. Keith Hitchins, Românii. 1774-1866. Traducere de George
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
Poartă al lui Nicolae Velea: "Volumul cuprinde șapte povestiri cu subiecte din viața satului nostru. Tematica acestor povestiri este necorespunzătoare și depășită. Se redau aspecte nesemnificative din perioada de început a procesului de cooperativizare a agriculturii, precum și din perioada reformei agrare și a anilor de secetă. Nici o povestire nu oglindește aspecte esențiale din viața satelor noastre de astăzi." Una dintre ele, "total greșită", Cioburi, e eliminată, iar la restul se fac "observații" ce trebuie "rezolvate" de către editură (parșivenia era că cenzură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
S.U.A., deși de acolo au pornit ravagiile ei. Guvernul Iorga a căzut, la demisia excedată a premierului, Argetoianu trecînd în opoziție. La liberali nu se mai putea întoarce cît îi porcăise. Și-a creat o grupare minusculă a sa, Uniunea Agrară, rebotezată în 1936 Partidul Agrar. Lipsit de principii de orice fel, era gata să formeze un guvern cu oricine s-ar fi aliat cu proiectele dictatoriale ale regelui Carol al II-lea, al cărui "om" devenise Argetoianu. În anii trecuți
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
pornit ravagiile ei. Guvernul Iorga a căzut, la demisia excedată a premierului, Argetoianu trecînd în opoziție. La liberali nu se mai putea întoarce cît îi porcăise. Și-a creat o grupare minusculă a sa, Uniunea Agrară, rebotezată în 1936 Partidul Agrar. Lipsit de principii de orice fel, era gata să formeze un guvern cu oricine s-ar fi aliat cu proiectele dictatoriale ale regelui Carol al II-lea, al cărui "om" devenise Argetoianu. În anii trecuți au apărut Memoriile lui Argetoianu
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
pe care le invocă (inclusiv Corneliu Zelea Codreanu) ar aparține de orientarea dreptei românești. În realitate ele se subsumează extremei drepte românești. La dreapta eșichierului politic și ideologic românesc se situa PNL (între războaie). Const. Argetoianu (cu al său Partid Agrar), N. Iorga, cu minuscula sa grupare politică și încă alții. Cît îi privește pe N. Paulescu, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, C.Z. Codreanu, P. Țuțea, în aceeași perioadă sau mai înainte, aceștia se situau în mod hotărît de
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
echilibreze" volumul, scriind și o povestire despre țărani. ( Pentru delectarea cititorilor, reproduc relatarea a ce s-a întâmplat în continuare: "... Ce-aș spune eu de pildă dacă el m-ar sfătui să atac tema atât de frumoasă a noii revoluții agrare. Ce să fi zis? N-am zis nimic. "Mai gândiți-vă", a surâs tovarășul Dulea, s-a ridicat și mi-a întins mâna. Am ieșit perplex și din furia pe propria-mi perplexitate am scris într-o zi și o
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
surâs tovarășul Dulea, s-a ridicat și mi-a întins mâna. Am ieșit perplex și din furia pe propria-mi perplexitate am scris într-o zi și o noapte O.Z.N.-ul. N-o fi ea, povestirea, tocmai cu "noua revoluție agrară", dar se petrece pe tarlale, prin păduri, la țară, oricum. Așa a putut apărea Spovedania. Mai nou, aflu că O.Z.N.-ul a fost tradusă în Franța și Polonia. Al dracului tov. Dulea, a fost bun și el la ceva!...") Nuvela
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
de complicitate, ca și cum autorul mi s-ar fi adresat personal într-o scrisoare trimisă anume pe adresa mea: Ei povesteau în largi descrieri războaie însemnate, cuceriri de orașe, înfrîngeri și prinderi de regi; iar înăuntru: certurile consulilor cu tribunii, legile agrare și frumentare, luptele dintre plebe și nobilime. Osteneala noastră e închisă într-un cîmp mai strîmt și fără de glorie: o pace publică jalnică și un Împărat care nu voia să mărească hotarele imperiului. Nu e totuși fără de folos de a
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
chiar modelul lui Stere, Danemarca, a sfîrșit prin a deveni o țară cu o economie nu cooperatistă ci capitalistă. Firește asta s-a realizat în România abia după 1918, cînd disparitatea scandaloasă din proprietatea rurală a luat sfîrșit prin reforma agrară. De fapt, adaug, tot populismul ca ideologie (și dl Sorin Alexandrescu face bine că include aici și pe Spiru Haret și conservatorismul democratic al lui Take Ionescu) s-a concentrat în jurul idealului acesta reformator din lumea rurală, înfăptuit în 1918-1921
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
condotier pentru a-și modifica, apoi, radical opinia. Domnia bună a lui Șerban Cantacuzino, unul dintre ultimii domnitori pămînteni (celălalt a fost Const. Brîncoveanu, cu tragicul lui sfîrșit), e importantă și pentru că, pe vremea lui, se produce o adevărată revoluție... agrară, introducîndu-se cultura porumbului, care, treptat, o va înlocui pe cea a meiului. Iar unii autori consideră că datorită acestei mari modificări a crescut populația în Principate în secolul al XVIII-lea. Evident, despre veacul fanarioților autorul aduce bune, justificate corective
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
se admite ca Principatele Unite ale Munteniei și Moldovei să se numească, și în cancelariile europene, România și se alege steagul țării. Sînt bine surprinse marile împliniri ale domniei lui Cuza (secularizarea averilor mînăstirilor închinate așezămintelor de la Muntele Athos, reforma agrară, precedată de lovitura de stat de la 2 mai 1864 datorită împotrivirii marei boierimi, adoptarea Codurilor moderne în legislația românească, introducerea, în 1863, a alfabetului latin, alegerea Bucureștiului drept capitală a țării). Cînd vine vorba de detronarea lui Cuza Vodă, autorul
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
Z. Ornea Mihail Kogălniceanu și-a legat numele de trei momente fundamentale pentru devenirea României moderne: revoluția din 1848, Unirea de la 1859 și Reforma agrară din 1864. Nu a fost iertat pentru asta. Cercurile ostile revoluției pînă tîrziu în interbelic concedeau să-l tolereze pe Kogălniceanu pentru moderația sa a "căii graduale" în comparație cu radicalii munteni (Bălcescu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti). Dar pentru contribuția sa
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
a fost iertat pentru asta. Cercurile ostile revoluției pînă tîrziu în interbelic concedeau să-l tolereze pe Kogălniceanu pentru moderația sa a "căii graduale" în comparație cu radicalii munteni (Bălcescu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti). Dar pentru contribuția sa esențială la reforma agrară, înfăptuită ca un act al loviturii de stat, datorată îndărătnicei împotriviri a moșierimii din Corpurile legiuitoare, dizolvate de Cuza, la îndemnul primului său ministru, n-a fost iertat deloc în epocă și mai tîrziu. I s-a amintit mereu de
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
mai". După abdicarea silită a lui Cuza Vodă (care, în ultimii doi ani, nu l-a văzut pe fostul său prim-ministru cu ochi buni, considerînd, profund eronat, că M. Kogălniceanu voiește să-și aroge pentru sine întreg meritul reformei agrare), Kogălniceanu intră într-un con de umbră politic. Continuatorii spiritului înnoitor ajung foștii lui colegi munteni și aceștia nu-l prea agreau. A mai fost ministru de Externe în 1877, în care calitate a declarat, în parlament, independența țării, apoi
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
izbutea să o cultive. Era, desigur, tratat, atunci, ca un chiabur și avea de înfruntat toate angaralele cotelor obligatorii și a impozitelor exagerate care, toate la un loc, nu puteau acoperi veniturile slăbănoage. Iată surprinsă realitatea colectării silite a produselor agrare, în calitatea sa de fermier: "În toamna anului 1947, agricultorul a primit pentru un kg de grîu, prețul pe care-l plătește muncitorul de fabrică, pentru ziarul cu care-și învelește bucata de pîine distribuită pe cartelă. Cine nu-și
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
din belșug aerul dintre pămînt și cer, pe cînd muncitorul de fabrică se învîrtește între patru pereți de zid. Agricultorii proprietari pe un pămînt cu o suprafață pînă la 50 ha, cărora nu li s-a confiscat moșia prin reforma agrară, din martie 1945, au în răstimpul acesta de așteptare, pînă la instituirea legală a paradisului comunist, o soartă și mai tristă decît aceea a muncitorilor agricoli. Aceștia din urmă cel puțin sunt exploatați, dar odată exploatați, lăsați în pace, pe
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
și, de pildă, de întregul curent de idei al sămănătorismului cu Iorga, A.C. Popovici, sau Chendi, ca și de poporanismul lui C. Stere și G. Ibrăileanu care, deși filoliberali în convingeri, propunea, totuși, menținerea organismului românesc la o industrie exclusiv agrară și cerînd, chiar patetic, reforma agrară. Dar să admit că acest pas prea mare peste cîteva decenii din istoria românească, la care, mai tîrziu, autorul nostru totuși revine, pentru că voia să ajungă la o definire a conceptului de românism. Ajungînd
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
de idei al sămănătorismului cu Iorga, A.C. Popovici, sau Chendi, ca și de poporanismul lui C. Stere și G. Ibrăileanu care, deși filoliberali în convingeri, propunea, totuși, menținerea organismului românesc la o industrie exclusiv agrară și cerînd, chiar patetic, reforma agrară. Dar să admit că acest pas prea mare peste cîteva decenii din istoria românească, la care, mai tîrziu, autorul nostru totuși revine, pentru că voia să ajungă la o definire a conceptului de românism. Ajungînd tocmai în interbelic, dl Preda consideră
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
o dată, printre colegii de generație trecuți la legionarism. Cu un an înainte, în Schimbarea la față a României, prin antitradiționalismul și antisămănătorismul manifest ("Nu vreau să fim veșnicii țărani ei Europei", "Nenorocirea noastră ține de condiția de viață a popoarelor agrare", " Vai de țara împînzită numai de sate", "Satul n-a fost istorie decît în formele primitive de viață, cari exclud istoria propriu-zisă" etc. etc.) se deosebea clar și polemic de ceilalți criterioniști. Prin această convingere, atît de răscolitor exprimată, Cioran
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
putea imagina modernitatea, nu atârna însă de bunăvoința cuiva, fie ei liberali, conservatori ori conștiințe tragice de tipul lui Eminescu, ci de capacitatea unui alt grup - burghezia - de a se substitui acesteia și a se exprima în numele ei. Or, reforma agrară mai întâi și legislația promulgată în anii marii guvernări liberale (1876-1888) nu au reușit decât parțial în această materie. Angajând o schimbare de direcție în istorie, liberalismul a transformat modul de viață tradițional, a dizolvat vechi comunități și solidarități constituite
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
definit prin trăsături orale, dar supradialectale. Elogiat pentru bogăția și expresivitatea sa, limbajul popular e în realitate supus de cultura "înaltă" unei selecții foarte severe, care îl reduce la o imagine idealizată, emfatizînd de pildă metaforele vieții tradiționale (pastorală și agrară) și eliminînd zona vulgară, cuvîntul obscen sau înjurătura. în dezbaterile stilistice românești se instalează treptat o discontinuitate artificială: între o oralitate populară exclusiv pozitivă ("graiul țărănesc", "limba vie a poporului") și un aspect al oralității care nu va fi mai
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
de alură sobră, clasică (atîtea în Iași!), trebuia să-i dau un aer optimist, îi întindeam comisurile pînă se ivea zîmbetul. Țărăncilor în costum național, fotografiate la căminul cultural, trebuia să le schimb opincuțele cu pantofiori. Veneau cei de la secția agrară "din teren" cu cîte o poză de muncă: nenorociților care scormoneau pămîntul cu săpăligi le dădeam jos căciula și trebuia să le ghicesc - frenologic - fruntea, părul, îi descălțam de opinci și-i încălțam cu cizme negre de cauciuc, gumarii la
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
personalitate strălucitoare. Marile sale împliniri sînt legate de domnia lui Cuza Vodă, cînd a fost și prim-ministru, sfătuindu-l pe domnitor să dea acea lovitură de stat din 2 mai 1864, fără de care nu se putea înfăptui acea reformă agrară care, deși insuficientă, a rezolvat pentru o vreme acuta nevoie a țăranilor de pămînt în proprietate. Apoi a cam rămas o figură solitară, căruia i-a fost dat să fie chemat de Ion C. Brătianu, ca ministru de Externe, apoi
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
mai mulțumește o Românie eternă; vrem o Românie actuală". Prin această declarație de principiu, Noica recunoaște, asemenea și după Cioran, că e absolut necesară dezvoltarea țării spre o civilizație modernă de tip industrial, depășindu-se și renunțîndu-se, hotărît, la eminamența agrară. Prin aceasta Noica, precum mai înainte Cioran, se deosebește radical de orientările ideologice tradiționaliste, apropiindu-se vizibil de pledoariile, din anii douăzeci, ale lui Lovinescu și Zeletin. Și deși Noica se păstrează exclusiv în sfera culturalului, ignorînd-o pe cea a
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
contesa de Waldeck găsește niște țărani curați și pragmatici, săraci, dar liniștiți, pentru care simțul proprietății domină orice alte porniri: " Am constatat în această excursie că țăranii transilvăneni, chiar și ungurii, erau foarte mulțumiți de cîrmuitorii lor români. Prin reforma agrară, 540000 de țărani fără pămînt fuseseră împroprietăriți și ei se temeau că-l vor pierde dacă treceau la unguri. Deoarece, nu numai că în Ungaria nu se făcuse nici o reformă agrară, dar ungurii au anulat reforma agrară în regiunile din
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]