122 matches
-
creștine. Crearea partidelor care să apere interesele agricultorilor apare ca un fenomen conjunctural. Acesta se limitează la Scandinavia și Elveția unde se regăsesc două elemente favorizatoare: protestantismul și o autonomie istorică a țăranilor față de aristocrația funciară. Vom găsi, astfel, partide agrariene în Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda și în anumite cantoane elvețiene. Chiar de la începutul anilor '80 asistăm la o renaștere a acestui clivaj sub forma opoziției dintre ecologiști și sectoarele secundare și terțiare. 4. Clivajul proprietari / muncitori. Fiind de origine socio-economică
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
muncitori. Socialiștii belgieni ca și comuniștii italieni au recunoscut, de altfel, caracterul specific al democrației creștine. Caracterul "interclasist" al partidelor creștin-democrate este dezechilibrat de un singur aspect: suprareprezentarea țăranilor. Interesul acestor formațiuni față de agricultori este așa de mare, încît partidele agrariene n-au putut să se dezvolte niciodată în țările sau regimurile catolice. Cantonul elvețian Fribourg constituie singura excepție. Lumea rurală, care prezintă un grad mai ridicat de practică religioasă decît restul societății, va susține puternic democrația creștină. Deci, practica religioasă
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
unei mișcări de mase. Este vorba de proliferarea în Irlanda a fascismului european de care se distinge printr-un catolicism "integral" foarte pronunțat, apropiindu-se în acest sens de Rexismul belgian. Al treilea fondator a fost Partidul de Centru, grup agrarian, destul de reformator și care exprima interesele celei mai bogate pături ale țărănimii. În afara unei zone geografice electorale elocvente Dublin este la estul Irlandei Fine Gael păstrează din trecutul lui stilul attrape-tout și o organizare de tip partid de alegători, electoratul
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
industriale. Logica sistemului se baza pe integrarea acumulărilor precapitaliste, care au rezistat îndelung, antrenînd astfel o serie de consecințe economice, culturale și, în final, ecologice. Au urmat apoi două valuri succesive de contra-mobilizări, una corespunzînd fazei precapitaliste, atunci cînd partidele agrariene s-au organizat pentru a apăra prețurile produselor agricole, iar a doua, fazei post-materialiste, cînd partidele ecologiste s-au constituit pentru a lupta împotriva distrugerii echilibrului natural cauzat de procesul de producție. 1. Partidele muncitorești. Agrarienii au format partide de
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să împiedice scăderea prețurilor produselor agricole. Trebuiau să protejeze o lume rurală amenințată să dispară și să păstreze valorile și modul său de viață. În Suedia, agrarienii au știut să-și conserve voturile alegătorilor rurali care emigraseră spre orașe. Partidele agrariene din Finlanda, Suedia și Norvegia se numesc "Partid de centru", respectiv Uniunea Democratică de Centru, UDC, în Elveția. Ele se situează, de altfel, în centru și chiar dacă participă la coaliții burgheze, constituie, cu excepția Elveției, elementul cel mai de stînga. În
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
împotriva social-democrației. El reprezintă, de altfel, axa vieții politice finlandeze unde joacă un rol destul de asemănător cu cel al Democrației Creștine din Italia, ceea ce-i permite să facă parte din toate coalițiile și să obțină adesea postul de prim-ministru. Agrarienii islandezi ai Partidului Progresist beneficiază de aceeași poziție de centru, ceea ce-i permite liderului N. Agustsonn să-și mențină portofoliul de ministru al Afacerilor Externe, atît într-o coaliție care include comuniști cît și într-o coaliție de centru-dreapta. Partidele
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sprijin, lăsînd deoparte considerațiile de tip spiritual. c) Se mai poate încă repera traseul care se estompează încetul cu încetul al unei Europe a țăranilor liberi și mîndri. Ea se caracterizează prin prezența centriștilor care nu mai sînt creștin-democrați, ci agrarieni. d) Clivajul centru / periferie afectează periferiile: Islanda, Irlanda, Malta dar și Corsica. Acest clivaj nu amenință mai puțin țările eterogene sau cele cu un Stat slab: Belgia, Spania, Italia, constituind, prin cele două laturi, piedica actuală în bipolarizare, caracter pe
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
maritime, trăsături care permit delimitarea unei regiuni bine profilate. Aceste trăsături sînt: importanța clivajelor urban / rural și centru / periferie. 1. Importanța clivajului urban / rural. Europa grupului Vișegrad împarte împreună cu Scandinavia faptul de a avea sau de a fi avut partide agrariene. Ungaria a fost singura țară care a avut un partid ce apăra interesele populației urbane, mișcarea poglar, ce cuprindea intelectuali pe care François Fejtö i-a numit "urbaniști ai anilor '30". Ultima sa exprimare liberă înainte de a-și intra în
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ruptura cu moștenirea lui Mgr Tiso. III. Clivajul urban / rural Europa Centrală a cunoscut chiar de la începuturile democrației o mișcare rurală foarte puternică și cu o înclinație populistă și comunitară. Polonia, Ungaria și Cehoslovacia dispunea, fiecare, de un important partid agrarian, din care a supraviețuit comunismului doar Kisgazdapart, partid al micilor proprietari din Ungaria. Acesta nu a mai cunoscut niciodată rezultatele din 1945, cînd a obținut 57% din voturi. Nostalgic și plin de ură față de trecut, partidul pare să aibă ca
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
treilea curent, considerat populist, se înscrie atît în vechea tradiție a Europei Centrale, cît și Răsăritene (Narodniki în Rusia, de exemplu, o stîngă rurală idealistă și intelectuală în același timp, care opune capitalismul și socialismul în avantajul unei utopii comunitare agrariene). II. Clivajul din tranziția economică Dilema pe care noile democrații trebuie s-o rezolve se pune în umătorii termeni: cum să construiești o economie de piață fără acumulare primară de capital, fără capitaliști, fără adevărate circuite de distribuție și cu
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Mihai Sărmășanu a trecut în neființă la 18 februarie 2005 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. SECRIERU, COSTACHE (1929-2011) ECONOMIST și PROFESOR Cadru didactic de înalt nivel profesional și științific, mentor pentru zeci de generații de economiști agrarieni, prof. univ. dr. Costache Secrieru a contribuit la creșterea prestigiului învățământului economic universitar ieșean. S-a născut la 28 iunie 1929, în comuna Tătăruși, județul Iași. A urmat studiile gimnaziale în comuna natală, iar studiile liceale la Liceul „Nicu Gane
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
pe care trebuie Încă să-l identificăm, și atitudini diferite ale unor curente extremiste, de dreapta și de stânga.― (Alexandrescu 2008: 134) Întregul tablou al societății, descris de Sorin Alexandrescu, Împarte lumeaideilor românești din perioada interbelică În 6 „blocuri―: liberal, agrarian, tradiționalist, „antimodern―, extremist și avangarda (Alexandrescu 2008: 134-150). Figuri marcante ale câtorva două dintre acestea au fost activ implicate În treburile urbei și În elaborarea Planului Director de Sistematizare. „Blocul liberal― ce conducea o politică de modernizare rapidă a țării
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
într-o serie de monografii și anchete efectuate în câteva județe ale țării, încă din 1865. Pentru remedierea acestei situații el va iniția o serie de proiecte de instituții de credit agricol, organizate pe baze cooperatiste. Cu toate că marele nostru economist agrarian era un bun cunoscător al principiilor cooperației din apusul Europei, el renunță la principiul ajutorului propriu (deoarece nu se operase încă evoluția necesară) și consideră pentru înființarea acestor instituții de credit era necesară inițiativa statului. Cu toate că el depusese un proiect
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care au condus la ample dezbateri în cadrul cercurilor politice și economice din țara noastră privind înlăturarea neajunsurilor generate de o astfel de distribuție a proprietății agrare prin organizarea mai eficientă a ctivităților agricole cu ajutorul asocierii și cooperației. Politicieni și economiști agrarieni cu orientări politice diferite au fost de acord că unele activități agricole și unele probleme ale agriculturii românești pot fi rezolvate mai eficient prin utilizarea unor forme asociative de organizare a țăranilor. În opoziție cu situația prezentată mai înainte este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ucis pe cînd mergea la Paris pentru a obține acordul Franței în vederea semnării unui pact de neagresiune cu Hitler. Unul din motivele îndepărtării lui Titulescu a fost bănuiala că era implicat în planul de eliminare a regelui sîrb. 220 Cancelar agrarian al Austriei (1932-1934), a încercat să salveze democrația împotrivindu-se acțiunilor revoluționare ale marxiștilor și ale național-socialiștilor, de care a fost asasinat în 1934. 221 Diplomat de carieră, Konstantin von Neurath, ministru de externe la venirea lui Hitler la putere
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
constrângându-i pe social democrați să fuzioneze cu ei interzicând existența partidelor social democrate și țărănești. Activitatea acestor formațiuni a fost total neglijată de specialiștii occidentali, care le considerau, grăbindu-se puțin, simple "curele de transmisie" în serviciul statului. Astfel, agrarienii polonezi din PSL și creștin democrații cehi din CSL au rezistat probei de foc a alegerilor electorale competitive. Acestea nu au avut de pătimit de pe urma înțelegerii cu vechea putere; de altfel, e vorba de formațiuni venerabile, ale căror rădăcini sunt
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
V. Domšová (aleasă la cel de al doilea tur în Boemia de Est contra unui candidat KDU-ČSL), este un membru al Comisiei Permanente pentru Dezvoltarea Rurală. În așa măsură clasarea în cadrul clivajului urban/rural (și într-un fel ocuparea "crenelului" agrarian) se prezintă inadecvată pentru a surprinde acest tip de realitate, încât clasarea unui partid ecologist potrivit hărții conceptuale a lui Stein Rokkan se dovedește a fi uneori dificilă. Este totuși posibil să reluăm sistematizarea propusă de Daniel-Louis Seiler și a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
fermierii de etnie letonă, ci toți fermierii din Letonia. Comitetul Rural al Frontului Letonilor a contribuit la restabilirea activităților partidului. Scopul principal al Uniunii Fermierilor a fost de a promova reforma agricolă și de a apăra interesele fermierilor. Un partid agrarian (Uniunea fermierilor) și un partid religios (Uniunea Creștin Democrată) au fost alese în parlament în 1993, dar rezultatul alegerilor n-a indicat niciun clivaj semnificativ bazat pe diviziunea urban/rural sau desigur un tip religios. Uniunea Fermierilor a obținut 12
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
care utiliza sloganuri populiste, criticând guvernul și politicile sale economice, dar fără a propune o alternativă. Partidul Democrat Saimnieks (DPS) a obținut 15,15% din voturi; Miscarea Populară pentru Letonia (MPL) 14,9%; Partidul Unității Letone (PUL), 7,15%; Partidul Agrarian (LZS) în coaliție cu Uniunea Creștin Democrată (KDS) și partidul regional Latgales Democrătiskă partijas (LDP), 6,33%; Partidul Socialist Leton (LSP) 5,58%; Partidul Armoniei Poporului (TSP), 5,55%. Partidele nou venite DPS, Mișcarea Populară pentru Letonia și Partidul Unității
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
problems are also highlighted by Easter, Miroiu, Codită în "România -Starea de fapt", Volume 1, Nemira Bucharest, 1997. Dragoș Sdrobis talks about the same crisis of "meritocracy", but în the period between WW1 and WW2, în "Meritocracy limits în an agrarian society", Polirom, Iași, 2015. 7 Daniel Barbu, Byzantium against Byzantium. Exploring the Romanian political culture, Bucharest, Nemira, 2001 (p. 264). Bibliography ALMOND, Gabriel, VERBA, Sidney, The Civic Culture, Princeton NJ, Princeton University Press, 1963. BARBU, Daniel, Bizanț contra Bizanț. Explorări
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
ROMÂNIA După 1918 viața politică românească a cunoscut o accentuată dezvoltare democratică fundamentată pe introducerea votului universal În 1918 și adoptarea noii Constituții În 1923. Se Înregistrează, Între anii 1918 - 1921 o maximă proliferare a partidelor politice unele intitulându-se agrariene sau țărăniste cu scopul de a atrage electoratul din mediul rural. Scena politică interbelică a fost dominată de două partide: P.N.L. și P.N.Ț. 1. Liberalismul punea În centrul societății individul. După primul război mondial apare neoliberalismul care pune accent
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
este cea mai benefică pentru grupul A. Se recomandă proteinele vegetale. Sistemul digestiv al celor care au grup A prelucrează mai greu carnea roșie și grăsimile animale. Prezenta în cantitate redusă a acidului gastric îi fac mai adaptabili la alimentele agrariene. Alimentele de origine animală nu sunt benefice și au un efect diferit față de grupul O făcându-i pe oamenii cu grup A moleșiți, si lipsiți de energie. Pentru a obține cele mai mari beneficii ar trebui redusă carnea din alimentație
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
bulgar, conducătorii ei nu au reușit să asigure nici măcar sprijinul unui procentaj scăzut al populației. Doar cîteva localități s-au implicat în mișcarea aceasta. Cu siguranță că ea nu s-a bucurat de participarea țărănimii, liderii ei neavînd un program agrarian. Majoritatea participanților meșteșugari, negustori, profesori și studenți proveneau din rîndul burgheziei urbane și rurale. Conducerea făcea parte din familiile înstărite. După declanșarea revoltei, cea mai mare parte a populației nu voia deloc să aibă de-a face cu ea. Iată
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Mazăre. Partidul Verde și Mișcarea Verde au fost cooptate în gruparea guvernantă, încă din septembrie existând surse care au confirmat că cele două grupări vor primii colegii la parlamentarele din nouă decembrie. Președintele Partidului Verde și președintele Mișcării Verzilor - Democrați Agrarieni, Ovidiu Iane respectiv Remus Cernea, au participat pe 14 și 15 august la reuniunea USL de la Murghiol, unde liderii grupării aflate la guvernare au discutat despre strategia electorală a alianței și atribuirea colegiilor.
Remus Cernea va candida la Constanţa by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41836_a_43161]
-
cod anume. Un amestec de funerar și de ludic, de mumie carbonizată și de păpușă cioplită cu o bucurie gratuită, sfîrșește prin a delimita un spațiu magic, cu nenumărate compartimente obscure, în care neoliticul, arta sepulcrală și ornamentica pastorală și agrariană fuzionează iarăși într-o unitate misterioasă. Privită astfel, arta Paulei Ribariu este o artă a memoriei, o formă de resuscitare sau, poate, numai de prezervare, a unui timp mitic, ieșit din circuitul istoriei. Formele lui, sustrase și ele oricărei funcții
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]