123 matches
-
industriale. Logica sistemului se baza pe integrarea acumulărilor precapitaliste, care au rezistat îndelung, antrenînd astfel o serie de consecințe economice, culturale și, în final, ecologice. Au urmat apoi două valuri succesive de contra-mobilizări, una corespunzînd fazei precapitaliste, atunci cînd partidele agrariene s-au organizat pentru a apăra prețurile produselor agricole, iar a doua, fazei post-materialiste, cînd partidele ecologiste s-au constituit pentru a lupta împotriva distrugerii echilibrului natural cauzat de procesul de producție. 1. Partidele muncitorești. Agrarienii au format partide de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să împiedice scăderea prețurilor produselor agricole. Trebuiau să protejeze o lume rurală amenințată să dispară și să păstreze valorile și modul său de viață. În Suedia, agrarienii au știut să-și conserve voturile alegătorilor rurali care emigraseră spre orașe. Partidele agrariene din Finlanda, Suedia și Norvegia se numesc "Partid de centru", respectiv Uniunea Democratică de Centru, UDC, în Elveția. Ele se situează, de altfel, în centru și chiar dacă participă la coaliții burgheze, constituie, cu excepția Elveției, elementul cel mai de stînga. În
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
împotriva social-democrației. El reprezintă, de altfel, axa vieții politice finlandeze unde joacă un rol destul de asemănător cu cel al Democrației Creștine din Italia, ceea ce-i permite să facă parte din toate coalițiile și să obțină adesea postul de prim-ministru. Agrarienii islandezi ai Partidului Progresist beneficiază de aceeași poziție de centru, ceea ce-i permite liderului N. Agustsonn să-și mențină portofoliul de ministru al Afacerilor Externe, atît într-o coaliție care include comuniști cît și într-o coaliție de centru-dreapta. Partidele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sprijin, lăsînd deoparte considerațiile de tip spiritual. c) Se mai poate încă repera traseul care se estompează încetul cu încetul al unei Europe a țăranilor liberi și mîndri. Ea se caracterizează prin prezența centriștilor care nu mai sînt creștin-democrați, ci agrarieni. d) Clivajul centru / periferie afectează periferiile: Islanda, Irlanda, Malta dar și Corsica. Acest clivaj nu amenință mai puțin țările eterogene sau cele cu un Stat slab: Belgia, Spania, Italia, constituind, prin cele două laturi, piedica actuală în bipolarizare, caracter pe
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
maritime, trăsături care permit delimitarea unei regiuni bine profilate. Aceste trăsături sînt: importanța clivajelor urban / rural și centru / periferie. 1. Importanța clivajului urban / rural. Europa grupului Vișegrad împarte împreună cu Scandinavia faptul de a avea sau de a fi avut partide agrariene. Ungaria a fost singura țară care a avut un partid ce apăra interesele populației urbane, mișcarea poglar, ce cuprindea intelectuali pe care François Fejtö i-a numit "urbaniști ai anilor '30". Ultima sa exprimare liberă înainte de a-și intra în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ruptura cu moștenirea lui Mgr Tiso. III. Clivajul urban / rural Europa Centrală a cunoscut chiar de la începuturile democrației o mișcare rurală foarte puternică și cu o înclinație populistă și comunitară. Polonia, Ungaria și Cehoslovacia dispunea, fiecare, de un important partid agrarian, din care a supraviețuit comunismului doar Kisgazdapart, partid al micilor proprietari din Ungaria. Acesta nu a mai cunoscut niciodată rezultatele din 1945, cînd a obținut 57% din voturi. Nostalgic și plin de ură față de trecut, partidul pare să aibă ca
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
treilea curent, considerat populist, se înscrie atît în vechea tradiție a Europei Centrale, cît și Răsăritene (Narodniki în Rusia, de exemplu, o stîngă rurală idealistă și intelectuală în același timp, care opune capitalismul și socialismul în avantajul unei utopii comunitare agrariene). II. Clivajul din tranziția economică Dilema pe care noile democrații trebuie s-o rezolve se pune în umătorii termeni: cum să construiești o economie de piață fără acumulare primară de capital, fără capitaliști, fără adevărate circuite de distribuție și cu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în perioada 1976-1980, București, 1969, p. 69 1354 Lincoln Gordon et al., Eroding Empire: Western Relations with Eastern Europe, The Brookings Institution, Washington, D.C., 1987, p. 331 1355 Andreas C. Tsantis, Roy Pepper et al., Romania: The Industrialization of an Agrarian Economy Under Socialist Planning, The World Bank, Washington, D.C., 1979, p. 575; Alexandru Zamfir și Constantin I. Rapcea, Strategia competitivității în comerțul internațional, Editura Politică, București, 1976, p. 135 1356 "Agerpres", 31 august 1969, p. 23 1357 Walter F. Mondale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Întregime alcătuirea guvernului și, previzibil, monopolul puterii politice. Soluția instituțională imaginată este una clasică: cea a „falsei mari coaliții”, prin constituirea unei grupări, Frontul Național Democrat, dominată de Partidul Comunist, dar cuprinzând, din rațiuni de oportunitate politică, partide-satelit, de orientare agrariană sau liberală. În cadrul Frontului Național-Democrat se vor remarca două personalități destinate să joace un rol semnificativ În epocă: Petru Groza, conducătorul Frontului Plugarilor, și Gheorghe Tătărăscu, fost prim-ministru și ministru de Externe, care prezidează un partid național-liberal disident, desprins
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
au votat Alianța DA. 15 Absența pragului electoral a condus la situația de a avea mai multe partide parlamentare decât partide cu mai mult de 1%. 1 Cele 10 familii identificate de autorul german sunt: partidele liberale, partidele muncitorești, partidele agrariene, partidele etno-regionaliste, partidele creștine (creștin-democrate), partidele comuniste, partidele fasciste, partidele de protest și partidele ecologiste. 2 În categoria partidelor conservatoare intră și partidele creștin-democrate. Ambele curente au drept caracteristică tradiționalismul cu care abordează problematica valorilor morale, diferența semnificativă dintre acestea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
om și Dumnezeu întru producerea ploii. În legătură cu Paparuda: a). alai (nu cortegiu funerar) alcătuit din fete-fecioare, în număr variabil, probabil cu semnificație simbolică la origine, 7, 9, 12; b). Vestimentația alcătuită din frunzare așezate direct pe pielea goală -, iarăși semnificație agrariană și simbolică; c). alaiul-colindă. Acesta aleargă prin țarina arsă de secetă, cîntă, joacă, apoi intră în sat și trece ritualic pe la fiecare casă: „Paparuda paparudele joacă, saltă, sar, dansează, fac mișcări în curte, ocol, ogradă, bătătură”. Sau: „Paparuda joacă și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în arhiva oralității. Ceea ce, „la origine”, s-a constituit într-o exprimare directă și simplă a căpătat ulterior o înțelegere complexă ori difuză, forma accidentală s-a generalizat, comparația a devenit alegorie, simbol, mentalul tipic vînătoresc a căpătat chipul vieții agrariene, familialul s-a mitizat, expresia lirică a dobîndit elemente epice; o adevărată „pădure de imagini” în perpetuă mișcare, fără puncte cardinale fixe, fără indicatoare pentru călătorul lipsit de experiență. Și, cu cît un motiv cultural pare mai cunoscut (o mască
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ROMÂNIA După 1918 viața politică românească a cunoscut o accentuată dezvoltare democratică fundamentată pe introducerea votului universal În 1918 și adoptarea noii Constituții În 1923. Se Înregistrează, Între anii 1918 - 1921 o maximă proliferare a partidelor politice unele intitulându-se agrariene sau țărăniste cu scopul de a atrage electoratul din mediul rural. Scena politică interbelică a fost dominată de două partide: P.N.L. și P.N.Ț. 1. Liberalismul punea În centrul societății individul. După primul război mondial apare neoliberalismul care pune accent
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a înscris în cântări, imnuri, psalmi, idolii păgâni intrând în amintire, iar cele astrale căpătând interpretări laice. în timp religia mozaică devine eminamente monoteistă, închinându-se lui Iahve, lui Dumnezeu. Numeroasele contacte cu alte populații i-au înrâurit. Apar sărbători agrariene, sezoniere dar și Paștele. Preoții erau cunoscătorii legii. Unii abstinenți, alții vizionari, profeți, gata să moară pentru Iahve. Dintre aceștia și proorocul Ilie. Alte dinastii și regi, alte amenințări din exterior. Alți profeți. La 597 î.Chr. Nabucodonosor supune pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai mult, să vă implor, să vă puneți În mișcare relațiile pe care le-ați acumulat de-a lungul atâtor ani de conviețuire cu autoritatea. Fără iubire, milostenia nu-i posibilă. Așa cum a arătat Carlos Anglada În chemarea adresată Tineretului Agrarian, pentru a Înțelege un tractor e nevoie să-l iubești; tot astfel, pentru a-l Înțelege pe Carlos Anglada e nevoie să-l iubești. Poate că tomurile scrise de maestru nu-s de nici un ajutor În cercetarea polițistă; vă aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
într-o serie de monografii și anchete efectuate în câteva județe ale țării, încă din 1865. Pentru remedierea acestei situații el va iniția o serie de proiecte de instituții de credit agricol, organizate pe baze cooperatiste. Cu toate că marele nostru economist agrarian era un bun cunoscător al principiilor cooperației din apusul Europei, el renunță la principiul ajutorului propriu (deoarece nu se operase încă evoluția necesară) și consideră pentru înființarea acestor instituții de credit era necesară inițiativa statului. Cu toate că el depusese un proiect
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care au condus la ample dezbateri în cadrul cercurilor politice și economice din țara noastră privind înlăturarea neajunsurilor generate de o astfel de distribuție a proprietății agrare prin organizarea mai eficientă a ctivităților agricole cu ajutorul asocierii și cooperației. Politicieni și economiști agrarieni cu orientări politice diferite au fost de acord că unele activități agricole și unele probleme ale agriculturii românești pot fi rezolvate mai eficient prin utilizarea unor forme asociative de organizare a țăranilor. În opoziție cu situația prezentată mai înainte este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ele i-au marginalizat pe intelectuali; aceștia erau de acord doar în ceea ce privește defectele regimului, dar nu au avut ocaziile sau stimulentele necesare spre a se gîndi cum să îndrepte lucrurile (Barany, 1995: 290 ș.u.). În timp ce partidele de tip religios, agrarian sau bazate pe sindicate au înflorit în perioada democratizării vest-europene, astfel de partide sînt puține sau slabe în țările post-comuniste. Zeci de partide candidează pentru sprijin popular, din cauza slabei reprezentări a intereselor organizate și a societății civile. Forumul Civic ceh
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
denumirea în Forța Civică 36. PARTIDULDEMNITĂȚII NAȚIONALE - P.N.D. 37. PARTIDUL INIȚIATIVA NAȚIONALĂ 38. PARTIDUL VERDE P.V. 39. PARTIDUL STÂNGII UNITE (PSU) 40. PARTIDUL COMUNIȘTILOR (NEPECERIȘTI) 41. PARTIDUL POPULAR AGRAR (P.P.A.) - la 15.06.2012 schimbat denumirea în "Mișcarea Verzilor - Democrați Agrarieni" prescurtat "MV-DA" 42. MIȘCAREA CONSERVATOARE DIN ROMÂNIA (MC) 43.UNIUNEA POPULARĂ SOCIAL CREȘTINĂ - U.P.S.C. 44. PARTIDUL LIBERAL DEMOCRAT - P.L.D. Radiat 26.03.2008 45. PARTIDUL ROMÂNIEI EUROPENE - P.R.E. 46. PARTIDUL CIVIC MAGHIAR - MAGYAR POLGARI PART - PCM-MPP 47. PARTIDUL UNIUNEA
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
pe drumul larg deschis de Armata Roșie - în furgoanele căreia se întorc în țările lor cadre comuniste care și-au petrecut anii de război în URSS -, PC constituie guverne de coaliție - fronturile naționale -, în principal, cu social-democrații* și cu partidele agrariene. Dar, în cea mai mare parte dintre cazuri, ele își asigură posturile-cheie (apărarea, justiția, afacerile interne), care le vor permite, la momentul potrivit, să pună integral mâna pe putere. El inițiază reforme agrare sinonime cu redistribuirea pământurilor, precum și un proces
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
constrângându-i pe social democrați să fuzioneze cu ei interzicând existența partidelor social democrate și țărănești. Activitatea acestor formațiuni a fost total neglijată de specialiștii occidentali, care le considerau, grăbindu-se puțin, simple "curele de transmisie" în serviciul statului. Astfel, agrarienii polonezi din PSL și creștin democrații cehi din CSL au rezistat probei de foc a alegerilor electorale competitive. Acestea nu au avut de pătimit de pe urma înțelegerii cu vechea putere; de altfel, e vorba de formațiuni venerabile, ale căror rădăcini sunt
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
V. Domšová (aleasă la cel de al doilea tur în Boemia de Est contra unui candidat KDU-ČSL), este un membru al Comisiei Permanente pentru Dezvoltarea Rurală. În așa măsură clasarea în cadrul clivajului urban/rural (și într-un fel ocuparea "crenelului" agrarian) se prezintă inadecvată pentru a surprinde acest tip de realitate, încât clasarea unui partid ecologist potrivit hărții conceptuale a lui Stein Rokkan se dovedește a fi uneori dificilă. Este totuși posibil să reluăm sistematizarea propusă de Daniel-Louis Seiler și a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fermierii de etnie letonă, ci toți fermierii din Letonia. Comitetul Rural al Frontului Letonilor a contribuit la restabilirea activităților partidului. Scopul principal al Uniunii Fermierilor a fost de a promova reforma agricolă și de a apăra interesele fermierilor. Un partid agrarian (Uniunea fermierilor) și un partid religios (Uniunea Creștin Democrată) au fost alese în parlament în 1993, dar rezultatul alegerilor n-a indicat niciun clivaj semnificativ bazat pe diviziunea urban/rural sau desigur un tip religios. Uniunea Fermierilor a obținut 12
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
care utiliza sloganuri populiste, criticând guvernul și politicile sale economice, dar fără a propune o alternativă. Partidul Democrat Saimnieks (DPS) a obținut 15,15% din voturi; Miscarea Populară pentru Letonia (MPL) 14,9%; Partidul Unității Letone (PUL), 7,15%; Partidul Agrarian (LZS) în coaliție cu Uniunea Creștin Democrată (KDS) și partidul regional Latgales Democrătiskă partijas (LDP), 6,33%; Partidul Socialist Leton (LSP) 5,58%; Partidul Armoniei Poporului (TSP), 5,55%. Partidele nou venite DPS, Mișcarea Populară pentru Letonia și Partidul Unității
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Uniunea Agrară a obținut 110 locuri din totalul de 229, iar comuniștii 50. Din cauză că îi lipsea puțin ca să obțină majoritatea, Stamboliski a invalidat cîteva mandate, printre care nouă ale unor delegați comuniști, putînd deci forma în mai un cabinet integral agrarian bazat pe un plus de patru locuri în adunare. Beneficiind de acest sprijin, el a inițiat implementarea programului său politic. Ceea ce spera Stamboliski este poate cel mai bine ilustrat într-un articol scris de el în martie 1922, în care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]