140,580 matches
-
copilăriei mele purta nume de toporași și mărgăritar, de libelule albastre sidefate, de urzici și rodul-pământului, ferigi, de corcodușe verzi și zarzăre, de pădurea Branceni, de răul Vedea, de Ratele și vânătorii, de Câți, prietena mea, de anotimpuri, de muncile agricole, de Cristina, sora mea dragă. Ieșeam afară, Rădeam ziua-ntreaga cu fluturii de varză și libelulele turcoaz lângă râul plin de lișița, Până noaptea târziu, cănd orchestră de greieri invada grădina casei mele, Iar mirosul de Regina-nopții îmi gâdilă suav
COPILARIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1431945273.html [Corola-blog/BlogPost/368056_a_369385]
-
Ivanco Pitar, Nicoară logofătul, Dumitru Rugină, Ionașco vistiernicul, Mare logofăt Săndulache Sturdza, Prigorenii lui Ion Neculce, Curțile boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul Alexandru Ioan Cuza... și lista poate continua. Se configurează așezările omenești, construcțiile, căile de comunicație, activități agricole, modul de viață și organizare socială a unui ținut binecuvântat de Domnul și înnobilat de efortul omenesc. Documentarea este extrem de riguroasă și, totuși, autorul pare a fi dorit mai mult. Credincios adevărului și exigent cu sine, autorul amintește, în treacăt
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului , formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
grupul de elită al celor mai industrializate state din lume! Dar iată alte două paradoxuri moșite de perioada postdecembristă, la care după cum se vede România n-are de gând să renunțe cu una cu două: a) Paradoxul dintre uriașele resurse agricole ale țării (pământ bun de uns pe pâine) și postura sa penibilă de importatoare a circa 80% din necesarul de alimente. Unde sunt numeroșii noștri specialiști și cum de nu văd că acesta-i drumul sigur pe care trebuia de
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
hainelor pentru excursie, Săndica nu a avut timp să se gândească la Viorel. Mare i-a fost mirarea când s-a trezit cu el la poartă. Norocul său era că proprietarii încă nu sosiseră de la muncă. Amândoi lucrau în sectorul agricol la muncile câmpului: el ca tractorist și soția ca muncitoare bună la toate, acolo unde o trimitea brigadierul. - Viorel, tu vrei să mă bagi în încurcătură? - De ce nu ai venit în livadă? - Pentru că a venit soția ta la câteva minute
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426666746.html [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
abaterile și care aplică sancțiunile contravenționale. -Agricultură. Este domeniul cel mai important al economiei României mele personale. Lucrătorii pământului și crescătorii de animale beneficiază de foarte multe privilegii din partea statului (subvenții, reduceri de impozite, diminuarea substanțială a importului de produse agricole, facilități la desfacerea de produse pe piața internă și la export etc.), dar sunt obligați să cultive fiecare metru pătrat de pământ, cu înțelepciune și hărnicie. Se interzice total utilizarea altor îngrășăminte decât cele naturale. -Industrie. Întreprinderile mici și mijlocii
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479670361.html [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
în sine. 5. O ultimă tendință care se manifestă din ce în ce mai tare în Spania de azi, tendință care fără-ndoială va urma și în România, unde deja a acaparat diverse ramuri ale industriei extractive și prelucrătoare, precum și vaste terenuri cu destinație agricolă, este cea a TUTELEI MONOPOLIZANTE A OPERATORILOR STRĂINI. Actualmente spaniolii luptă pentru a-și redobândi drepturile de exploatare turistică a propriei țări, țintind spre reducerea pe cât posibil a influenței tour-operatorilor multinaționali, concerne care practică metode agresive de dumping, promovând produsul
Spania și România, o paralelă inegală by http://uzp.org.ro/spania-si-romania-o-paralela-inegala/ [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]
-
plantate” de primărie în mijlocul drumului. Primăria Municipiului Iași organizează prima ediție a Târgului Sărbătorilor de Paste, ce va avea loc în perioada 29 aprilie - 4 mai 2013 pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt. Vor participa peste 40 de producători agricoli și meșteșugari din apropierea Iașului și vor comercializa produse tradiționale de sezon. Mai multe imagini cu arțarii și cireșii sălbatici puși astăzi pe Bd. Ștefan cel Mare, găsiți în galeria foto de mai jos, pentru a vedea imaginile la rezoluție mai
Vezi artarii si ciresii salbatici pusi astazi pe Bd. Stefan cel Mare by http://www.iasi4u.ro/2013-vezi-artarii-si-ciresii-salbatici-pusi-astazi-pe-bd-stefan-cel-mare/ [Corola-blog/BlogPost/94723_a_96015]
-
milițieni, goleau dormitorul, și în timp ce toți deținuții erau scoși afară, în curte, erau controlate toate păturile, saltelele și micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început să apară și anumite cărți și ziare, în colonie: în serile după ce veneam de la muncă și în
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
de cei doi soți și de mică turmă de capre neastâmpărate. Invită alți oameni să locuiască cu ei: li se alătură un preot, care hrănește animalele, un avocat care îi ajută la procese, precum și alți chiriași, care participă la muncile agricole. Familia o susține, însă nu fiecare membru îi împărtășește țelul. Cu toții vor să-și atingă scopul, insă viața presupune compromisuri. Lupta împotriva sistemului ucrainian corupt este efortul eroic al Natașei, care trebuie să rămână în continuare și mama celor patru
Căminul meu, proiecție în prezența regizorului by http://www.zilesinopti.ro/articole/13403/kinedok-caminul-meu-proiectie-in-prezenta-regizorului [Corola-blog/BlogPost/96792_a_98084]
-
pe cel de-al treilea născut, autorul cărții amintite: “Fiindcă tata nu putea face față îngrijirii celor șase băieți minori, era obligat să ne pună la muncă pe fiecare după puterile lui; astfel, cei mai mari se ocupau de muncile agricole, iar cei mai mici de îngrijirea păsărilor, porcilor și vitelor”. Cei șase copii cu vârste între patru luni și paisprezece ani n-apucară a se obișnui cu absența mamei căci începu pentru ei o altă nenorocire. Când i-a venit
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_i_gheorghe_parlea_1346874368.html [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
înlocuit asistenta mea. Acum s-au inversat rolurile. Dacă în Dobrogea eu eram tehniciana care ajuta șefa de fermă, acum am și eu o tehniciană, numai că aceasta nu are o facultate terminată cum aveam eu, ci doar un liceu agricol. Nici cel puțin nu-i pe specialitatea zootehnie, dar cum nu am avut alt candidat la funcție, m-am chinuit la început cu ea, însă fiind fiică de țărani a învățat repede ce are de făcut și acum am încredere
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
ne vorbească despre superioritatea moralei comuniste față de cea burgheză, despre principiile eticii și echității socialiste, despre omul de tip nou și trăsăturile sale... Tocmai el să întrețină relații extraconjugale!? se întreba și se mira secretarul organizației de la fabrica de unelte agricole, Gheorghe Oprișan, mult mai bine informat. -Vorbea, sigur că vorbea, că de-aia era pus acolo, la propagandă! Asta era sarcina lui, să ne spună nouă, nu să execute el, a găsit o explicație Viziru. -Cu cine a întreținut el
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? by http://revistaderecenzii.ro/proza-de-ion-r-popa-de-necrezut/ [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
dar cum a ajuns tovarășa Ana în patul tovarășului secretar, a devenit curios Vasile Ghebosu, de data asta. -Știți că tovarășa Hortansa, soția tovarășului secretar, e activistă la județul vecin. Ea vine mai rar pe acasă, mai ales în timpul campaniilor agricole, că are un sector greu. Singur cu fata și băiatul, de multe ori tovarășul secretar nu putea să asigure familiei nici aprovizionarea cu alimente de la gospodăria de partid, că de pregătit se mai ocupa fiica lui. Într-o zi, când
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? by http://revistaderecenzii.ro/proza-de-ion-r-popa-de-necrezut/ [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
și pentru un citadin înrăit, cu vagi cunoștințe agronomice, până la momentul respectiv, strugurii făceau parte din categoria fructelor. Dintr-o dată, prin teza celui mai inteligent fiu al neamului, poziția lor era amenințată. Misterul s-a aprofundat, atunci când președinta unei Cooperative Agricole de Producție a reluat - într-un alt reportaj - tezele ilustrului conducător, angajându-se, în fața națiuni, printr-un discurs mobilizator: „În concordanță cu indicațiile prețioase și cu tezele de o inestimabilă valoare teoretică și practică ale tovarășului Nicolae Ceaușescu” - urmând apoi
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
a urmării filmele artistice ale acelei epoci, legate de activitatea sătească, va descoperi, cu surprindere, animata viață a satului românesc din acea vreme. Regizorii au surprins pe peliculă, niște realități ale momentului: furnicarul de oameni, căruțe, tractoare, camioane și utilaje agricole, care evidențiau o activitate febrilă. Faptul acesta nu era o simplă chestiune regizată pentru a creea o impresie doar, ci era, într-adevăr, o realitate. Existența unei activități susținute și a unor producții agricole mari, era evidentă, cu toate că ea suferea
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
oameni, căruțe, tractoare, camioane și utilaje agricole, care evidențiau o activitate febrilă. Faptul acesta nu era o simplă chestiune regizată pentru a creea o impresie doar, ci era, într-adevăr, o realitate. Existența unei activități susținute și a unor producții agricole mari, era evidentă, cu toate că ea suferea cosmetizări majore în rapoartele înaintate conducerii superioare de partid și de stat. Cine, dintre vârstnici, nu își mai amintește oare, de stivele imense de sfeclă de zahăr, care - în fiecare toamnă - se înălțau impunătoare
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
fiecare toamnă - se înălțau impunătoare în spațiile de depozitare ale stațiilor de cale ferată, până târziu în iarnă? În comparație cu acele vremuri, satul românesc de astăzi, pare mort, încremenit într-un îndepărtat Ev mediu. Câte un bătrân, purtându-și arhaicele unelte agricole, în spate sau pe bicicletă, își târșâiește pașii firavi spre pământurile pe care le-a redobândit după ’89. Majoritatea tinerilor sunt plecați la oraș, încercând să se căpătuiască. Puțini dintre ei, s-au transformat în agricultori navetiști - de nevoie, bine
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
a învârtelilor supranumite afaceri. Dar știu că există mai multe cauze principale care cu necesitate au generat actualul marasm. 1.Dezastrul din agricultură favorizat de lacunele Legii 18/91 și de imensele pagube provocate prin desființarea aberantă a fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP) și Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), un dezastru care depășește puterea minților normale, având în vedere că România posedă circa nouă milioane de hectare teren arabil, pământ bun de uns pe pâine, și că între fruntariile sale
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
că există mai multe cauze principale care cu necesitate au generat actualul marasm. 1.Dezastrul din agricultură favorizat de lacunele Legii 18/91 și de imensele pagube provocate prin desființarea aberantă a fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP) și Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), un dezastru care depășește puterea minților normale, având în vedere că România posedă circa nouă milioane de hectare teren arabil, pământ bun de uns pe pâine, și că între fruntariile sale trăiesc acuma doar 18 milioane de
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
la mascarea furtișagurilor foștilor mari mahări ai agriculturii socialiste. La toate astea se adaugă descurajarea sistematică a particularilor prin incalificabila politică agrară promovată de toate guvernele postdecembriste: dobânzi uriașe percepute de bănci în faza de început (unde ne sunt băncile agricole, că de filialele diverselor bănci străine te lovești aproape la fiecare pas, cam așa ca de farmacii?), ioc subvenții din partea statului, când este știut că până și fermierii americani beneficiază de subvenții și protecție la achiziționarea celor de trebuință și
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
americani beneficiază de subvenții și protecție la achiziționarea celor de trebuință și la desfacerea produselor finite, de asemenea nu tu prețuri de achiziție stimulative, nu tu semințe, îngrășăminte și insecticide la prețuri avantajoase, nu tu combustibil fără accize și mașini agricole livrate de stat în contrapartidă pentru campaniile agricole. Este evident pentru oricine că, acordând atenția cuvenită agriculturii (în curând, marile probleme ale omenirii nu vor fi crizele politice și economico-financiare, ci apa, aerul și alimentele!), alta era azi situația României
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]