101 matches
-
și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește suferă (boală); a zâghiri a tulbura, a ameți; a zgândări a întărâta; zgherăt, a zghera a răcni, plângând. b) PORECLE: aguridă, atacatu, basocel, bleotu, brișcan, brutariu, bulău, bulichi, buric, buriu, buruiană, cacea, căpreanu, cârtiță, chiruc, chelicică, cherpedin, chiorcea, cioabă, ciotcă, ciulică, clău, clisoi, corpaci, crăciun, cucu, drumea, fesoi, fluture, gârmăcioaia, gât strâmb, ghebosu,harpacica hălăbău, hlandan, jebelean, lesoaiaca, mocardiu, pahonțu, populeasa
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
-și mai joace calul. Ce gândești? Și unii ca aceștia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte... Zi-i și d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoșesc. Vorba ceea: Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții."407 În fragmentul citat, textemul Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții nu se referă doar la enunțul "Zi-i și d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoșesc", ci
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte... Zi-i și d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoșesc. Vorba ceea: Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții."407 În fragmentul citat, textemul Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții nu se referă doar la enunțul "Zi-i și d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoșesc", ci la întreaga secvență care descrie călătoria de până atunci a lui Harap-Alb. El proiectează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de fasole țucără dreasă cu smântână și cu bucățele mici de slănină, așa cum mâncam la neamurile mele din Ardeal, adusă cu oala la muncile câmpu lui; ciorba țărănească de pui, cu o grădină Întreagă de legume proaspete și acrită cu aguridă, cu corcodușe sau cu pătlăgele roșii. După care urmau la rând mâncărurile gătite nu cu apă, ca mai târziu, ci numai cu supă tare din carne (bulion), pregătită de ciorbarul ajutor al bucătarului șef, precum, ca să Începem Într-un fel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
chiar și numele celui care o îndemnase să reclame. Totdeauna în activitatea didactică nu am amestecat copiii în relațiile pe care părinții lor le aveau cu școala. Nu trebuia să se străpezească dinții copiilor fiindcă părinții lor ar fi mâncat aguridă, vorba unui proverb românesc. În primăvară am necazuri serioase în privința sănătății. Sunt țintuit la pat, transportat urgent la Spitalul militar din Sinaia - se mai aflau acolo încă unii grav răniți și mari mutilați de război... Sunt tratat cu grijă, ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
stat și al marelui partid. Dar ce e și mai drept este că, îndată ce marele om de stat a făcut la dreapta-mprejur și a trecut la stânga, bugetul a primit cu căldură în brațele sale părintești pe marele partid și agurida s-a făcut miere. A încetat dar și marele om de stat și marele partid și organul respectiv d-a mai face opoziție sistematică, șicanatoare și veninoasă. De unde acum câteva luni cei de la putere erau niște Hoedeli și niște Nobilingi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
șapte noduri, să poată îndrepta o țară a cărei inimă era stricată. Fanarul de la noi a trebui să renască mai puternic în vlăstarele rămase în pământul țării în fiii și nepoții de Caradale pân 'ntr-al șaptelea neam. Strămoșii au mâncat aguridă și nouă ni se strepezesc dinții. De aceea n-avea grijă, onorabilă tagmă! Starostele tău, starostele celui mai lucrativ meșteșug din țară, meșteșugul patriotismului reversibil, e tare și mare, va ramînea tare și mare; căci pentru maniera sa de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
părinții n-au dat pe-acasă, dar s-au trezit pe urmă că au dreptul la o curte pustie, la un acoperiș dărăpănat, la niște țăruși care sprijineau o nenorocită de vie care ajunsese să facă doar un fel de aguridă cu bobul pe jumătate uscat... Iar ea, bunica, reușise să ajungă dactilografă la aceeași primărie unde bunicul era funcționar la starea civilă. Ce reușiseră împreună? Să țină mulți ani piept, în casa părinților ei, frizerului, subofițerului și mecanicului de locomotivă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lăutărească Gabi Luncă a dat-o în judecată pe Loredana Groza pentru că aceasta a cântat o melodie de-a ei, fără să plătească drepturi de autor. Melodia incriminată este "Într-o zi la poarta mea", înregistrată de Loredana pe albumul "Agurida", scrie RTV.net. Gabi Luncă este supărată, în special, pentru faptul că Loredana Groza nici măcar nu a întrebat-o dacă poate să folosească melodia respectivă. Referitor la subiect, Loredana Groza a precizat că melodia a fost cântată prima dată de
Loredana Groza și Gabi Luncă, la tribunal, pentru o melodie () [Corola-journal/Journalistic/73171_a_74496]
-
vede sinuciderea ca pe o eliberare. Cu un tată pe care nu l-a cunoscut, cu o mamă ușuratică și nepăsătoare, crede că aparține ramurii "blestemate" a familiei; atribuie mare importanță eredității, dovadă și un motto din Ezechiel: "Părinții mănîncă aguridă, iar copiilor li se strepezesc dinții". E greu să rămîi indiferent cînd vezi cum se repetă fraze ca: "mi-era frică de mine"; "mi-era silă de mine"; "putreziciunea mea lăuntrică (...) mă făcea să sufăr ca un cancer"; "să schimb
Mult chinuitul Maurice Sachs by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6959_a_8284]
-
aparținând lui Robert Negoiță. Cei de la USL au prezentat autorizația de la Primăria Generală, semnată de Poliția Locală a Municipiului București, dar agenții nici nu au dorit să audă. Polițiștii erau însoțiți și de un reprezenant al Primăriei sectorului 3, Augustin Aguridă, care a ordonat dărâmarea cortului pe motiv că nu are autorizație. Mișcarea ar putea fi interpretată ca un gest de disperare al candidatului PDL, Liviu Negoiță. Conform topului celor care au cheltuit cel mai mult în această campanie, Liviu Negoiță
Război total la Sectorul 3. Liviu Negoiţă, atac la corturile USL () [Corola-journal/Journalistic/44597_a_45922]
-
care a fost aplaudat la scenă deschisă. Marcel Pavel, invitat personal al compozitorului, a oferit spectatorilor un cadou emoționant, interpretarea piesei “Copacul”, bijuterie componistică aparținând maestrului. Seara s-a încheiat cu recitalul antrenant susținut de Loredana, acompaniată de orchestra sa, Agurida. Spectacolul de gală, prezentat de Alexandra Ungureanu și Cornel Ilie, a fost transmis în direct de Radio România Actualități și de Radio România Internațional, iar înregistrarea a fost difuzată ulterior pe TVR 1 - coproducător al evenimentului.
Premiile Muzicale Radio Rom?nia by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/83837_a_85162]
-
rămâi tot la filozofia bulanului și la subtilitățile delațiunii, e cam mult... Cum eu nu sunt Bogdan Suceavă, n-am să cobor la astfel de turnătorii înjositoare: rămâne totul aici, între noi... Aștept, însă, răbdător, să verific adevărul proverbului despre agurida mâncată de părinți ce strepezește dinții copiilor...
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
fost în tinerețe pustnic, dedicat valorilor isihaste și dornic a se alătura aleșilor „atleți ai lui Hristos”: „Află că nu mă tem de tine. Să știi că și eu am stat în pustie, că și eu m-am hrănit cu aguride și rădăcini, că și eu am binecuvîntat libertatea pe care tu le-ai hărăzit-o oamenilor, că și eu mă pregăteam să ajung în rîndul aleșilor tăi, în rîndul celor căliți și puternici cu dorința «de a împlini numărul». M-
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
resimțite în talpă, călărirea unui cal la vîrsta de șase ani, impresia gustativă pe care i-o dă sunetul unui cuvînt (Claridge’s Hotel îi pare o bomboană fondantă alunecîndu-i pe smalțul dinților, în vreme ce Mivart’s Hotel e ca o aguridă strepezindu-i dinții), burdufele de brînză cu zerul scurgîndu-se din ele, sau zgomotul căderii unei bucăți de zahăr. Toate aceste episoade cer o cenestezie acută în virtutea căreia senzațiile trupului sunt convertite în pure stări de conștiință, fără ca lor să li
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
vătămați de lumina zilei își tulbură saliva în izvoare vampirul cu țărușul în inimă simte în stomac răsăritul - cancer înfloritor - aude lemnul sterp și tânguială în tristețea oboiului ascuns în dulcețuri zaharisite viermele întorcându-și ceasornicul în pulpele roșii gustă aguride printre bolovanii smulși din cer mâlul veninului se încolăcește pe propria încolăcire Lipitori Asexuate și Șarpele Galbin în jurul crucii sapă ritualul în trupuri blestemul III. ouăle de Paști s-au spart fără plod apele de primăvară se gândesc la trecătorul
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
dintre vînturi dintre concept și mine dintre intuiție și tine pînă cînd chipul tău sculptat în turbulențe apărea strălucitor alintînd mercurul în coloane mergeam către podul în mișcare căzînd prin distilării mobile prin infernul cicatricei cărte rănile albite strigam după agurida lunii să mi se dezvăluie ca un miracol ca un trup nenăscut aripi de violoncel fugăreau broboane de sînge prin clepsidre sfărîmicioase prin clipe vîscoase prin rîpe de acorduri atingînd astfel grația magnetică pămînt văzut prin telescop prin nord treceau
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
neființa treptele ei erau nefăcutul ale căror trepte erau amorful iar treptele lui era informul treptele informului era durul treptele durului era osul treptele osului era supunerea iar treptele supunerii era carnea treptele cărnii erau fagurii văzului și auzului și aguridele mirosului și gustului treptele acestora erau sentimentele treptele sentimentelor erau sentimentele treptele sentimentelor erau gîndurile iar treptele gîndului sînt oglinda gîndului treptele oglinzii gîndului sînt gîndurile vorbitoare iar treptele lor sînt amestecul pîlpîirea și treptele pîlpîirii e vidul ale cărei
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
devenirea ține în ea ființa ale cărei trepte sînt devenirea pîlpîirea și treptele pîlpîirii e vidul iar treptele lor sînt amestecul gîndului sînt gîndurile vorbitoare iar treptele gîndului sînt oglinda gîndului treptele sentimentelor erau gîndurile treptele acestora erau sentimentele și aguridele mirosului și gustului treptele cărnii erau fagurii văzului și auzului iar treptele supunerii era carnea treptele osului era supunerea treptele durului era osul treptele informului era durul ale căror trepte erau amorful treptele ei erau nefăcutul la început era neființa
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
în limbajul popular, mai ales în Moldova, unde se vorbește de "cules de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria aguridă sau tîrzia stafidă, ca și aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt cuvinte atestate în cele mai vechi texte românești: în primul rînd pentru că sunt simboluri religioase prezente în Biblie - atît în Vechiul, cît și în
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Ev Mediu, care se va perpetua până la ultimul text, cu o identică vigoare dantescă, ca în Sonetul CCCLXVI: „Ultim sonet! Sunt viu după coridă!/ Am sângerat destul! Am plâns în mine!/ Cu ceam rămas? Cuvintele-albine/ Roit-au toate! Mierea-i aguridă?// Rănit definitiv, văd ghilotine!/ Golgota e aproape... Sub hlamidă,/ Iubirea tace, inima-i lividă!/ Groparul, de-ntristare, nu mai vine!// Ce mort frumos voi fi întru vecie!/ Țărâna rimelor mă va înghite/ Slujindu-te pe tine, Poesie!// Zălog etern al
Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
Rudaci Lucia Două zile de concerte vor avea loc în acest weekend la Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu ocazia evenimentului Pro Istoria Fest, potrivit Mediafax. Pe scenă vor urca trupe cunoscute precum Vunk, Loredana Groza și taraful Agurida, Ana Lesko, Mandinga, Hara și Sistem. Capitala Daciei Romane va organiza concerte de excepție sâmbătă și duminică, unde sunt așteptați peste 10.000 de spectatori. Pro Istoria Fest este un eveniment cultural itinerant ce include opt locuri din România care
Concerte la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cu ocazia Pro Istoria Fest by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/82183_a_83508]
-
care se desfășoară evenimentul. Festivalul Pro Istoria Fest este organizat de Asociația Star Education, el aparținând unui proiect european gândit și pus în practică de Zoli Toth și colegii săi din grupul Sistem. La eveniment vor concerta Loredana și Taraful Agurida, Vunk, Mandinga, Ana Lesko, Hara, Sistem, Andreia Voica și Deian Galetin. De asemenea, turiștii prezenți la acest eveniment vor participa la concursuri de lupte libere sau de tras frânghia, sau vor învăța cum se mânuiește o sabie. Sunt mândru că
Concerte la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cu ocazia Pro Istoria Fest by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/82183_a_83508]
-
Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Happy Club, ora 22: Happy Mărțișor cu DJ Jo. Club Scarface, ora 21: Live music. Joi, 17 martie The Note și Etage Trois, ora 22: Concert Extraordinar cu Loredana Groza și taraful Agurida. Palacio Club, ora 23: 100% Rhythm and Fun. Discoland, ora 22: Student Power Night Special. Le Dome, ora 22: Seara lipelii. D’arc, ora 22: Retro party. Stil Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Park Place, ora 22
Agenda2005-11-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283492_a_284821]
-
orice caz, nu (tocmai) comedie. Așa că nu e de asemuit cartea de-o deschid acum cu vreun replay de rîs homeric sau cu benzile hohotitoare ce pornesc, aiurea, la orice show. Pare, mai degrabă, un teasc de scos must din aguridă. Să gustăm... Dacă punem și sărătura (de care nu se lipsesc ăste meleaguri) și cozile de mărar, se face - sper să nu se supere nimeni că-ncurc atîtea licori... - un soi de moare pe care trebuie s-o bei, să
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]