101 matches
-
ales în loturile ceapeului și luam porumb, pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri, în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Ne limitam la cina servită cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
Acasa > Poezie > Cantec > AGURIDĂ ȘI CUȚIT Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Veacul omului strivit Aguridă și cuțit Cucul singur și frunziș Lotrului acoperiș. Inima'mpietrită tace Bradul scoarța își desface Și în picul
AGURIDĂ ŞI CUŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377564_a_378893]
-
Acasa > Poezie > Cantec > AGURIDĂ ȘI CUȚIT Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Veacul omului strivit Aguridă și cuțit Cucul singur și frunziș Lotrului acoperiș. Inima'mpietrită tace Bradul scoarța își desface Și în picul de rășină Arde ultima lumină Lacrima tăind obrazul Oglindind în ea necazul Celui fără căpătâi 'geaba l-ai ruga: Rămâi! Casa lui
AGURIDĂ ŞI CUŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377564_a_378893]
-
necazul Celui fără căpătâi 'geaba l-ai ruga: Rămâi! Casa lui e codrul des Vântul e fârtat ales Iară drum cărarea sumbră'n Miez de codru fără umbră Și în crucea nopții urlet Rătăcindu-i-se-n suflet Ger năpraznic peste muguri Și'aguridă'n loc de struguri. *** Volumul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Aguridă și cuțit / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1731, Anul V, 27 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AGURIDĂ ŞI CUŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377564_a_378893]
-
e codrul des Vântul e fârtat ales Iară drum cărarea sumbră'n Miez de codru fără umbră Și în crucea nopții urlet Rătăcindu-i-se-n suflet Ger năpraznic peste muguri Și'aguridă'n loc de struguri. *** Volumul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Aguridă și cuțit / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1731, Anul V, 27 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
AGURIDĂ ŞI CUŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377564_a_378893]
-
pare sărbătoare Simt că respir ! ... Înseamnă că trăiesc ! Vom face printre oameni o rumoare Căci prea demult eu mi te ispitesc. Respir prin tine ! ... Rimele-s timide ! Încerci iubirea noastră să o furi. De ți-a fost viața rea, de aguride Acum tu m-ai ”vrăjit” cu ai tăi nuri. M-am tot gândit mereu numai la tine Și-am așteptat într-una ca să vii. Că tare dor mi-a fost ! ... O știi prea bine ! În serile ce le-am avut
APARIȚIA DIN VIS de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378316_a_379645]
-
ales în loturile ceapeului și luam porumb, pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri, în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Ne limitam la cina servită cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
-n povești, Printre lacrimi care spală anotimpuri logodite Cu beții de zile-apuse în solstiții fără vești. Tolăniți pe-o crizantema cu arcuș de brumă crudă Își alină întomnarea greieri poticniți de bocet, Cețuri pun iubirii vama, cu gust fad de agurida, Îngropând puntea tristeții, lăsând scrumul amanet. Viscolele-nstrăinării au cernut iubiri pierdute, Mutând visele pe harta timpului fără mosor, Parfum dulce de gutuie vindeca de ploi regrete, Iar pe vârfuri pleacă umbră ultimului ochi de dor. Nicio zi din calendare nu
ULTIMUL OCHI DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379406_a_380735]
-
ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Ne limitam la cina servită cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
acasă, Îl simt departe, coșcovit, crăpat, Mă doare gura lacomă de coasă Și lanul când se-alintă legănat, Mă doare naiul, codrii verzi de brad, Mă dor Carpații-ncovoiați de trudă, Mă doare maiul cum bătea pe vad Și zeama aguridei, verde, crudă, Mă doare și troița din răscruce Și mielul fără vină-n primăvară, Iar piatra, ce pe apă se tot duce, Mă doare ca și roata de la moară ; Mă doare brazda, lama de la plug Și poarta ce prin daltă
DOR (DIN DEPARTARI) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344991_a_346320]
-
melodiilor cu Orchestră Națională RADIO, prin vocea cristalina cu nuanțe și modulații specifice Gorjului, voce de excepție pe care o posedă artista Rodica Anghelescu care, printr-un talent nativ, reușește să redea timbrul marei Doamne în cântecele "Doina de Dolj", "Agurida" , " Până când nu te iubeam", “Maria Tănase spune” și "Mărie, te-am îndrăgit". În acest context va trebui să ținem cont că asemenea ființă dumnezeiasca, precum că Maria Tănase nu cred ca se va naște prea curând pe glia românească, fiindcă
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
în: Ediția nr. 734 din 03 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului ACUM Acum, în prejma Anului Nou, nu am să vă cânt un colind, ci o să vă desenez un colind, pentru că eu, frate bun cu miezul de cozonac și cu agurida ciocârliei din văzduh, colind, nu glumă ! În fiecare dimineață, mă duc în colțul străzii, la chioșcul unei Idei, cumpăr un ziar din care aflu ce se va întâmpla ieri și ce s-a întâmplat mâine.Trec pe la Primăria Prejudecății de
ÎN PREAJMA de JANET NICĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348805_a_350134]
-
o fereastră; - la Cultură, nimic nou pe frontul ideologic; - Valeriu Gherghel continuă. (Nu sînt singur!!!); - am încercat să reiau imensa pînză părăsită în ianuarie: durerea pe locul contuziei m-a făcut să urlu. Ahahaaa, a percutat, pe culoar, jubilația vecinului Aguridă; - și cîte încă... La care voi reveni cu nesațiu. 25 aprilie Nu numai pentru Iași, chestiunea galeriilor de artă e una problematică; Bucureștiul însuși se confruntă de foarte mulți ani cu ea, reușind doar simptomatic să o rezolve. Adevărat e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
coada să alunge muștele. Cioroiul fuge, după care revine pe crupă. Ciugulește des și hapsîn. Dumnezeu știe ce! Bătrînul crede că cineva îl mîngîie. Eroare: cioroiul simte că acolo va fi primul stîrv. Și ce-i cu astea? mă somează Aguridă. Sîntem în pline preelectorale și tu vii cu bizareriile astea de ins plecat... Ai dreptate, Agurid-Agrișule, dar, rogu-te, lasă-mi intact apetitul pentru cele veșnice, neștiutoare de politicale. Lasă-mi-l. Fii atent, Agură, să știi că danezul de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Civilizație veche, așezată, neclintită.) În schimb, noi, esticii, peste care a trecut buldozerul bolșevismului, anulîndu-ne fibra profundă, sîntem cu toții tentați să facem politică, să ne dăm cu părerea. (Mai bine ar fi să ne ținem trotuarul curat...) De-acord, zice Aguridă, dar uite, stimabile, chiar săptămîna trecută ți-ai împănat textul cu politicale. Dacă ești pictor, vezi-ți de pictură, nu? conchide Aguroi și mă salută cu două degete la chipiul lui (de ofițer acoperit). Punct ochit. Dar, îmi zic, ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
începe cu această metaforă: egÀ eimi hQ ámpelos hQ alQthine. Metaforă viei/vitei are o istorie îndelungată în Vechiul Testament: ea simbolizează poporul israelit; este cultivata de Dumnezeu însuși, care o iubește și face totul pentru ea, dar aceasta îi rodește agurida (Is 5,1-4) sau își dăruiește roadele altora decât lui (Os 10,1). Ieremia o descrie sădita că vită de soi, care însă s-a sălbăticit (Ier 2,21), iar Ezechiel, ca roditoare la început, apoi uscată (Ez 19,10-14
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de plumb (1951), Moșia oamenilor slobozi (1951), Niculai Călărașul (1953), Mitruț al Joldii (I-II, 1953-1954), Vijelie-n sus pe Jii (1954), Zile învolburate (1954), Marșul miresei (1955), Romanțe de dragoste (1957), Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962), Dosarul lui Ion Măruntu (1962), Vântoasa (1964), el probează indiscutabile calități de povestitor. Ciuma lui Caragea, invaziile osmanlâilor, bătăliile grozave, lăsând în urmă mormane de leșuri, viața năpăstuită a iobagilor din Evul Mediu românesc formează substanța unui
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Niculai Călărașul, București, 1953; Mitruț al Joldii, I-II, București, 1953-1954; Vijelie-n sus pe Jii, București, 1954; Zile învolburate, București, 1954; Marșul miresei, București, 1955; Romanțe de dragoste, București, 1957; Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș, București, 1960; Agurida, București, 1962; Dosarul lui Ion Măruntu, București, 1962; Vântoasa, București, 1964. Traduceri: N.V. Gogol, Taras Bulba, pref. Cezar Petrescu, București, 1952; G. Bașirov, Onoarea, pref. trad., București, 1952 (în colaborare cu N. Cerna). Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 344-346; Silvian
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
se află tot acolo, copila tresări. La un cot al șinelor, departe, fulgeră o rază rotită în jerbă. Era automotorul de douăsprezece care, cu geamurile în soare, făcea o curbă. Din vagon, o babă cu chip și ochi acri de aguridă privea atentă la terasament. Rochia murdară și decolorată arăta că baba plecase de acasă pe nepusă masă. Sub fruntea ei îmbrobodită, nasul cârn și fața roșie avea o expresie rea. Zărind fata, zvâcni ca și cum ar fi voit să sară din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-i tai, să-i dărîm, să-i nimicesc și să le fac rău, tot așa voi veghea asupra lor ca să-i zidesc și să-i sădesc, zice Domnul." 29. "În zilele acelea nu se va mai zice: "Părinții au mîncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții", 30. Ci fiecare va muri pentru nelegiuirea lui; oricărui om, care va mînca aguridă i se vor strepezi dinții! 31. "Iată, vin zile, zice Domnul, cînd voi face cu casa lui Israel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
zidesc și să-i sădesc, zice Domnul." 29. "În zilele acelea nu se va mai zice: "Părinții au mîncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții", 30. Ci fiecare va muri pentru nelegiuirea lui; oricărui om, care va mînca aguridă i se vor strepezi dinții! 31. "Iată, vin zile, zice Domnul, cînd voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legămînt nou. 32. Nu ca legămîntul pe care l-am încheiat cu părinții lor, în ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
sună trîmbița! 4. Căci așa mi-a vorbit Domnul: "Eu privesc liniștit din locuința Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui, și pe aburul de rouă, în văpaia secerișului. 5. Dar înainte de seceriș, cînd cade floarea, și rodul se face aguridă, el taie îndată mlădițele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii și-i aruncă..." 6. Și Asirienii vor fi lăsați astfel pradă păsărilor răpitoare din munți și fiarelor pămîntului; păsările de pradă vor petrece vara pe trupurile lor moarte, și fiarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
o altă poveste, la fel de cumplită și înspăimîntătoare : obezitatea. Ne sînt arătate cîteva persoane „supraponderale” cedînd criminal în fața ispitelor mîncării. Apoi vine știrea : o faimoasă cercetătoare americană a descoperit că dulciurile și făinoasele omoară ! O ființă de sex feminin, cu gura aguridă și ochi mici și răi, acoperă tot ecranul și ne relatează ultimile descoperiri ale științei. Uitîndu-mă la ea, mi se perindă prin fața ochilor rugurile Inchiziției, diviziile SS, bigotele puritanismului, femeia-comisar, sora Diesel și alte savante de renume mondial. Cînd deschide
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
uscat copacul cel verde și am înverzit copacul cel uscat. Eu, Domnul, am vorbit, și voi și face." $18 1. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 2. "Pentru ce spuneți voi zicătoarea aceasta în țara lui Israel: "Părinții au mîncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții? " 3. "Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că nu veți mai avea prilej să spuneți zicătoarea aceasta în Israel: 4. Iată că toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
chiar ghinduri (bubițe pe piele), i se administrează: Oblojeli la burtă cu cartofi cruzi, feliați și rachiu, ceapă pisată și oțet, ceapă pisată cu cu cenușă, pelin cu rachiu, oțet cu mentă pisată, sare, cenușă, rădăcină sau frunze de brusture, aguridă și troscot, balegă de cal și rachiu, sare Încălzită și mușețel, amestecat cu zeamă de lămâie. Frecții la Încheieturile mâinilor (mai ales În dreptul pulsului de la degetul mare), la venele de la mâini, pe picioare, la tâmple, pe față, la venele gâtului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]