221,754 matches
-
un fragment dintr-un roman al lui Nicolae Breban. Cei doi rezidenți ai închisorii, aflați de o parte și de alta a gratiilor, monologhează brebanian pe tema puterii și a căilor prin care aceasta poate fi exercitată, inclusiv dominația fizică, ajungînd pînă la controlul total asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești sînt multiple, iar impresia de déja vu este covîrșitoare. Pe lîngă modelul Breban, amintit înainte, prefațatorul, cărții, Paul Cernat, mai amintește de Dostoievski, Camus, Kafka, Strindberg
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
nu și-a dat seama de ce suferă. I-a recomandat o injecție pentru care s-a dus la Lehliu. Cînd a început să se îngroașe gluma, verișoara mea a fost adusă la București, la un spital de boli infecțioase. A ajuns acolo pe picioare. După două săptămîni, timp în care nu i s-a găsit diagnosticul corect, verișoara mea a murit. Encefalita nu e o boală pentru care să existe medicamente, ci doar speranțe. Din acest motiv nu mă leg de
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
visător, un complexat al sensibilității, Nicolae Magnificul ține morțiș a-și acredita postura de macho, ,tare" nu doar în ordinea vivacității duhului poeticesc ci și în cea fizică: ,am jucat box și m-am întrecut în lupte greco-romane/ pînă am ajuns suplu elastic scînteie electrică/ și la trup și la duh/ la plînsul din rîs și la rîsul din plîns am luat ca orice samurai/ de lux numai notele maxime/ pe poate m-am suit ca pe un armăsar pe care
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
și lamentează. Scrie, de cele mai multe ori despre chestiuni grave, e cel mai adesea încrîncenat, dar asta pentru că ,ziaristul trebuie să descopere erorile, răul din viața unei comunități". Dar ziaristul Cărtărescu e credibil pentru că e foarte uman. Și abia acum am ajuns la ce mi se pare cu adevărat important de spus - pornind de la acest volum - despre Mircea Cărtărescu. În ultimii ani, de cînd ideologia nu mai este legată doar de politic și de cînd în numele ei s-a pornit un întreg
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
despre ce scrie Cărtărescu. În primul rînd, șterge pe jos cu PSD-ul (,cel mai mafiot partid din istoria României") și îi face zdrențe, ori de cîte ori are ocazia, pe Ion Iliescu & Adrian Năstase (,un politruc de care am ajuns să-mi fie silă și milă"), e dezamăgit de oportunismul postelectoral al UDMR, îl intrigă la culme faptul că artizanii corupției de azi sînt exact ,crocodilii trecutului", Catedrala Mîntuirii ține de ,gigantismul totalitar", antiamericanismul i se pare o modă prostească
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
privește și pe noi etc., lucruri cu care cu greu nu poți fi de acord. Mircea Cărtărescu nu-și justifică și nici nu-și întărește ideologic atitudinea critică și crezurile sale decît atunci cînd este vorba de vechi activiști comuniști ajunși în postura de diriguitori în postcomunism ai destinului românilor. Cărtărescu este anticomunist și punct. (în O amitire își face sever mea culpa pentru a nu fi ripostat politic în anii '80, ,anii aceia îngrozitori", preocupat fiind doar să-și scrie
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
PD + PNL, două forțe politice opuse dar aliate împotriva unui PSD profund imoral, drapat sub o falsă doctrină social-democrată, urmînd ca după ce Alianța îi va înlătura pe criptocomuniști de la putere să-și separe, în timp, polurile iar acestea două să ajungă să alterneze democratic la putere (vezi O clarificare politică). Acesta e visul politic al lui Mircea Cărtărescu, politic precaut, echilibrat, mai degrabă de centru. Cît privește dimensiunea culturală a ideologiei, scriitorul se arată nu neinteresat de querella ,boierii minții" VS.
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
actul de a scrie implică mereu o voință de comunicare și nu cred că există cineva care să scrie doar pentru el însuși, că poate exista o asemenea opțiune de singurătate totală. Pentru mine, literatura este un efort de a ajunge la celălalt, la cititor, fără de care literatura nu se materializează. Această materializare se produce nu cînd scrii, ci cînd ceea ce ai scris este citit de cineva. Atunci se stabilește acea comunicare tăcută, misterioasă, dintre opera literară și cititor. Desigur, cred
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
cei care susțin aceste teze pesimiste ignoră faptul că lectura a fost mereu o activitate a unei minorități, că de-a lungul istoriei cititorii au fost mereu o minoritate în oricare societate. E posibil ca azi aceste minorități să fi ajuns minorități însemnate, iar în anumite societăți au devenit majorități. Așa că nu este nici un motiv de pesimism. Desigur, eu cred că literatura este foarte importantă, că poate oferi enorm de multe lucruri bune omului și că fără literatură, civilizația umană ar
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
opiniilor unor grupări, mișcări, curente literare, artistice și este bine ca toată această diversitate să aibă unde să se exprime. Adevărul este că revistele literare au avut, în lumea de limbă spaniolă, un rol esențial în istoria culturii. E de ajuns să ne gîndim ce ar fi fost Spania modernă fără o revistă ca Revista de Ocidente pe care a condus-o Ortega y Gasset; sau ce ar fi fost la literatura din America Latină fără reviste ca EL ojo pródigo sau
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
imemorial, înțeles ca un zăcământ arhaic de sens ce trebuie exploatat și scos la lumină. Ce relevanță are însă un basm pentru filosofie? Dacă al doilea Heidegger, prin dialogul său cu Hölderlin, putea vedea în poet o voce ,providențială" care ajunge la un sens profund al ființei omului, raportarea lui Noica la ,basme" nu poate avea același prestigiu al solemnității. Totuși, după Noica, basmul are o valoare filozofică intrinsecă. Iată ce spune el: Poate că basmul are, ca nici o altă formă
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
construcția ontologică heideggeriană, tot așa și cele două piese literare discutate de Noica sunt chemate să ilustreze modelul ontologic IDG: individual - determinații - general. Acest model ontologic arată în ce constă ființa împlinită și care sunt posibilele sale eșecuri: nu se ajunge la ființă deplină decât dacă un individual există întru un general și dacă această existență întru se configurează printr-o serie de determinații concrete, care leagă individualul de general, care-i înlănțuie într-o co-apartenență esențială. Prin aceste ilustrări literare
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
superioară a devenirii întru ființă. Este vorba de o ordine superioară, de un general întru care el - individualul - s-a născut și care i-a fost făgăduit la naștere (tinerețea fără bătrânețe). Alexandru Dragomir și interpretarea platoniciană a Scrisorii pierdute Ajungem acum la Dragomir 6. Poziția acestuia este una foarte contemporană, de inspirație hermeneutică. El se ghidează după principiul oricărei interpretări care spune că ,oricine creează ș...ț spune mai puțin decât vrea să spună și mai mult decât crede că
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
e vorba de interpretări. Raportul dintre un demers filozofic propriu-zis și literatură nu poate fi intermediat decât de discursul median al hermeneuticii. Filozoful interpretează respectivul text literar, având un anumit scop și o anumită direcție a interpretării: el vrea să ajungă undeva, și crede că respectiva piesă literară îi servește de minune pentru a ilustra cutare sau cutare scop. Tocmai de aceea, filozoful alege o piesă literară determinată pentru a o interpreta, pentru a obține, grație acestei interpretări și prin această
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
în viața Florei este călătoria pe care o face, în 1835, la rudele din Peru pentru a-și revendica o presupusă moștenire. Se îmbarcă pe un vapor - singura femeie printre nouăsprezece bărbați - și, după cinci luni de călătorie pe mare, ajunge în portul Islay de pe țărmul vestic al Americii de Sud, de unde își continuă drumul călare prin Anzi pentru a ajunge în orașul Arequipa. Mario Vargas Llosa a vrut să transpună toate aceste date reale într-o carte de ficțiune, dar trebuie precizat
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
revendica o presupusă moștenire. Se îmbarcă pe un vapor - singura femeie printre nouăsprezece bărbați - și, după cinci luni de călătorie pe mare, ajunge în portul Islay de pe țărmul vestic al Americii de Sud, de unde își continuă drumul călare prin Anzi pentru a ajunge în orașul Arequipa. Mario Vargas Llosa a vrut să transpună toate aceste date reale într-o carte de ficțiune, dar trebuie precizat că, începând să se documenteze, cu seriozitatea care-l caracterizează (pentru Sărbătoarea țapului a citit sute de cărți
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
un instrument de dominare masculină și ale lui Paul Gauguin, care îl consideră o forță vitală absolut necesară desăvârșirii creațiilor sale, motiv pentru care își caută pe insulele exilului său benevol, pe insulele atât de îndepărtate, doar soții tinere, abia ajunse la vârsta pubertății. Tema utopiei este o obsesie veche la Llosa. Ea apare încă din 1981 în romanul considerat capodopera lui: Războiul sfîrșitului lumii. Când utopiile au încercat să devină realitate, au produs deseori un infern - scrie Llosa - dar elelmente
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
produs deseori un infern - scrie Llosa - dar elelmente ale lor au reușit, încetul cu încetul, să transforme lumea." Pentru Mario Vargas Llosa utopia înseamnă imposibilul, deci căutarea paradisului este condamnată la eșec. Dar nu putem renunța la ideea de a ajunge în Paradis - comentează autorul cu prilejul lansării cărții la Londra. Ideal ar fi să avem mereu acest vis, să fim condamnați la a visa mereu să obținem ceea ce nu avem". Pentru Llosa, ideea de Paradis este strâns legată de încercarea
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
că ar vrea să fie îngropat la Tescani, totuși am refuzat să-mi dau acordul, considerând că, dacă ar fi trăit, n-ar fi acceptat dictatura ceaușistă. Acum se fac demersuri, nu vreau să anticipez, dar s-ar putea să ajungem la un acord, pentru că la urma urmei totuși Prinx dorea să fie îngropat într-o Românie democratică. Sperând că se merge, cât de cât, spre democrație, nu văd de ce m-aș opune dorinței lui". Mircea Iorgulescu adaugă: "însă aceste încercări
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
îngropat într-o Românie democratică. Sperând că se merge, cât de cât, spre democrație, nu văd de ce m-aș opune dorinței lui". Mircea Iorgulescu adaugă: "însă aceste încercări au înregistrat câteva momente extrem de acute încă pe vremea lui Ceaușescu, se ajunsese aproape la un fel de punere la cale a unei răpiri a osemintelor lui Enescu". Oana Orlea: "Cei în drept erau gata să-și dea acordul, numai că a avut loc tentativa de furt a osemintelor, iar sora tatei, care
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
prin care moștenitorii să fi cerut ca osemintele lui Enescu să rămână în Franța. O afacere rocambolescă pe care am împiedicat-o în ultimul moment, dar, în sfârșit, acum cred că mergem spre bine". M.I.: "Și unde ar urma să ajungă rămășițele pământești ale lui George Enescu?" O.O.: "}in să subliniez, Mircea Iorgulerscu, de vreme ce am pus pe tapet această chestiune...". M.I.:"Am pus-o puțin, într-o margine, nu chiar pe tapet". O.O.: " Da, în marginea tapetului, de altfel e și
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
am pus pe tapet această chestiune...". M.I.:"Am pus-o puțin, într-o margine, nu chiar pe tapet". O.O.: " Da, în marginea tapetului, de altfel e și un cuvânt foarte urât Ťtapetť, l-am folosit, mi-l asum. S-a ajuns la un protocol de acord în care nu există, asta țin să subliniez, absolut nici o condiție materială. Condițiile pe care le-am pus sunt următoarele: am cerut repatrierea osemintelor tatălui meu, Bâzu Cantacuzino, nu că pe mine m-ar interesa
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
sau Iliescu au fost politicienii români care-au avut curajul să privească fără inhibiții spre Moscova, ci tocmai Traian Băsescu! Afirmațiile sale recente trebuie privite și în perspectiva noii politici în direcția Răsăritului inițiată de administrația de după 2004. Nu poți ajunge, atunci când negociezi cu un partener de inflexibilitatea legendară a rușilor, mergând cu căciula în mână și așteptând umil să fii primit în audiență, la absolut nici un rezultat. Ei trebuie ,scuturați" cumva, pentru a-i obliga să te bage în seamă
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
lume ,bună", cei care îi acordaseră girul au reacționat prin a i-l retrage (după principiul sănătos: , Eu te-am făcut, eu te omor!"). Pe acest curs de o frumoasă logică umorală, fosta mare conștiință și scriitorul cu majusculă a ajuns aproape un paria în lumea noastră literară. Septuagenarul Goma inspiră azi milă. El continuă să se lupte cu toți și cu el în primul rând, învârtindu-se neobosit în hora invectivelor, împroșcând în dreapta și-n stânga și găsindu-și, în
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
subtile ale volumului Centrul și periferia. întrucâtva asemănător este Grigore Alexandrescu, în poezia căruia ,libertățile de simțire și de imaginație ale romanticului se văd contrapunctate de convențiile clasicului și nu o dată poetul se află în starea de confuzie a drumețului ajuns la răscruce". în urma analizelor lui N. M., împletirea clasicismului cu romantismul pentru epoca începuturilor literaturii noastre literare și nu numai, unanim cunoscută, este examinată mai aplicat, mai explicit, trecându-se în chip decis dincolo de enunțul general, de o formulă cvasi-abstractă
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]