77 matches
-
Sunt frecvente și aproape specifice, în cursul epilepsiei temporale și intoxicațiilor. 8) Mutismul akinetic, descris de H. Cairns apare în leziunile rostrale ale trunchiului cerebral. Din punct de vedere psihopatologic acesta constă dintr-o tulburare de conștiință însoțită de imobilitate, alalie, bolnavii răspund motor la excitațiile mecanice, întorc privirea în direcția stimulilor, înghit alimentele, dar nu vorbesc. 9) Stările de vis (dreamy state) sunt tulburări specifice de conștiință, cunoscute și sub denumirea de „crize uncinate” descrise de H. Jackson, datorită asocierii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere schimbarea condițiilor învățării, când cunoștințe achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, acestea se tezaurizează în stocul memoriei, iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile, dizartriile, afazia și toate tulburările de comportament și limbaj, în procesul învățării și integrării socio-afective a copiilor cu nevoi speciale. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față unor noi situații de învățare. În vederea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai servesc direct situațiilor noi, ele însă se tezaurizează în stocul memoriei iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării, memoria de evocare fiind de asemenea dificilă. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile simple și polimorfe, dizartriile, afazia și toate tulburările de limbaj și comportament în cazul copiilor cu nevoi speciale, în procesul învățării și integrării lor socio-afective. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față unor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
motorie în diverse grade (ușoară, moderată, severă); elevi cu intelect normal însă cu deficit pedagogic datorat absențelor de boală, schimbărilor de la o școală la alta, nivelului intelectual și atmosferei precare din familie; elevi cu tulburări neuromotorii majore, manifestate prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate, dislalii polimorfe asociate cu alte modificări neurologice și manifestate prin dislexii-disgrafii, dizortografii, agrafii, acalculii, tulburări de lateralitate, tulburări de organizare spațio-temporală etc. Fără să lezeze intelectul întotdeauna, unele din aceste tulburări pot totuși să
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din cauze de traumă puternică la cap sau din cauze infecțioase și toxico-medicamentoase când se constată modificări atitudinale și emoționale la nivelul personalității după pierderea auzului. Diagnosticul diferențial se pune în opoziție comparativă cu psihopatiile severe, cu deficiența mintală, cu alalia, cu deficitul auditiv și cu autismul. Aproape jumătate dintre autiști sunt muți (Rimland, 1964) nu știu să se joace și nu cooperează. Toate aceste categorii de deficienți au un anumit coeficient de întârziere și deficiență mintală și în plus prezintă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
grade: ușoare, medii, grave, sub 40 db. Nu putem da rețete în terapia cazului cu care se lucrează, ci doar putem indica principii și metode de bază, deoarece specialiștii cunosc faptul că la autiști este frecventă întârzierea în dezvoltarea vorbirii, alalia sau dislalia polimorfă astfel încât aceleași principii orientative sunt necesare de respectat. Legătura dintre imagine și cuvânt, modelul articulator și elaborarea unor răspunsuri adecvate cerințelor cu ajutorul unor scheme performante de lucru sunt prezentate mai jos: Autismul - un punct de vedere Istoric
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dozate, consolidate prin exerciții multiple în colaborare cu familia și susținute prin medicație specifică și examene medicale repetate de la o etapă la alta. Propunem diagnosticul de autism dar suntem convinși că acesta are la bază și o afazie senzorio motorie, alalia (afazia congenitală), cât și un coeficient de debilitate mintală în diverse grade, aspecte datorate disfuncțiilor de natură biochimică și de insuficienta dezvoltare structurală a creierului, pacienții fiind suspectați și de o encefalopatie difuză, dismaturativă (intra sau postnatală). Având un potențial
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
morală, ușoară, moderată sau severă; cu intelect normal însă cu deficit pedagogic datorat absențelor, schimbărilor de la o școală la alta, nivelului intelectual și atmosferei precare din familie; cu tulburări neuromotorii majore, manifestate din punct de vedere al limbajului prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate, dislalii polimorfe asociate cu alte modificări neurologice, manifestate prin dislexii, disgrafii, dizortografii, agrafii, acalculii, tulburări de lateralitate, de organizare spațio-temporală etc. Fără să lezeze intelectul întotdeauna, unele din aceste tulburări pot totuși să provoace
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu întreaga clasă. Această metodologie ne-a pus în evidență tulburările de limbaj oral și scris, de la cazurile ușoare, situate la limita normalității până la cele mai grave, cu caracter evident, patologic. Categoriile mari de tulburări depistate au fost: dislalii, disfazii, alalii, dislexiidisgrafii, disfonografii, dizortografii, logonevroze de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective, sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. Tulburările de limbaj au o etiologie multifuncțională: factori psihici, factori sociali, pedagogici sau ereditari. De aceea pentru marea majoritate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asemenea s-au diferențiat rinolaliile (aperta și clauza) de natură organică și funcțională. Toate acestea s-au manifestat atât pe intelect normal cât și pe fondul întârzierii mentale de diverse grade. În rândul preșcolarilor s-au manifestat și cazuri de alalie (audimutitate) senzorială sau motorie, fenomen frenator pentru dezvoltarea intelectuală, care potențează și organizează elementele incipiente ale debilității mintale în diverse grade, dacă nu se intervine la timp optim (3 4 ani) pentru reeducare. Repartiția pe grupe de vârstă și sexe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neînvățate și la educarea auzului fonematic. Într-o măsură mult mai redusă, întâlnim la preșcolari tulburări de vorbire de natură patologică, de natură organică și funcțională. În astfel de cazuri, procesul morbid al vorbirii s-a încheiat printr-o dislalie, alalie, dizartrie, surdomutitate, copilul prezentând unele particularități ale dezvoltării psihomotore în general. Și aici folosim metode pedagogice în colaborare cu măsurile medicale corespunzătoare, care au ca scop tratarea defectului anatomo-fiziologic sau psihic al tulburărilor verbale: operație, protezare, repararea danturii, operarea frenului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este de aproximativ 20.000 cili pe secundă, iar cea mai joasă este de 20 cili pe secundă. Sigur că relația între frecvență și intensitate este foarte importantă în ceea ce privește aria audibilității la om. În terapia logopedică a dislaliilor, dizartriei și alaliei, dezvoltarea auzului fonematic impune stabilirea unor obiective 143 primare concomitente cu terapia propusă, în scopul formării capacității de diferențiere fonematică și de discriminare a sunetelor și cuvintelor, ceea ce se va concretiza în posibilități de analiză și sinteză fonetică a logopatului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și s-au făcut diferențieri în cadrul marilor categorii, începând cu cazurile ușoare de alterări de pronunție, dereglări de ritm, citire și scriere, situate la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. În cadrul dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri este evident
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scăzute au fost diagnosticate nazonanțele sau rinolalia aperta și clauza de natură organică postoperatorie și de natură funcțională, care au solicitat diagnosticul complex la nivelul echipei formată din neurolog, logoped și orelist. În rândul preșcolarilor a fost diagnosticată audimutitatea sau alalia, cu cele două aspecte: senzorială și motorie sau mixtă, pe fond de debilitate mintală sau cu intelect păstrat. Dislalia este recunoscută datorită deficiențelor de articulare prin înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în ansamblu, credem că este preludiul unor forme grave de tulburare a limbajului de tipul dislaliei polimorfe, organice și funcționale, disartriilor, disfaziilor sau logonevrozei, dislexiilor. În anumite condiții nefavorabile, întârzierile grave pot să apară cu o intensitate extremă sub forma alaliei, ajungând până la 5,6 9 ani cu o tulburare motrică foarte gravă (pareze, apraxii), cu un deficit de auz profund și un ritm bolborosit, aspecte prezente în audimuditate (alalie sau sindromul de nedezvoltare a vorbirii, cum îl numește C. Păunescu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
întârzierile grave pot să apară cu o intensitate extremă sub forma alaliei, ajungând până la 5,6 9 ani cu o tulburare motrică foarte gravă (pareze, apraxii), cu un deficit de auz profund și un ritm bolborosit, aspecte prezente în audimuditate (alalie sau sindromul de nedezvoltare a vorbirii, cum îl numește C. Păunescu). Corectarea, educarea și reeducarea tulburărilor de limbaj și vorbire sunt condiționate în primul rând de corectitudinea diagnosticului diferențial pe baza căruia se apreciază eficacitatea metodelor logopedice, dar și o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de limbaj, acoperind astfel cu realizări prestigioase încrederea ce i s-a acordat. Rezumat Autorii își propun să diferențieze și să precizeze categoria de întârziere în dezvoltarea vorbirii și a limbajului, de alte handicapuri verbale ce constau în absența vorbirii (alaliei), pierderea ei (afazici), și de alte imperfecțiuni care deteriorează fenomenul de limbaj (disfazia, dizartria, mutismul psihogen logonevrozele, dislexiile etc.). Se arată că deficitul de limbaj și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Iași, unde studenții își desfășoară practica psihopedagogică de 2 ani consecutivi. Toate aceste cazuri de abateri în dezvoltare au prezentat numeroase și foarte variate tulburări de limbaj cum sunt: mutismul psihogen, alimentat uneori de cel achinetic, disfoniile și afoniile, dizartrii, alalii, dislalii simple și polimorfe, bâlbâiala, dislexo grafii etc., care au fost în aceeași măsură de importante în tratarea tulburării de bază. Se consideră că acestea întrețin formele de nevroză comportamentală și sunt în egală măsură determinate de complexitatea faptului psihic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
rar întâlnite la copii, foarte adesea asociate cu cazurile profunde de disgrafie, cauzate de leziuni cerebrale localizate în capătul central al analizatorului vizual cât și în zona interferenței occipito-parietală, înnăscute sau dobândite, necesită tratament îndelung, combinat cu proceduri terapeutice similare alaliei, în general irecuperabile sau parțial recuperate. Acestea fiind aspectele caracteristice tulburărilor lexicografice, urmează să ne preocupăm în continuare de etiopatologia și simptomatologia dislexiei și a disgrafiei. Modalități de apărare împotriva stresului pensionării Problematica omului în etapa actuală a societății este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
imprecisa etc.; 9 dislexo-disgrafia motrica, care apare ca urmare a tulburărilor de motricitate, ducând la abateri de la caligrafia scrisului (scrisul este ilizibil, cu deformarea literelor, sau ritmul foarte încet de scriere); 9 dislexo-disgrafia pură, sau consecutivă altor tulburări (afazie sau alalie). Gamă manifestărilor dislexo-disgrafice este extrem de variată, apărând sub forme și intensități diferite de la caz la caz. Dacă privim aceste tulburări de limbaj din perspectiva procesului instructiveducativ și recuperator, putem specifică următoarele manifestări: 9 ¾ dificultăți în realizarea grafică a grafemelor. Micii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la nivel de silaba, cuvânt și propoziție. Apar astfel numeroase denaturări, omisiuni, substituiri, inversiuni în cuvinte și propoziții. (Mititiuc I. „Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj”, 1999, p. 19). Din categoria tulburărilor grave de limbaj face parte alalia, care este o tulburare profundă de elaborare, organizare și dezvoltare a limbajului la copil. În alalia motorie, tulburările sunt dominant de natură motrica și sunt localizate mai ales la nivelul aparatului fonoarticulator. Inexistentă vorbirii articulate din cauza imposibilit\ții executării mișcărilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și propoziții. (Mititiuc I. „Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj”, 1999, p. 19). Din categoria tulburărilor grave de limbaj face parte alalia, care este o tulburare profundă de elaborare, organizare și dezvoltare a limbajului la copil. În alalia motorie, tulburările sunt dominant de natură motrica și sunt localizate mai ales la nivelul aparatului fonoarticulator. Inexistentă vorbirii articulate din cauza imposibilit\ții executării mișcărilor verbale este suplinita prin limbajul mimicogesticular. Persistentă agramatismelor, chiar și pe parcursul terapiei logopedice, face ca dislexodisgrafia
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și sunt localizate mai ales la nivelul aparatului fonoarticulator. Inexistentă vorbirii articulate din cauza imposibilit\ții executării mișcărilor verbale este suplinita prin limbajul mimicogesticular. Persistentă agramatismelor, chiar și pe parcursul terapiei logopedice, face ca dislexodisgrafia să fie consecutivă (la majoritatea cazurilor). În alalia senzorială, auzul fonematic este foarte tulburat, la fel și atenția și vorbirea `n comunicarea orală. În compensație, motricitatea fiind bine dezvoltată, copilul alalic senzorial poate imită sunete și cuvinte, dar fărĂ a intelege semnificația acestora. Studiile clasice (Lerner, W. J.
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vorbirea `n comunicarea orală. În compensație, motricitatea fiind bine dezvoltată, copilul alalic senzorial poate imită sunete și cuvinte, dar fărĂ a intelege semnificația acestora. Studiile clasice (Lerner, W. J., Mititiuc, I., Stanica, C.., Vrăjmaș, E.., Tobolcea, I., Verza, E.) prezintă alalia și tabloul ei descriptiv că pe un mutism de origine centrală ce înglobează formele unor tulburări în care limbajul este fie blocat, fie numai parțial dezvoltat. La majoritatea alalicilor întâlnim 10 o întârziere în dezvoltare fizică; ulterior acești copii se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a frazelor corect construite cu cele incorecte sau incomplete. Că și în cazul logopatului fără deficiență mintală, cele mai frecvente tulburări de limbaj la elevii școlii speciale sunt tulburările de pronunție: dislaliile simple și polimorfe și, mai rar, se întâlnesc alalii și dizartrii. O altă tulburare des întâlnită la elevii cu deficiență mintală este întârzierea în dezvoltarea limbajului. Dezvoltarea întârziată se reflectă în plan fonetic, lexical, semantic, morfologic, sintactic și oglindește particularitățile gândirii deficientului. Date fiind aceste aspecte, este 13 firesc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]