737 matches
-
care tulbura cântecul melodios al privighetorii. Deodată pe lângă el trecu o pasăre de noapte fâlfâind din aripile-i mari. Tresări oarecum surprins, apoi se liniști. Dar nu după mult timp, vântul începu să șuiere printre stejarii seculari. O pâclă transparentă, albăstruie, plutea ca un mister deasupra coroanelor bogat împodobite ale arborilor. Luna care se apropia de orizontul de la apus, își trimise și ea parcă raze de chihlimbar. Tânărul se opri și privi de jur împrejur. Avea impresia că se rătăcise și
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1496213227.html [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
cuprins mijlocul cu brațul, puțin mai sprințar și parcă, mai grăbit... În cîteva minute eram în fața ușii mele, la parter. Nu-mi găseam cheile de emoție și nici nu nimeream yala cu ele... Neonul din hol se reflecta cu irizări albăstrui în părul ei de culoarea spicului de grâu. Am reușit să deschid, în sfârșit, ușa, invitând-o să-mi treacă pragul și, brusc, am luat-o în brațe și am intrat cu ea în sufragerie, unde am depus-o cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423573709.html [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
este notată în ''Poțiunea de nouă plante'' împotriva infecțiilor și a otravei. Pătlagina crește în zone cu relief diferit însă la noi se găsește peste tot, chiar și pe terenuri virane sau în grădini. Florile ei au culoare roz sau albăstrui și sunt grupate într-un spic, iar fructul este o capsulă ovală care are între 6 și 25 de semințe. Ce substanțe nutritive conține pătlagina și ce beneficii aduce? Pătlagina este bogată în minerale și calciu, xiloză, vitaminele A, C
Pătlagina, beneficii. Combate ULCERUL GASTRIC și GRIPA, vindecă NODULII MAMARI () [Corola-website/Journalistic/105135_a_106427]
-
doar o lumină/ doar avânt -/ port numai veșmântul de iubire/ și sunt legănare de pământ” („Creștetul mi s-a golit de gânduri”). În aceste circumstanțe neobișnuite, nu e de mirare că autoarea spune: „Sunt o ardere de foc nestins -/ caier albăstrui și suitor -/ și mă mistuie un dor aprins/ de-a mă arde-n caier, ca fuior.” („Nu mai vreau să știu cât este ora”). Iar altundeva: „Sunt numai un vis -/ lumea se tot pierde-n jurul meu/ Nici nu vreau
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_la_cumpana_cerului_cu_tarana_cezarina_adamescu_1332946716.html [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
-mpinge necuratul și scot bonurile de masă să văd dacă nu cumva s-a „rătăcit„ vreunul. Și ca să nu greșesc la socoteală,apăs butonul veiozei de lângă pat fără să observ că priza rebelă ieșise din locașul stabilit.O lumină puternic albăstruie și-o bubuitură scurtă tulbură dintr-o dată liniștea camerei și încheieturile mele.La așa ceva nu m-am așteptat ! „La naiba, ăștia te întâmpină cu focuri de artificii ! Asta nu era trecut în program! ” Si dacă nu era în ofertă,după
CU PAHARUL PLIN de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1436027143.html [Corola-blog/BlogPost/384436_a_385765]
-
mai aduna în ea în continuare miliarde de ani. ( departe se aud clopotele unei biserici scufundate în pământ ) Ce mister are în ea ființa aceasta ? Când taie dalta în piatră, ea timp concentrat, esențializat, taie, timpul devenit ca sticla, limpede, albăstrui. Știrbește gura daltei și se face cioburi, dacă nu știi să te apropii de el. (tace un moment) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (furat de gânduri) Mda...Dacă nu, mi-aș dori să fiu poet, căci materialul cu care aș lucra nu este
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
se aflase în sat că nu este o redută greu de cucerit și că oricând era dispusă unei tăvăleli prin pădure sau unde putea fi liniște și discreție. Maria, ca și Ana, erau în plină formare. Ambele cu ochii verzi - albăstrui, părul la fel de negru ca și la celelalte surori mai mari. Nu aveau încă un metru jumătate ca înălțime, de aceea le plăcea să poarte pantofi cu tocul un pic mai mare, să pară și ele mai înalte. Ana era un
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prima_lectie_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
prin multitudinea de monumente istorice - este un oraș remarcabil prin continuitatea sa, din sec. III î.Hr. și până azi - prin viața sa culturală vibrantă și plină de neprevăzut, prin lumina aparte în care se scaldă vara, dar și prin bruma albăstruie care îl învăluie în zilele blânde de iarnă. Pentru un istoric al societăților europene însă, pentru sociologi sau antropologi, Parisul rămâne fără îndoială capitala cea mai frecvent turburată de mișcări sociale și politice - adesea violente - din toată istoria Europei, dacă
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
cum loviturile lui sunau În mantia argintie, ca răpăitul ploii pe acoperișul de tablă al casei. Trezit din uluiala de la Început, băiatul continua să lovească și cu picioarele În străinii ciudați, care-l rigidizară În același fel. Un spot luminos albăstrui Îi Înfășură trupul, imobilizându-l. Străinii pășiră pe lângă oamenii Împietriți spre interiorul apartamentului. Deschiseră ușa dormitorului fără a o atinge. Întinsă pe pat, acoperită de o pătură viu colorată, o fetiță dormea cufundată În somnu-i fără vise. Toată ziua se
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
până hăăăt în origine și chiar să-mi lipească o flegmă pe obraz acum e rândul meu să mă răzbun, să-l fac să mă țină minte câte zile va avea e beznă și tăcere-n mintea lui plăpândă și albăstruie din când în când mai licăresc doi îngerași pufoși ca doi ursuleți de pluș ce-l tot îndeamnă ba la visare, ba la hârjoană îi smotocește de îndată, îi crede niște parteneri loiali de joacă ce vor să-i mute
Poezii by Lucian Alecsa [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
trup cu mult mai viguros. Pantalonii, și ei prea largi, sunt susținuți cu o curea înnegrită de timp, lată de trei degete, având o cataramă în formă de pajură bicefală, turnată din alamă, și două rânduri de perforații. Postavul lor albăstrui e ros în dreptul genunchilor până la urzeală. Are picioarele vârâte în saboți de lemn, ale căror fețe sunt prinse de talpă cu niște cuie mari, înflorate la capăt, din bronz. Îl așteaptă pe vechiul său prieten, Sibla, frizerul. E clientul lui
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Umbra_pe_tulpina_unui_nuc.html [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
folosit. Așezându-se pe taburet, moșu Klesch rostea de fiecare dată: „Tuns și frezat cu cărare la dreapta.” Frizerul își scotea instrumentele dintr-o tașcă de piele scorojită cu încuietori galbene, își potrivea ochelarii rotunzi pe nasul împânzit de vinișoare albăstrui, alegea o oglindă cu mâner și ramă albă de lemn, aducând-o cu un gest aproape grațios în dreptul obrazului clientului său. Îi ridica o șuviță de păr cu două degete și întreba: „Scurtăm?” Moșu’ Klesch cumpănea câteva clipe, contemplându-se
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Umbra_pe_tulpina_unui_nuc.html [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
căldură decât în putoarea aia. Da’ fără femei la cajă. Atunci să te iei și să pleci. Unde vezi cu ochii! Skerla, el a venit cu ideea. Auzi! Femei în laminor!... Puah!” Moșu’ Sibla s-a agitat pe scaun. Vinișoare albăstrui i se iviseră și în rumeneala obrajilor. „Lungești vorba, Klesch, îi tot dai cu laminorul tău.” Bătrânul maistru își încruntase sprânceana stângă. „Parcă ziceai că vrei amănunte, Sibla!” rostise nemulțumit. „Nu amănuntele astea, Klesch. Amănuntele cu Petrescu. Și dacă vorbești
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Umbra_pe_tulpina_unui_nuc.html [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
deschis al încăperii. Când intrai în baie, parcă intrai în valurile mării. Îți crea o atmosferă relaxantă, odihnitoare. Până și lămpile fluorescente de neon erau azurii. Pe suporți metalici, nichelați, prinși în pereții băii, se lăfăiau prosoape plușate de culoare albăstruie, groase și pufoase. Sosite în cameră, cât timp Minela desfăcea geamantanele și aranja lucrurile în comodă și în dulap, Dalia a intrat să facă duș pentru a scăpa de nisipul lipit pe corp, eliberându-se totodată de căldura sufocantă acumulată
FRAG. 6 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_frag_6_stan_virgil_1333695956.html [Corola-blog/BlogPost/359137_a_360466]
-
Acasa > Literatura > Copii > BULGĂRAȘ DE NEA Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului BULGĂRAȘ DE NEA Cornelia Neaga Printr-un nor cam albăstrui Soarele dă o ocheadă Și se joacă : - Uite-l! - Nu-i! Cu-n bulgăraș de zăpadă. Doar atât mai rămăsese Dintr-un rotocol mai mare, Uriașul ce fusese Fălos, troianu-”n cărare. Cine mai era ca el În satul înzăpezit
BULGĂRAȘ DE NEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1489444002.html [Corola-blog/BlogPost/375614_a_376943]
-
-atât de liniște în noapte Ș-atât de noapte în cuvânt, C-auzi cum lunecă pe ape, Tăcută, luna de argint. Miroase-a mere în odaie, A lemn de brad și a gutui. Arar, a focului văpaie Sclipește-n fumul albăstrui. Atât de frig e printre îngeri Ș-atât de cald la tine-n gând. E-atât de primăvară-n ceruri Și-atât de iarnă pe pământ. Cu tâmpla caldă-n palma rece, O visătoare lângă-un geam, Ce pururi noaptea
ATÂT DE LINIȘTE de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alin_adrian_ciolompea_1479504819.html [Corola-blog/BlogPost/372944_a_374273]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ZIGZAG Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să fiu o doamnă ca o toamnă mi-am făcut părul blond pe fond cu șuvițe roșii verzui albăstrui violet cabernet... le-am ondulat pe bigudiuri luate cu împrumut de la soare de la mare de la pomul din grădină de la inima cea plină de la luna păcătoasă de la mâna somnoroasă și ce bucle mi-au ieșit! lujere mititele de unde vântul și-a
ZIGZAG de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1473467239.html [Corola-blog/BlogPost/371453_a_372782]
-
pentru ele, sunt niște păsări frumoase. Când sunt tinere, penele albe le îmbracă mușchii cu contururi rotunde, prelungite caligrafic de coada țâfnoasă. Sunt aproape grațioase, cu ciocul rozaliu, creasta și picioarele de‑o nuanță mai închisă și ochii rotunzi gri‑albăstrui, încă în definire Microclimatul, dieta și comenzile săptămânale de furaje, vaccinările, probele trimise periodic la laboratorul Direcției Sanitare Veterinare, destule încât să hașureze spre o mie de kilometri pe săptămână, între ferma de reproducție de aici, stația de incubație, cele
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
pentru ele, sunt niște păsări frumoase. Când sunt tinere, penele albe le îmbracă mușchii cu contururi rotunde, prelungite caligrafic de coada țâfnoasă. Sunt aproape grațioase, cu ciocul rozaliu, creasta și picioarele de‑o nuanță mai închisă și ochii rotunzi gri‑albăstrui, încă în definire. Grația se risipește când sunt adunate pentru vaccinare, 8.800 de puicuțe în nici un sfert de hală, delimitată temporar cu gărdulețe din sârmă. Cinci îngrijitori se chinuie să mâne zburătăceala care‑ncotro, bătând din palme și șâșâind
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
cât o minge de handbal. Acum a prins curaj și nu mai fuge din calea pașilor în salopetă și papuci de cauciuc. Ciulește capul când într‑o parte, când într‑alta, se uită fix cu câte‑un ochi, rotund gri‑albăstrui, cumva preistoric. „Trebuie să știi să te uiți la o hală cu pui”, mi‑a spus Ovidiu într‑o dimineață la ferma de creștere din Dumbrăveni, Sibiu. „Deschizi ușa și îți dai seama dacă le e bine.” Sunt 16.500
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
un tobogan spre sala de eviscerare. Alt labirint suspendat, la care 18 femei fac clacă: scot viscere, pipote, ficăței, inimi. Urmează zvântarea și răcirea, vreo două ore într‑o sală în care ești ca pe fundul unei piscine, podeaua e albăstruie, lumina cade în raze și peste cap ai doar ciorchini-ciorchini de pui. Apoi, tranșarea și ambalarea, unde puii sunt puși cu fundul pe conuri albe, ca niște lampadare, și trec prin 24 de perechi de mâini sincronizate, care decupează piepturi
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
de acasă, și pe care îl așează apoi la păstrat lângă o icoană. Bunicul meu lua “aiasma”( așa i se spunea în Purani de Videle) într-o sticlă la care punea, în loc de un fir de busuioc, un scaiete, un scaiete albăstrui... Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită grajdul, animalele din gospodărie, pomii din livadă, casa și interiorul casei. Cu încredere, o dau de băut la cei bolnavi pentru însănătoșire... Agheasma se pune și în prima scaldă a copilului nou-născut pentru
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1357059708.html [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
ieșind din adăpost) E liniște. Furtuna a trecut. Parcă nici nu a fost vreodată. Nu știu nimic de Piatră și Sfinx. Piatră: (pe la mijlocul muntelui) S-a luminat! Acum pot observa roca ce m-a agățat. E o piatră cu reflexe albăstrui. (Gândește.) E piatra lunii, da, ea este. O piatră semiprețioasă m-a agățat. Am găsit ce căutam. Sunt mulțumit. De fapt nici nu am știut ce caut, această piatră mi-a deschis ochii. (se dezleagă de piatra ce-l ținea
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452167477.html [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
care părea că nu se mai termină, ajunseseră la maturitate și se simțea de la zece pași parfumul plăcut al zambilelor, iar cupele elegante și catifelate ale lalelelor în trei culori se înălțau semețe deasupra unor așa numiți „năsturași” galbeni, grena, albăstrui, de parcă se întreceau în a atrage priviri admirative. „Hm! Mama nu a fost la cursuri de ikebana, dar și aici, afară, ca și în vazele din casă, dânsa a aranjat florile mai plăcut ca japonezele! Avea un simț al armoniei
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_marian_malciu_1335104901.html [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
cerul s-o-ndura, măcar, o noapte, Să-mi stingă-n ploaie-a buzelor arsură Ori arșița din trup, când vântul bate. De n-oi primi nimic, din toate cele, Tu leagă-mă pe rug și-aprinde focul! În fumul albăstrui să urc spre stele, Să-i caut veșniciei noastre - locul. George SAFIR Bacău 28 aprilie 2011 Referință Bibliografică: DOR DE ȚARĂ / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 118, Anul I, 28 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_tara.html [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]