99 matches
-
unei suprafețe sau a unui corp. , în definiția sa curentă numit albedoul lui Bond, este o valoare cuprinsă între 0 și 1: un corp negru perfect, care ar absorbi toate lungimile de undă fără să reflecte niciuna, ar avea un albedo nul, în timp ce o oglindă perfectă, care ar reflecta toate lungimile de undă, fără să absoarbă niciuna, ar avea albedoul egal cu 1. Alte definiții, dintre care cea a albedoului geometric, ar putea da valori superioare lui 1. Termenul albedo a
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
0 și 1: un corp negru perfect, care ar absorbi toate lungimile de undă fără să reflecte niciuna, ar avea un albedo nul, în timp ce o oglindă perfectă, care ar reflecta toate lungimile de undă, fără să absoarbă niciuna, ar avea albedoul egal cu 1. Alte definiții, dintre care cea a albedoului geometric, ar putea da valori superioare lui 1. Termenul albedo a fost introdus în optică de Johann Heinrich Lambert, în lucrarea sa, din 1760, "Photometria". Cuvântul românesc "albedo" este împrumutat
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
toate lungimile de undă fără să reflecte niciuna, ar avea un albedo nul, în timp ce o oglindă perfectă, care ar reflecta toate lungimile de undă, fără să absoarbă niciuna, ar avea albedoul egal cu 1. Alte definiții, dintre care cea a albedoului geometric, ar putea da valori superioare lui 1. Termenul albedo a fost introdus în optică de Johann Heinrich Lambert, în lucrarea sa, din 1760, "Photometria". Cuvântul românesc "albedo" este împrumutat din franceză: "albédo": „albeață” sau "albedo", care, la rândul său
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
un albedo nul, în timp ce o oglindă perfectă, care ar reflecta toate lungimile de undă, fără să absoarbă niciuna, ar avea albedoul egal cu 1. Alte definiții, dintre care cea a albedoului geometric, ar putea da valori superioare lui 1. Termenul albedo a fost introdus în optică de Johann Heinrich Lambert, în lucrarea sa, din 1760, "Photometria". Cuvântul românesc "albedo" este împrumutat din franceză: "albédo": „albeață” sau "albedo", care, la rândul său, provine din cuvântul latinesc "albēdo", iar acesta este un derivat
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
ar avea albedoul egal cu 1. Alte definiții, dintre care cea a albedoului geometric, ar putea da valori superioare lui 1. Termenul albedo a fost introdus în optică de Johann Heinrich Lambert, în lucrarea sa, din 1760, "Photometria". Cuvântul românesc "albedo" este împrumutat din franceză: "albédo": „albeață” sau "albedo", care, la rândul său, provine din cuvântul latinesc "albēdo", iar acesta este un derivat al cuvântului din latină "albus, alba, album" „alb [mat]”, spre deosebire de "candidus, candida, candidum": „alb [strălucitor]”. Albedoul sferic A
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
dintre care cea a albedoului geometric, ar putea da valori superioare lui 1. Termenul albedo a fost introdus în optică de Johann Heinrich Lambert, în lucrarea sa, din 1760, "Photometria". Cuvântul românesc "albedo" este împrumutat din franceză: "albédo": „albeață” sau "albedo", care, la rândul său, provine din cuvântul latinesc "albēdo", iar acesta este un derivat al cuvântului din latină "albus, alba, album" „alb [mat]”, spre deosebire de "candidus, candida, candidum": „alb [strălucitor]”. Albedoul sferic A este o mărime fotometrică egală cu raportul dintre
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
Cuvântul românesc "albedo" este împrumutat din franceză: "albédo": „albeață” sau "albedo", care, la rândul său, provine din cuvântul latinesc "albēdo", iar acesta este un derivat al cuvântului din latină "albus, alba, album" „alb [mat]”, spre deosebire de "candidus, candida, candidum": „alb [strălucitor]”. Albedoul sferic A este o mărime fotometrică egală cu raportul dintre intensitatea luminii radiate difuzată de un corp și intensitatea luminii (de la soarele local) care cade pe acel corp. A=L/L Albedo reprezintă o măsură a capacității de reflexie a
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
alb [mat]”, spre deosebire de "candidus, candida, candidum": „alb [strălucitor]”. Albedoul sferic A este o mărime fotometrică egală cu raportul dintre intensitatea luminii radiate difuzată de un corp și intensitatea luminii (de la soarele local) care cade pe acel corp. A=L/L Albedo reprezintă o măsură a capacității de reflexie a unui obiect (albedo de 1.0 pentru un obiect care reflectă perfect, și albedo de 0.0 pentru un obiect care absoarbe toată lumina), fiind raportul dintre lumina reflectată de un obiect
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
este o mărime fotometrică egală cu raportul dintre intensitatea luminii radiate difuzată de un corp și intensitatea luminii (de la soarele local) care cade pe acel corp. A=L/L Albedo reprezintă o măsură a capacității de reflexie a unui obiect (albedo de 1.0 pentru un obiect care reflectă perfect, și albedo de 0.0 pentru un obiect care absoarbe toată lumina), fiind raportul dintre lumina reflectată de un obiect și lumina incidentă. Albedo este utilizat în astronomie pentru a avea
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
difuzată de un corp și intensitatea luminii (de la soarele local) care cade pe acel corp. A=L/L Albedo reprezintă o măsură a capacității de reflexie a unui obiect (albedo de 1.0 pentru un obiect care reflectă perfect, și albedo de 0.0 pentru un obiect care absoarbe toată lumina), fiind raportul dintre lumina reflectată de un obiect și lumina incidentă. Albedo este utilizat în astronomie pentru a avea o idee privitoare la compoziția unui corp ceresc prea rece pentru
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
a capacității de reflexie a unui obiect (albedo de 1.0 pentru un obiect care reflectă perfect, și albedo de 0.0 pentru un obiect care absoarbe toată lumina), fiind raportul dintre lumina reflectată de un obiect și lumina incidentă. Albedo este utilizat în astronomie pentru a avea o idee privitoare la compoziția unui corp ceresc prea rece pentru a emite propria sa lumină, măsurând reflexia unei surse luminoase externe, cum este Soarele. Se pot diferenția astfel, cu ușurință, planetele gazoase
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
astronomie pentru a avea o idee privitoare la compoziția unui corp ceresc prea rece pentru a emite propria sa lumină, măsurând reflexia unei surse luminoase externe, cum este Soarele. Se pot diferenția astfel, cu ușurință, planetele gazoase, care au un albedo puternic, de planetele telurice, care au un albedo slab. Astronomii au afinat această definiție distingând pe de o parte albedoul lui Bond, care corespunde reflectivității globale a unui astru pentru toate lungimile de undă și toate unghiurile de fază confundate
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
compoziția unui corp ceresc prea rece pentru a emite propria sa lumină, măsurând reflexia unei surse luminoase externe, cum este Soarele. Se pot diferenția astfel, cu ușurință, planetele gazoase, care au un albedo puternic, de planetele telurice, care au un albedo slab. Astronomii au afinat această definiție distingând pe de o parte albedoul lui Bond, care corespunde reflectivității globale a unui astru pentru toate lungimile de undă și toate unghiurile de fază confundate, și pe de altă parte albedoul geometric, care
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
măsurând reflexia unei surse luminoase externe, cum este Soarele. Se pot diferenția astfel, cu ușurință, planetele gazoase, care au un albedo puternic, de planetele telurice, care au un albedo slab. Astronomii au afinat această definiție distingând pe de o parte albedoul lui Bond, care corespunde reflectivității globale a unui astru pentru toate lungimile de undă și toate unghiurile de fază confundate, și pe de altă parte albedoul geometric, care corespunde raportuluidintre intensitatea electromagnetică reflectată de un astru cu unghiul de fază
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
au un albedo slab. Astronomii au afinat această definiție distingând pe de o parte albedoul lui Bond, care corespunde reflectivității globale a unui astru pentru toate lungimile de undă și toate unghiurile de fază confundate, și pe de altă parte albedoul geometric, care corespunde raportuluidintre intensitatea electromagnetică reflectată de un astru cu unghiul de fază nul și intensitatea electromagnetică reflectată cu unghiul de fază nul de către o suprafață echivalentă reflectanței ideal lambertiene (adică isotropă, oricare ar fi unghiul de fază) consecințe
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
raportuluidintre intensitatea electromagnetică reflectată de un astru cu unghiul de fază nul și intensitatea electromagnetică reflectată cu unghiul de fază nul de către o suprafață echivalentă reflectanței ideal lambertiene (adică isotropă, oricare ar fi unghiul de fază) consecințe ale acestor definiții, albedoul lui Bond este întotdeauna cuprins între 0 și 1, în timp ce albedoul geometric poate fi superior lui 1.
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
nul și intensitatea electromagnetică reflectată cu unghiul de fază nul de către o suprafață echivalentă reflectanței ideal lambertiene (adică isotropă, oricare ar fi unghiul de fază) consecințe ale acestor definiții, albedoul lui Bond este întotdeauna cuprins între 0 și 1, în timp ce albedoul geometric poate fi superior lui 1.
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
de vară, acest tei mediu poate filtra 4.000-5.000 mc de aer, din care consumă aproximativ 9 kg dioxid de carbon și produce 6-7 kg oxigen. Sub coroana teiului temperatura aerului este mai mică cu 3-4 grade C, datorită albedoului de 20% al frunzișul (acesta reflectă o parte din radiația solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Între sateliții lui Uranus, Titania este unul mediu ca strălucire, între Oberon și Umbriel (mai întunecați) și Ariel și Miranda (mai strălucitori). Suprafața sa prezintă efect de opoziție: reflectivitatea sa scade de la 35% la un unghi de fază de 0° (albedo geometric) la 25% la un unghi de 1°. Titania are un albedo de legătură de doar 17%. Suprafața sa este în general roșiatică dar în mai puțină măsură decât suprafața lui Oberon. Depozitele din impacturile mai recente sunt mai albastre
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
și Umbriel (mai întunecați) și Ariel și Miranda (mai strălucitori). Suprafața sa prezintă efect de opoziție: reflectivitatea sa scade de la 35% la un unghi de fază de 0° (albedo geometric) la 25% la un unghi de 1°. Titania are un albedo de legătură de doar 17%. Suprafața sa este în general roșiatică dar în mai puțină măsură decât suprafața lui Oberon. Depozitele din impacturile mai recente sunt mai albastre, în timp ce câmpiile netede de pe emisfera frontală de lângă craterul Ursula și de-a
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
mai multă energie solară decât regiunile ecuatoriale. Întrucât presiunea vaporilor de CO depinde foarte mult de temperatură, aceasta poate duce la acumularea de dioxid de carbon în regiunile de joasă latitude ale Titaniei, unde poate exista stabil pe porțiunile cu albedo ridicat și pe regiunile umbrite ale suprafeței sub formă de gheață. Pe timp de vară, când temperaturile polare ajung la valori de , dioxidul de carbon sublimează și migrează spre polul opus și spre regiunile ecuatoriale, dând naștere unui fel de
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
devreme. În 1974 a sugerat că dacă încălzirea globală ar deveni o problemă care să amenințe specia umană, am putea „răcori” planeta arzând sulf în stratosferă, lucru care ar crea o ceață. Conform cercetărilor profesorului Ramanathan (1988), o creștere a albedo-ului planetar cu doar 0,5% este suficientă pentru a înjumătăți efectul dublării cantității de CO atmosferic. Cu toate acestea, am avea încă multe probleme cum ar fi: Ideea că ar trebui să creștem emisiile de aerosoli pentru a opri
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
lui Saturn. La o distanță de 136.505 km și cu o perioadă de 0,594 zile (0,59537 și semiaxul mare este exact). Datele actuale nu permit măsurarea inclinației sau excentricitate, desi amândouă probabil sunt aproape de zero. Are un albedo estimat la 50%.
Dafnis (satelit) () [Corola-website/Science/310016_a_311345]
-
s-au putut formă din ruptură unui singur corp pentru că apoi să formeze doi sateliți coorbitali, dar dacă acest lucru s-a întâmplat, ruptură trebuie să fi avut loc foarte devreme în istoria sistemului de sateliți. Densitatea foarte scăzută și albedo relativ ridicat, indică că Epimeteu este un corp de gheață foarte poros. Există o mulțime de incertitudini în aceste valori, așa încât acest lucru rămâne să fie confirmat.
EEditura Pimeteu (satelit) () [Corola-website/Science/310018_a_311347]
-
de vară, acest tei mediu poate filtra 4.000-5.000 mc de aer, din care consumă aproximativ 9 kg dioxid de carbon și produce 6-7 kg oxigen. Sub coroana teiului temperatura aerului este mai mică cu 3-4 grade C, datorită albedoului de 20% al frunzișul (acesta reflectă o parte din radiația solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]