102 matches
-
agricole vegetale și animale în fermele de stat, cooperatiste agricole de producție și gospodăriile personale, precum și creșterea aportului comunei la formarea fondului de stat de produse agricole vegetale și animale; sprijină acțiunile de combatere a dăunătorilor; iau măsuri în vederea dezvoltării albinăritului, creșterii viermilor de mătase, a pisciculturii și a altor activități productive; ... b) organizează acțiuni pentru combaterea calamitaților naturale, pentru consolidarea și folosirea terenurilor naturale, pentru consolidarea și folosirea terenurilor în pantă, erodate și degradate, pentru valorificarea terenurilor mlăștinoase, precum și pentru
LEGE nr. 57 din 3 octombrie 1968 (*republicată*) de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134360_a_135689]
-
agricole vegetale și animale în fermele de stat, cooperatiste agricole de producție și gospodăriile personale, precum și creșterea aportului comunei la formarea fondului de stat de produse agricole vegetale și animale; sprijină acțiunile de combatere a dăunătorilor; iau măsuri în vederea dezvoltării albinăritului, creșterii viermilor de mătase, a pisciculturii și a altor activități productive; ... b) organizează acțiuni pentru combaterea calamitaților naturale, pentru consolidarea și folosirea terenurilor naturale, pentru consolidarea și folosirea terenurilor în pantă, erodate și degradate, pentru valorificarea terenurilor mlăștinoase, precum și pentru
LEGE nr. 57 din 3 octombrie 1968 (*republicată*) de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134392_a_135721]
-
din punct de vedere economic ale domeniului public de interes național pot fi concesionate în condițiile legii de Administrația Rezervației. Populația locală are drept de preemțiune. Valorificarea resurselor naturale prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice, practicarea serviciilor de turism și agrement, a pescuitului și vânătorii sportive, realizarea de servicii de transport pe canalele navigabile, cu excepția brațelor Dunării -, desfășurate pe terenurile aparținând domeniului public de interes național
LEGE nr. 454 din 18 iulie 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135883_a_137212]
-
interes național, Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" poate propune Guvernului concesionarea acestora, în condițiile legii, agenților economici autorizați și populației locale, care are drept de preferință. Valorificarea resurselor naturale prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice, practicarea serviciilor de turism și agrement, a pescuitului și vînătorii sportive, realizarea de servicii de transport pe canalele navigabile, cu excepția brațelor Dunării -, desfășurate pe terenurile aparținând domeniului public de interes național
LEGE nr. 69 din 12 iulie 1996 pentru modificarea şi completarea articolului 10 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114430_a_115759]
-
să facă observații cu privire la psihologia copilului. Salzmann înființează la Schnepfenthal o școală pe porțile căreia sapă inițialele: D. D. H. (Denken, Dulden, Handeln Gîndire, Răbdare, Activare). În această școală se acorda deosebită importanță educației fizice și muncii manuale: patinaj, înot, albinărit, creșterea iepurilor. Principiul lui Rousseau ca elevul să învețe o meserie și să lucreze în natură, își găsește o serioasă aplicare în școala lui Salzmann. Sînt aplicate exemplul și pedeapsa naturală. Se învăța pe baza intuiției. Nu se admitea înlocuirea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a lui Missouri. Partea centrală are o agricultură intensivă. Clima e o trecere de la temperatură medie la una subtropicală, cu veri călduroase. Se cultivă porumb, ovăz, grâu, bumbac, tutun, viță de vie, fructe. Din zootehnie e frumos reprezentată avicultura și albinăritul. Negrii sunt în număr de 200.000, ceea ce explică cultura bumbacului. Parlamentul e reprezentat prin 34 senatori și 150 deputați, iar la Washington trimit 2 senatori și 16 deputați. Înaintând spre sud sporește căldura și cultura bumbacului. Pentru prima dată
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și-au făcut o gospodărie demnă de invidiat. Ne-am întâlnit tot mai rar, eu continuându-mi obligațiile școlare. Mă bucur mult ori de câte ori ne vedem, ne îmbrățișăm și depănăm amintiri din copilărie, din Costișa noastră de altă dată. Pasiunea pentru albinărit Printre multiple pasiuni ale tatei, albinele ocupau un loc deosebit. În grădina de flori din fața casei a așezat peste zece stupi sistematici și avea mereu în atenție comportarea albinelor. Când roiau, prindea roiul cu un dispozitiv în formă de pâlnie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a lui Missouri. Partea centrală are o agricultură intensivă. Clima e o trecere de la temperatură medie la una subtropicală, cu veri călduroase. Se cultivă porumb, ovăz, grâu, bumbac, tutun, viță de vie, fructe. Din zootehnie e frumos reprezentată avicultura și albinăritul. Negrii sunt În număr de 200.000, ceea ce explică cultura bumbacului. Parlamentul e reprezentat prin 34 senatori și 150 deputați, iar la Washington trimit 2 senatori și 16 deputați. Înaintând spre sud sporește căldura și cultura bumbacului. Pentru prima dată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Bălan ; „Cultura mătăsarului” (viermele de mătase) de Iustin Onică; „Gălbeaza sau distomatoza” și „Despre fătare la vitele cornute”, ambele de I. Bodnariuc, agronomul - regional; „Compostul” (gunoiul putred, mranița) de Eust. Moldovanu care semnează și „Cultura alacului (soi de grâu); Din albinărit: Prinderea și așezarea roiului - de Ioan Vicoveanu; Cocoșeii de pe pruni - de Paul Scolobiuc; Sfaturi pentru gospodine; Vietăți urâte omului; Sfaturile unui plugar - Andrei Eftimie Mândru din comuna Pârliți, județul Bălți; Din toată lumea, Știri mărunte, dar și poezia „La cărți, copii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
proprietar și girant responsabil era Temistocles Predici, președintele asociației, str. Iancu Flondor nr.45. Același avea răspunderea redacțională pentru textul român, iar pentru partea germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul cerealelor, prețul vitelor, dar mai ales reclamă comercială. Avea un cerc de colaboratori destul de numeros. Viața albinelor a apărut în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pop și foarte, foarte mulți alții. Presa din Cernăuți a format nu numai ziariști care s-au ocupat de problemele politice, economice, culturale și sociale, dar a dat aripi celor cu preocupări literare, pedagogice, filosofice, medicale, publicațiilor de profil (silvicultură, albinărit, filatelie ș.a.), periodicilor școlărești. Fiecare din cei citați au reprezentat o personalitate în viața politică și culturală a timpului. Ion N. Nistor era profesor universitar, cu doctorat în filozofie la Universitățile din Viena, München și Leipzig. Profesor universitar la Viena
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Încă din tinerețea lui săracă, ajunsese, prin muncă și viață sobră, proprietarul laboratorului atât de rentabil pe atunci și mecenatul neprecupețit În timp și bani al acelei tentative ridicole [de] a impune o limbă universală: esperanto. Iubea, pe lângă asta, pomicultura, albinăritul, violon celul, silindu-se să Învețe și limba chineză. Generos de felul lui, a Înfiat doi copii de la Leagăn: a Încura jat strădania, fără vreun profit, de nici un fel, a „anarhistului“ blajin și inofensiv Panait Mușoiu (remarcat Într-o vreme
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o circulară emisă În luna iunie a aceluiași an, 1948, Îndemna evreimea aptă de muncă să Închege „...stațiuni agricole cu branșe conexe agriculturii cum ar fi: creșterea vitelor cu industrializarea laptelui; creșterea păsărilor cu valorificarea ouălor; creșterea porcilor (sic!, n.n.); albinăritul; grădinăritul; viticultura, etc.”. Deci, agricultură fără culturi de câmp cu toate că, Întocmitorul circularei s-a gândit și la asemenea eventualitate precizând: „Agricultură propriu-zisă vom face numai acolo unde avem terenuri suficiente, care să ne permită mai Întâi să ne
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în incinta Mitropoliei, o școală, un atelier de pictură bisericească, și un mare muzeu arhidiecezan. La Putna, în 1927, s-a deschis un atelier de strungărie și de sculptură în lemn. S-a aplicat, de asemenea, la mănăstirile din provincie, albinăritul, pomicultura și piscicultura, numind în scopul acesta un consilier special. Din grija părintească pentru preoțime, mitropolitul Nectarie, dorind să le ușureze greul vieții, a zidit între anii 1921 - 1927 căminul preoțesc în care erau adăpostiți consilieri eparhiali, profesori de teologie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
plasa Mijlocul; Tansa, Suhulețul, Ipatele și Borăști în plasa Fundurile; Oșești, Cozmești și Chetrești în plasa Stemnicul; Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești și Coșești în plasa Racova. Pădurile aveau în județ o întindere de 43.744 hectare. Una din preocupările locuitorilor era albinăritul. În anul 1900 locuitorii posedau 13.993 stupi cu albine. Aici a fost și în trecut patria albinăritului, de la care și-a luat județul marca ce a purtat-o: un stup cu albine. Când au apărut județele pentru prima dată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dumbrăveni, Ivănești și Coșești în plasa Racova. Pădurile aveau în județ o întindere de 43.744 hectare. Una din preocupările locuitorilor era albinăritul. În anul 1900 locuitorii posedau 13.993 stupi cu albine. Aici a fost și în trecut patria albinăritului, de la care și-a luat județul marca ce a purtat-o: un stup cu albine. Când au apărut județele pentru prima dată nu se știe exact, dar mărturii documentare spun că ele ființează odată cu țara, cu Domnu', pentru că din nevoile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locală, constituită din persoanele fizice autorizate sau asociații ale acestora al căror domiciliu ori sediu se află pe teritoriul rezervației, are drept de exclusivitate la valorificarea resurselor naturale regenerabile prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice -, cu excepția situațiilor în care valorificarea acestora a fost concesionată, pe baza permisului de practicare a activităților respective, eliberat de Administrația Rezervației. Terenurile din perimetrul rezervației, domeniu public de interes național, aflat
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
prin licitație publică, în condițiile legii. Persoanele fizice și juridice deținătoare ale activelor au drept de preemțiune la închirierea acestora. Valorificarea resurselor naturale din domeniul public de interes național prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice -, practicarea serviciilor de turism și agrement, a pescuitului recreativ-sportiv, realizarea de servicii de transport pe canalele navigabile, cu excepția Dunării și a brațelor sale, desfășurate pe teritoriul rezervației, precum și desfășurarea unor lucrări
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
de reglementare emise de Administrația rezervației și aplică sancțiunile prevăzute de acestea pe teritoriul rezervației; ... x) propune spre aprobare Consiliului Județean Tulcea tarifele de autorizare pentru a acorda populației locale dreptul de valorificare a resurselor naturale regenerabile (practicarea agriculturii, a albinăritului, a pășunatului, a recoltării finului etc.) de pe terenurile ieșite temporar de sub ape, aflate în patrimoniul Administrației rezervației, pe care le și aplică. ... Articolul 7 Administrația rezervației este condusă de Consiliul științific în subordinea căruia se află Colegiul executiv că organ
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
jumătate dacă există un contract de muncă pe termen de cel puțin un an. Scutirea și reducerea prevăzută la acest punct se acordă numai dacă gospodăria nu folosește în permanență muncă salariata. 4. Se scutesc de impozit veniturile realizate din albinărit, creșterea viermilor de matase și din creșterea de păsări precum și din clădirile rurale neînchiriate. 5. Gospodăriile care au suferit distrugeri cauzate de calamități ale naturii se scutesc de impozit total sau parțial în raport cu gradul distrugerii. Articolul 21 Se scutesc de
LEGE nr. 18 din 13 iulie 1949 asupra impozitului agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153514_a_154843]
-
aflate pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" sau în cele limitrofe poate recolta în scop gospodăresc resurse naturale regenerabile și poate folosi unele terenuri din domeniul public de interes național, ieșite temporar de sub ape, pentru activități economice tradiționale, respectiv pășunat, albinărit, culturi agricole, în baza normelor aprobate prin decizia guvernatorului și cu respectarea condițiilor de la alin. (1). Se consideră localități limitrofe următoarele UAT-uri al căror teritoriu administrativ se află parțial în RBDD: Grindu; Luncavița; Niculițel; Isaccea; Somova; Nufăru; Mahmudia; Beștepe
PROCEDURĂ din 11 aprilie 2008 (*actualizată*) de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197525_a_198854]
-
doar o parte în jurul mănăstirii. Fascia undată reprezintă râul care străbate teritoriul comunei. Capul de taur amintește de o anumită rasă de bovine. Pe fațadele unor case se găseau reliefuri cu "vacile cu coarne lungi", spre mândria gospodarului. Fagurele ilustrează albinăritul, ca ocupație răspândită în comună, precum și hărnicia aducătoare de belșug a localnicilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei
HOTĂRÂRE nr. 912 din 20 noiembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Birda, Pişchia, Şag şi Tomnatic, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256860_a_258189]
-
locală, constituită din persoanele fizice autorizate sau asociații ale acestora al căror domiciliu ori sediu se află pe teritoriul rezervației, are drept de exclusivitate la valorificarea resurselor naturale regenerabile prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice -, cu excepția situațiilor în care valorificarea acestora a fost concesionată, pe baza permisului de practicare a activităților respective, eliberat de Administrația Rezervației. Terenurile din perimetrul rezervației, domeniu public de interes național, aflat
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253063_a_254392]
-
prin licitație publică, în condițiile legii. Persoanele fizice și juridice deținătoare ale activelor au drept de preemțiune la închirierea acestora. Valorificarea resurselor naturale din domeniul public de interes național prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice -, practicarea serviciilor de turism și agrement, a pescuitului recreativ-sportiv, realizarea de servicii de transport pe canalele navigabile, cu excepția Dunării și a brațelor sale, desfășurate pe teritoriul rezervației, precum și desfășurarea unor lucrări
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253063_a_254392]