102 matches
-
de Lev Tolstoi, Basmele românilor de Ispirescu, Iancu Jianu de N.D. Popescu, Furnica de Emil Gârleanu, Viața și pildele lui Esop ș.a. La întrunirile culturale se vorbește despre „istoria românilor până la Ștefan cel Mare”, „Mihai Viteazul”, „drepturile și datoriile cetățenești”, „albinărit”, „anatomia, fiziologia și higiena omului”, „pomicultura”, „sericicultura”, iar la 19 februarie 1928 profesorul Eugen Neculau susține expunerea „Starea economică a satului nostru poate fi îndreptată prin pomicultură, avicultură, apicultură și sericicultură”. Se dau serbări, se fac lecturi, se „reprezintă” tablouri
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Legătura dintre școală și Biserică”; „Domnii Moldovei și Munteniei”; „Viața lui Iisus”; „Semnul Crucii”; „Războiul Independenței”; „Războaiele romanilor cu dacii”; „Industria porțelanului”; „Animale curioase”; „Diferite specii de păsări”; „Altoirea viței de vie”; „Aparatul respirator și respirația”; „Cultura porumbului”; „Bolile pomilor”; „Albinăritul”. Filmele rulate erau îndeosebi comedii (Charlie Chaplin devenise un personaj cunoscut), dar unele satisfăceau și nevoia de instrucție și lărgire a orizontului. Audițiile la radio constituiau un alt mijloc de instrucție și contact cu civilizația. Cu emoție, țăranii din Ungureni
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
plasa Mijlocul; Tansa, Suhulețul, Ipatele și Borăști în plasa Fundurile; Oșești, Cozmești și Chetrești în plasa Stemnicul; Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești și Coșești în plasa Racova. Pădurile aveau în județ o întindere de 43.744 hectare. Una din preocupările locuitorilor era albinăritul. În anul 1900 locuitorii posedau 13.993 stupi cu albine. Aici a fost și în trecut patria albinăritului, de la care și-a luat județul marca ce a purtat-o: un stup cu albine. Când au apărut județele pentru prima dată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dumbrăveni, Ivănești și Coșești în plasa Racova. Pădurile aveau în județ o întindere de 43.744 hectare. Una din preocupările locuitorilor era albinăritul. În anul 1900 locuitorii posedau 13.993 stupi cu albine. Aici a fost și în trecut patria albinăritului, de la care și-a luat județul marca ce a purtat-o: un stup cu albine. Când au apărut județele pentru prima dată nu se știe exact, dar mărturii documentare spun că ele ființează odată cu țara, cu Domnu', pentru că din nevoile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Gaz Vest, 35 de ani). Cei mai mulți dintre locuitori cresc porcine. În mod tradițional, „îndopatul gâștelor” (femeie, 52 de ani) reprezenta una dintre ocupațiile de bază în Zerind. Astăzi întâlnim această practică numai în câteva gospodării. Puține gospodării se ocupă cu albinăritul: „Avem câțiva stupi” (femeie, 59 de ani); „La anu’ vrem să luăm patru, cinci familii de albine” (femeie, 52 de ani). Produsele agricole și animaliere se comercializează în principal la Chișineu Criș. O parte dintre produse se vând în Oradea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în masă le urmăresc cu mare atenție. Astfel, intervențiile sătenilor în direcția integrării sunt alese după posibilitățile reale ale comunității: a. Dintre modificările aduse la nivelul ocupațiilor principale amintim: abandonarea „îndopatului gâștelor” (protecția animalelor); câteva familii încep o afacere cu albinăritul (care înlocuiește alte ocupații principale care devin nerentabile odată cu aderarea); scade numărul de bovine pe cap de locuitor (numărul de bovine pe cap de locuitor depășește în România cota prevăzută); produsele cerealiere sunt depozitate în silozuri special realizate după modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și problematica economiei agrare, domeniu pe care nu l-a părăsit definitiv după înlocuirea lui Ion Ionescu de la Brad în Comisia centrală de agronomie și economie rurală. Ca dovadă în acest sens, poate fi amintit și documentatul său articol consacrat albinăritului și publicat în anul 1848, în cuprinsul căruia, plecând de la tradiția istorică și de la importanța economică a unei îndeletniciri multiseculare, traversa critic prezentul, spre a oferi sugestii pentru viitor, precum, în primul rând, utilizarea și generalizarea stupilor sistematici 2. Parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
suferă transformări. Se plăteau impozite și în natură și în bani, ele se înmulțeau treptat în funcție de categoria fiscală în care se încadra, cum ar si pentru: caii de olac1, boii de podvadă 2, zecimi 3 din produsele agricole, văcărit 4, albinărit 5, goștina 6, vinărici 7, pogonărit 8, pripășitul, tutunărit 9, fumăritul 10, merticul 11, năpasta 12. Din catastiful de cisle 13 de la țărani din 1591 rezultă că regimul fiscal al țăranilor era deosebit de acela al altor categorii de impozabili. Metodele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel mai vechi document despre albinăritul din zonă datează din anul 1446 și se referă la locurile de prisacă și de livezi din Oncești (probabil valea stupilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel mai vechi document despre albinăritul din zonă datează din anul 1446 și se referă la locurile de prisacă și de livezi din Oncești (probabil valea stupilor de la Oncești). În anul 1448 erau menționate prisăcile lui Obreja și Tănase, pe Berheci. În evul mediu, mierea și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca și mierea, avea și întrebuințări medicinale, fiind folosită pentru combaterea vărsatului de vânt sau pentru pansarea rănilor. Bogăția și varietatea plantelor melifere din pădurile de tei, cele de salcâm, livezi și fânețe, au constituit un cadru ecologic prielnic dezvoltării albinăritului. La acestea a contribuit și clima temperată care îngăduie ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
modelul creat cu atâta artă de hărnicia albinelor, țăranul a creat noi stupi (sistematici) pentru a exploata în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
după numărul de stupi, ci după suprafața de teren aflată în folosință. Inițial, mierea și ceara erau obținute de la albinele sălbatice, care-și aveau cuiburile în scorburile copacilor. Așezarea satului și ordinea impusă de existența statului au dus la practicarea albinăritului în stupine și prisăci. Prisacă înseamnă un loc întărit natural, dar și îngrăditură, întăritură făcută de mâna omului. Locul cu stupină era îngrădit pentru a fi apărat de animale și oameni. Un asemenea loc în moșia Vama este în partea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a lui Missouri. Partea centrală are o agricultură intensivă. Clima e o trecere de la temperatură medie la una subtropicală, cu veri călduroase. Se cultivă porumb, ovăz, grâu, bumbac, tutun, viță de vie, fructe. Din zootehnie e frumos reprezentată avicultura și albinăritul. Negrii sunt În număr de 200.000, ceea ce explică cultura bumbacului. Parlamentul e reprezentat prin 34 senatori și 150 deputați, iar la Washington trimit 2 senatori și 16 deputați. Înaintând spre sud sporește căldura și cultura bumbacului. Pentru prima dată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Bălan ; „Cultura mătăsarului” (viermele de mătase) de Iustin Onică; „Gălbeaza sau distomatoza” și „Despre fătare la vitele cornute”, ambele de I. Bodnariuc, agronomul - regional; „Compostul” (gunoiul putred, mranița) de Eust. Moldovanu care semnează și „Cultura alacului (soi de grâu); Din albinărit: Prinderea și așezarea roiului - de Ioan Vicoveanu; Cocoșeii de pe pruni - de Paul Scolobiuc; Sfaturi pentru gospodine; Vietăți urâte omului; Sfaturile unui plugar - Andrei Eftimie Mândru din comuna Pârliți, județul Bălți; Din toată lumea, Știri mărunte, dar și poezia „La cărți, copii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
proprietar și girant responsabil era Temistocles Predici, președintele asociației, str. Iancu Flondor nr.45. Același avea răspunderea redacțională pentru textul român, iar pentru partea germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul cerealelor, prețul vitelor, dar mai ales reclamă comercială. Avea un cerc de colaboratori destul de numeros. Viața albinelor a apărut în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pop și foarte, foarte mulți alții. Presa din Cernăuți a format nu numai ziariști care s-au ocupat de problemele politice, economice, culturale și sociale, dar a dat aripi celor cu preocupări literare, pedagogice, filosofice, medicale, publicațiilor de profil (silvicultură, albinărit, filatelie ș.a.), periodicilor școlărești. Fiecare din cei citați au reprezentat o personalitate în viața politică și culturală a timpului. Ion N. Nistor era profesor universitar, cu doctorat în filozofie la Universitățile din Viena, München și Leipzig. Profesor universitar la Viena
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să facă observații cu privire la psihologia copilului. Salzmann înființează la Schnepfenthal o școală pe porțile căreia sapă inițialele: D. D. H. (Denken, Dulden, Handeln Gîndire, Răbdare, Activare). În această școală se acorda deosebită importanță educației fizice și muncii manuale: patinaj, înot, albinărit, creșterea iepurilor. Principiul lui Rousseau ca elevul să învețe o meserie și să lucreze în natură, își găsește o serioasă aplicare în școala lui Salzmann. Sînt aplicate exemplul și pedeapsa naturală. Se învăța pe baza intuiției. Nu se admitea înlocuirea
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Încă din tinerețea lui săracă, ajunsese, prin muncă și viață sobră, proprietarul laboratorului atât de rentabil pe atunci și mecenatul neprecupețit În timp și bani al acelei tentative ridicole [de] a impune o limbă universală: esperanto. Iubea, pe lângă asta, pomicultura, albinăritul, violon celul, silindu-se să Învețe și limba chineză. Generos de felul lui, a Înfiat doi copii de la Leagăn: a Încura jat strădania, fără vreun profit, de nici un fel, a „anarhistului“ blajin și inofensiv Panait Mușoiu (remarcat Într-o vreme
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și-au făcut o gospodărie demnă de invidiat. Ne-am întâlnit tot mai rar, eu continuându-mi obligațiile școlare. Mă bucur mult ori de câte ori ne vedem, ne îmbrățișăm și depănăm amintiri din copilărie, din Costișa noastră de altă dată. Pasiunea pentru albinărit Printre multiple pasiuni ale tatei, albinele ocupau un loc deosebit. În grădina de flori din fața casei a așezat peste zece stupi sistematici și avea mereu în atenție comportarea albinelor. Când roiau, prindea roiul cu un dispozitiv în formă de pâlnie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o circulară emisă În luna iunie a aceluiași an, 1948, Îndemna evreimea aptă de muncă să Închege „...stațiuni agricole cu branșe conexe agriculturii cum ar fi: creșterea vitelor cu industrializarea laptelui; creșterea păsărilor cu valorificarea ouălor; creșterea porcilor (sic!, n.n.); albinăritul; grădinăritul; viticultura, etc.”. Deci, agricultură fără culturi de câmp cu toate că, Întocmitorul circularei s-a gândit și la asemenea eventualitate precizând: „Agricultură propriu-zisă vom face numai acolo unde avem terenuri suficiente, care să ne permită mai Întâi să ne
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cuprinde peste 600 de vase din lut achiziționate din centrele de ceramică de la Oituz, Frumoasa-comuna Balcani, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și Solonț-comuna Solonț și Răchitoasa. Cele aproape 1100 de piese aparținând ocupațiilor tradiționale privesc agricultura, viticultura, pomicultura, creșterea animalelor, albinăritul, vânătoarea și pescuitul dar și unor meșteșuguri precum firăritul, dogăritul, confecționarea coșurilor și coșărcilor. Este știut și dovedit științific că pe parcursul secolelor practicarea agriculturii și creșterea animalelor s-au dezvoltat în paralel. Raportul dintre cele două ocupații principale s-a
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
a fost deschisă publicului vizitator la 1 decembrie 2005. Circuitul de vizitare al expoziției permanente de etnografie de la sediul muzeului nostru începe cu prezentarea celor două ocupații principale: agricultura și creșterea animalelor și se continuă cu prezentarea următoarelor ocupații secundare: albinăritul, vânătoarea și pescuitul. Creșterea animalelor a avut o pondere mare în economia satului românesc datorită importanței pe care o aveau produsele animaliere pentru gospodăria țărănească în asigurare hranei și îmbrăcămintei, în transport, munci agricole și în egală măsură, pentru fertilizarea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
scafă, leasă pentru scurs cașul, cazan de fier în care se încheagă cașul, cușbă și pirostrii, bâtă pârlită, clopote pentru oi, foarfece de tuns oi, glugă ciobănească, crintă, linguroaie, buciume, costum de cioban cu saricăă. Dintre ocupațiile secundare am prezentat: albinăritul, vânătoarea și pescuitul. Toate cele trei ocupații au avut condiții prielnice de dezvoltare în județul nostru. Albinăritul a fost favorizat de existența a numeroase plante melifere. Mierea avea multe întrebuințări: ca aliment dar și ca medicament. Ceara era materia primă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]