109 matches
-
să se uite înapoi: "Adrian, să nu te uiți niciodată înapoi. Că, dacă te mai uiți o dată înapoi, ne pierdem. Ne pierdem pentru totdeauna..." 563). Opusul lui Adrian, pragmatic și rațional, dezvoltând tot arsenalul din "hermeneutica suspiciunii" (avatarurile lui sunt Albini, Dumitrescu) este Orlando. Numele lui ("Aș fi putut jura, îi spuse Adrian, că nu-l cheamă Orlando. Orice alt nume. Căci avea un nume simplu, direct".) pare a reda distincția dintre "cuvânt semnificativ" și "simplu cuvânt", aflându-se în dezacord
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
perspectivă "ce pare să fie în chip esențial aceea a gnozei") atât de explicit încât unii critici situează "gândirea" și "formula spiritual" a lui Eliade sub semnul gnozei 661. Există o exprimare evidentă a gnosticismului, în interpretarea pe care securistul Albini, adept al lecturilor din gnostici, o dă evenimentelor. Albini, ""Marele Inchizitor" care, deși cunoaște gnosticismul, e un fanatic al "Instituției"" "este imposibil în R.S.R., dar poate fi acceptat într-o povestire în care o sanie cu patru oameni pătrunde într-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a gnozei") atât de explicit încât unii critici situează "gândirea" și "formula spiritual" a lui Eliade sub semnul gnozei 661. Există o exprimare evidentă a gnosticismului, în interpretarea pe care securistul Albini, adept al lecturilor din gnostici, o dă evenimentelor. Albini, ""Marele Inchizitor" care, deși cunoaște gnosticismul, e un fanatic al "Instituției"" "este imposibil în R.S.R., dar poate fi acceptat într-o povestire în care o sanie cu patru oameni pătrunde într-o pădure distrusă cu douăzeci și cinci de ani înainte"662
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
v. și Uniforme de general, Incognito la Buchenwald). Pentru Ieronim Thanase, "creierul acestui spectacol platonician", lumea poate fi modificată dacă se cunoaște codul acestui spectacol 708. Codul spectacolului este diferit, în funcție de perspectiva care i se aplică: mitică sau realistă (pentru Albini, spectacolele ascund acțiuni împotriva ordinii sociale, ancheta fiind simbolul desacralizat al anamnesis-ului709). Pentru cel care deține codul, arta care evocă timpul mitic într-un teatru al Lumii, poate produce saltul din timp710. În contextul funcției sacre a spectacolului, costumele simbolizează
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de camuflaj este și posesoare a unei fabuloase "rochii-garderobă" care conține costumul necesar fiecărei reprezentații. Fiecare costum înseamnă o nouă modalitate de existență, fiecare nume îi creează o altă identitate: Elena Nicolaescu, Veronica Niculescu, Irina Bogdan, și, în interpretarea lui Albini, Sophia ("Tragedia a început când Sophia, adică Înțelepciunea, a fost orbită de dorința de a-și cunoaște Tatăl"716) Niculina este un personaj "proteiform care își conține opusul", simbolizând în aceeași măsură "frumusețea, tinerețea, bătrânețea, golul și moartea", personaj care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
noastră", de unde trimit, periodic, semne (acel "As always, A.D.P. Remember, Niculina-Laurian" este o trimitere la ceea ce Corul cere cu un timbru metalic: "Amintiți-vă!"). Explicația dispariției Maestrului (cel mai probabil în planul liminar al propriei istorii 718), care scapă raționalului Albini, este în viziunea lui Ieronim Thanase fie că, "prin creația sa, Pandele s-a anonimizat ca Meșterul Manole, ca Brâncuși din ultima sa piesă", fie în teatrul Maestrului care ilustrează o soluție a libertății absolute, tehnici de evadare dintr-un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
imaginea asta: Les trois Grâces..."761). Poetul-botanist este cel care vede "lucruri pe care noi, ceștilalți...", spune Hagi Pavel, punând puncte de suspensie pentru a marca lipsa imaginației. Imaginația este trăsătura de recunoaștere a personajului "purtător de mituri", visătorul; Emanuel Albini care înțelege că legătura dintre Tătaru și Zalomit este excedentul de imaginație, îi cere să evoce toate imaginile sugerate de destăinuirile doctorului Nicoleanu și să le pună în legătură cu demersul metodologic al lui Goethe din "Morfologia plantelor". Zalomit este unicul în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
procese fiziologice care, aparent, indică exact contrarul regenerării, l-a camuflat în anumite maladii și mai ales în cea mai primejdioasă afecțiune organică: proliferarea celulelor, neoplasma"764. "Avem de-a face, de fapt, cu două sau trei Grații..." spune Emanuel Albini: Aglae Irimescu, Frusinel Chiperii și Italia Gâldău. Numele celor trei paciente bolnave de cancer sunt, pentru doctorul Tătaru, un indiciu al realității mitice de care depinde vindecarea. Aglaia reproduce numele personal grecesc Aglaía sau Aglaíe, una dintre cele trei Charite
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Numele poate fi raportat la etimonul său - tradus încă din antichitate prin "pământul-mamă" - și la zeița lumii vegetale, Demeter conotând renașterea ciclică a naturii 777, așa cum personajul își redobândește, în fiecare an, din primăvară până în toamnă, tinerețea și frumusețea). Emanuel Albini, anchetatorul care admiră capacitățile imaginative ale lui Aurelian Tătaru și ale lui Filip Zalomit, este liantul prozelor cu intrigă polițistă; el reprezintă "spiritul realității profane", opus celor care participă la o realitate mitică 778. De aceea, condamnă acțiunea de întrerupere
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
marcând grafemele prin altfel de caractere și creând plusuri de semnificație), opunând cele două tipuri de limbaj: cel de toate zilele "acum vorbim în limbajul de toate zilele" și limbajul mistic. În primul cod, cel "de toate zilele" se situează Albini și interpretarea realistă pe care el o dă evenimentelor: "Să-ți spun eu ce s-a întâmplat exact"894. În "cuvintele limbii de toate zilele" Dayan, trebuie să ghicească un "nou limbaj"895, "limbajul ascuns", esoteric, parlar cruz, cum îl
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și nu poate fi analizată cu instrumente matematice, zguduitoarea revelație a poveștii camerei cu ușa întredeschisă depinde de limbajul "în care poate fi înțeleasă, și tradusă"902. De aceea, cele două coduri de interpretare, al lui Dayan și al lui Albini (reprezentantul sistemului represiv, tot o "oaste secretă" ca și Fedeli, dar cu alte semne, simboluri și parole de recunoaștere) sunt ireconciliabile, declanșând tragedia "ușii întredeschise": internarea lui Dayan, injectarea cu "serul adevărului", staza într-o "durată personală, fără controlul calendarului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
înot la Uzinele Uricani, iar Niculina dă lecții particulare de franceză și latină. Fiecare nume îi creează proteicului personaj feminin o altă identitate mitică, și, în același timp, o ascunde: Elena Nicolaescu, Veronica Niculescu, Irina Bogdan, și, în interpretarea lui Albini, Sophia. La acestea se adaugă designatorul intertextual Circe cu care i se adresează "în glumă" Ieronim: "Ah! Circe, neîntrecută vrăjitoare!" Tehnica atribuirii mai multor nume aceluiași referent o vom găsi în Podul. Dacă numele este un designator rigid, care, așa cum
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
amândoi - și Einstein si Heisenberg - au descoperit ecuația care ne îngăduie să integrăm sistemul Materie-Energie celuilalt ansamblu: Spațiu-Timp. Aceasta este ecuația ultimă, pentru că de acolo nu se mai poate înainta. Cel mult (din nenorocire !) ne putem întoarce înapoi.../ - Adică ? întrebă Albini./ - Dacă intuiția mea este justă, continuă înflăcărat Orobete, și cred că este justă pentru că Maestrul, Ahasverus, m-a asigurat că voi descifra enigma, amândoi au înțeles că timpul poate fi comprimat în ambele direcții, adică: și înainte, către viitor, și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
, Peter (7. XI. 1881, Odorheiu Secuiesc - 28.X.1960, Kingston, New York, SUA), prozator. Este fiul Barbarei (n. Mengel) și al lui Petre Neagoe, notar. Tatăl, înrudit cu familia memorandistului Septimiu Albini, are studii de drept, dar preferă traiul simplu și sănătos la Aciliu, lângă Sibiu, unde fiul său cunoaște toate bucuriile unei copilării fericite. Absolvind Liceul German din Sibiu (1897), în toamna anului 1900 se înscrie la Școala de Arte și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
Damaschinul. Tradiție și originalitate în teologia bizantină. Sibiu: Deisis, 2010. [2002] Lung, Ecaterina. Istoricii și politica la începuturile evului mediu european. București: EUB, 2001. Maltese, Enrico Valdo. Dimensioni bizantine. Donne, angeli e demoni nel Medioevo greco. Torino: Paravia, 1995. ---, Umberto Albini (a cura di). Bisanzio nella sua letteratura. Milano: Garzanti, 2004. Maffei, Fernanda. L'arte bizantina nell'éta di Giustiniano. Firenze: Giunti, 1988. Mango, Cyril. La civiltà bizantina. Roma-Bari: Laterza, 1998. [1980] Marin, Louis. Le portrait du roi. Paris: Minuit, 1981
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Lucreția (3.IX.1859, Oradea - 5.III.1900, Oradea), poetă. Este fiica poetei Maria Suciu (n. Bosco) și a lui Petre Suciu, referent consistorial la Oradea și protopop în Beliu, stabilit apoi în satul bihorean Ucuriș, unde George Coșbuc, Septimiu Albini, G. Bogdan-Duică, A. C. Popovici se întâlneau în casa familiei Suciu, într-un mic cerc literar. Cultivată, cunoscătoare a limbilor franceză, germană, maghiară, S.-R. debutează în 1884, la „Familia”, cu sonetul Suvenir. Până în 1895 a publicat regulat versuri în aceeași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
prima versiune românească a dramei) și E. Cirikov (Evreii) s-au jucat pe scena Naționalului ieșean; alte piese la care S. și-a încercat virtuțile de traducător îi au ca autori pe Bjșrnstjerne Bjșrnson, dar și pe căzuții în obscuritate Albini, Raoul Auernheimer, K. Warterburg. Nu au, astăzi, vreo rezonanță, în afară de Emilia Pardo Bazán, nici Kristian Winterhjelm, Otto Ascher, A. Reizen, Nikolai Potjekin, Robert Misch și alții de aceeași talie. Fără a fi convins că ar avea virtuți de poet, S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
acum, unicul moment de glorie al vieții sale pe care l-a așteptat atât și pe care va tânji să-l retrăiască până în ultimul ceas. Că lucrurile stau așa o demonstrează o scrisoare trimisă de Slavici din închisoare lui Septimiu Albini, noul director al Tribunei, care îl consultă pe acesta în toate acțiunile pe care le pune la cale: Eu sunt foarte mulțumit cu "Tribuna" și te încredințez că mulțumirea aceasta e una dintre cele mai mari mângâieri ale vieții mele234
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care plutea în aer se adăuga un frig foarte aspru (sub 20° minus, deoarece clima Sofiei, aflată pe un platou înconjurat de munți și adăpostit de furtuni, este destul de aspră. Panorama o amintea prin cîteva puncte pe aceea a munților albini văzuți de la Roma. Orașul însuși, care pierduse orice caracter oriental și turcesc printr-o demolare radicală, operă a primarului Petkov asasinat mai apoi tocmai din cauza acestei operațiuni făcută manu militari era un oraș de locuințe foarte asemănătoare, prin aspect și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
n-avea nici o stradă cu aspect convingător urban, se înălțau și câteva reședințe particulare, ce mie mi se păreau „castele“, deși nu erau decât vile etajate: locuința doctorului Pironcof, în fundul unei grădini ca un mic parc, ori aceea a avocatului Albini, situată chiar pe muchia de sus a dealurilor ticsite de vii, ce coborau pe valea unde Mureșul își așezase comod albia, făcând loc, pe malul dinspre oraș, căii ferate ce servea trenurile spre Cluj sau București. În acest orășel, se
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Valea Mureșului, pe partea ei dinspre oraș; pe partea cealaltă, se aflau un important sanatoriu de boli pulmonare, cu fața camerelor spre vale (mă impresionau, plimbându-se prin parcul stabilimentului, pacientele tinere și gălăgioase în halatele lor cărămizii), „castelul“ lui Albini, Liceul „Titu Maiorescu“, unde am fost înscris și eu în clasa a treia, și „cimitirul eroilor“, unde asistam și noi, școlarii, la ceremonie, cu ocazia „Zilei eroilor“. În călătoriile cu trenul, de câte ori am străbătut Valea Mureșului pe acolo, n-am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mitologice [...], sacrul este camuflat, e «îmbrăcat» în cel mai obișnuit veșmânt al profanului. Numai cine este inițiat poate pătrunde dincolo de aparențe. Esența sacră se dezvăluie numai celui ce știe să vadă“. Reapar aici câteva personaje din narațiunile anterioare (Ieronim Thanase, Albini), iar ideile din Noaptea de Sanziene, Uniforme de general, Incognito la Buchenwald, În curte la Dionis sunt reformulate, însă cu un alt scenariu, despre tehnica mântuirii și inițierii în libertatea absolută. În Nouăsprezece trandafiri, Ieronim Thanase, Laurian Serdaru, Anghel D.
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
fără urmă, ei ies din lumea aceasta, a timpului concret. Pe 27 decembrie, Damian se trezește la spital bandajat, căci fusese găsit după opt, nouă ore, pe jumătate îngropat în zăpadă, însă el nu știe ce s-a întâmplat. Dar Albini, conducătorul anchetei, îi explică că a fost găsit la zece kilometri de Casa de Odilmă pe o buturugă, în zăpadă, aproape dezbracat; s-au făcut analize, dar nu era cazul unei beții, cum se presupusese, căci nimeni nu-și putea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
fost găsit la zece kilometri de Casa de Odilmă pe o buturugă, în zăpadă, aproape dezbracat; s-au făcut analize, dar nu era cazul unei beții, cum se presupusese, căci nimeni nu-și putea justifica de ce a fost găsit astfel. Albini este interesat să afle ce s-a întâmplat după 11:30, „când sania în care te găseai Dumneata, Maestrul Pandele, Niculina și Serdaru, și care se afla în fruntea coloanei, sania aceasta s-a făcut nevăzută...“. Damian are o relatare
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
discută despre un al patrulea, doctorul Aurelian Tătaru, mort în împrejurări obscure. Moartea se întâmplase la Poiana Dornei, loc retras de lume, lângă o cabană singuratică, în ziua de Sânziene (timp cu valoare magică). Cel care cunoaște adevărul este Emanoil Albini, anchetator dibaci. El reprezintă spiritul realității profane, în timp ce ceilalți, trădați de memorie, suferind de amnezie, participă la altă realitate, mitică. Doctorul caută în cărțile sacre urmele acestei funcțiuni vechi și crede că șansa de a le descoperi i-o oferă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]