117 matches
-
prăbușească - autoritățile târgului Iași au hotărât demolarea bisericii. Pe locul ei se află astăzi UzinaTeatrului Național!... Ar mai trebui să adăugăm, părinte, că după secularizarea averilor mănăstirești, în casele făcute în curtea mănăstirii a funcționat o Școală de croitorie și albituri a Reuniunii Femeilor Române... Dacă nu ți-i cu supărare, eu aș spune să încheiem discuția și să ne pregătim pentru masa de seară, așa cum stă bine unor oameni cuminți. Așa că hai să luăm drumul către chilii și acolo om
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
atunci când seara apăsam din neatenție pe șalterul care aprinde toate cele opt brațe (asta o stârnea pe mama din telenovela ei: Ce aprindeți, dragă, atâtea lumini, doar nu suntem nababi!) După unsprezece noaptea, pe când mă bucuram de foșnetul curat al albiturilor de pat în camera mea, cu hârtiile la capul patului pentru când mi-o veni inspirația de noapte, la ora aia mă sună Ilie să mă anunțe că Zina a fugit cu artiștii. Ți-am spus că mie după stingere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pe mâinile ei, numa-nțepături... Zina revenise din baie cu o mină mai bună și cu cheful ei de flecăreală în camera mea de lucru, pe care mama o reamenajase sumar, făcând din ea dormitor - în sensul că pusese niște albituri peste salteaua în echilibru precar, ca o barcă pe râu. La un moment în noapte, sar din somn, invadat de o luminație ca la Auschwitz: Zina aprinsese toate cele opt brațe ale lampadarului din plafon. Sorry, chicotește, țopăind pe dușumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
departe, unde devenea albastră și albă și începea să strălucească, pînă unde puteam vedea. Rețineam tot: șlepurile încărcate în drum spre centrul orașului, ori, dimpotrivă, întorcîndu-se după ce-și livraseră mărfurile magazinelor, viața pe locuințele plutitoare, drapelele vapoarelor mai mari, albiturile atîrnate la uscat, undeva la bord, un pescar aplecat peste undița sa și, în depărtare, amestecul de frontoane, stîlpi și turnuri, silueta orașului. Dar chiar mai mult decît viața pe și în jurul rîului, studiam chiar apa care era cît se
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
condus de o incertă „călăuză”: „Insula-Nălucă”, Patmos, poate „pămînt al apocalismului”, - dar rareori În Înțelesul său terifiant-exhatologic, ci mai ales ca teritoriu al revelațiilor ultime, de dincolo de neliniști și spaime, sub semnul „luminii perpetue”: Pe malurile surpate stăteau frumos păturile albiturile timpului, Lumina perpetuă, Un vînt roz ca o scoică șlefuită de aurore Îmi spală sîngele cald Lumină clară. (Întîia apariție) Poemul Întreg Își desfășoară vastele panorame În acest regim vizionar, de la „frontierele somnului”. Sentimentul Înstrăinării rămîne doar o amintire dureroasă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
naștere, dacă-l va pune moașa pe copil pe o cămașă de-a tatălui, va umbla mai mult după tată-său (îl va iubi); și contrariul, după mamă. Se crede că dacă plouă în ziua aceea în care spală gospodina albiturile bărbatul n-o iubește; dacă însă este timp frumos afară, apoi se crede c o iubește. Fetele mari nu se duc la vădane să le facă pe dragoste sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de bărbat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altceva de la un strai, va avea o neplăcere. Să îmbraci hainele noi într-o zi de sec, că-ți merge bine. Se crede că acei care din întîmplare se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de sec, că-ți merge bine. Se crede că acei care din întîmplare se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se spele cu nasturii sau chiotorile* încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se spele cu nasturii sau chiotorile* încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu gătești hainele sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căsătoresc. Să nu gătești hainele sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-i bine pentru sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e bine a usca pelincele de la copil mic nici la soare, nici la vînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e bine a usca pelincele de la copil mic nici la soare, nici la vînt, căci în cazul prim
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e bine a usca pelincele de la copil mic nici la soare, nici la vînt, căci în cazul prim copilul va fi ars de soare, iar în al doilea, va fi furtunatec
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își mănîncă din noroc. Sara nu se dă gunoiul afară din casă după ce se mătură, ci se păstrea ză într-un colț pînă a doua zi, căci dai norocul afară. Cînd faci noițe albe pe unghii, ai noroc. Cine are albituri pe unghie cică are noroc de oi. Pecinginile sînt semn de noroc. Cînd te speli, să nu te ștergi pe picioare, că ștergi norocul. Bubele roz-galbene din cap sînt semne de noroc. Dacă i se bate cuiva fruntea între gene
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mg%, vitamine B 1 mg%, vitamina PP 0,1 mg%, vitamina E 1,0 mg%. Valoarea energetică este de 550 kcal/kg, iar partea necomestibilă reprezintă 20%. Conține, de asemenea, și uleiuri volatile. Păstârnacul este tonic, aperitiv, depurativ, detoxifiant. Gastronomie (albitură, zarzavat, alături de pătrunjel, țelină etc) în supe, ciorbe, garnituri, soteuri CARTOFII (Solanum tuberosum) extratimpurii, timpurii și de vară sunt considerați plante legumicole, datorită specificității tehnologiilor de cultură și a modului de valorificare. Cultura de toamnă este o cultură fitotehnică (agricolă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
incipitul Educației sentimentale a lui Flaubert: (44) La 15 septembrie 1840, către orele șase de dimineață, La Ville-de-Montereau, gata de plecare, scotea vîrtejuri groase de fum în fața cheiului Saint-Bernard. Oamenii soseau cu sufletul la gură; butoaie mari, cabluri, coșuri cu albituri împiedicau circulația; marinarii nu răspundeau nimănui; oamenii se izbeau unii de alții; coletele urcau între cele două tambururi și gălăgia se topea în fîsîitul aburilor care, ieșind printre plăcile de tablă, înfășurau totul într-o ceață alburie, în vreme ce în față
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Degeaba ține măria sa doftor grecesc și nemțesc, bașca și unul frâncesc pe deasupra tuturor, l-au chemat și pe spițerul de la sfânta mânăstire Colțea, cel de-l plătește domnia sa fostul mare spătar Mihai, moșul lui vodă, geaba au scos valurile de albituri și le-au înmuiat în apă rece, ca s-o învelească să nu facă aprindere la piept, în zadar. Ce vedenii? I se năzărea doamnei Stanca, așa cum era vegheată de surorile domniei sale, că roșul pe care-l arunca lumina candelei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trei diaconi, frumoși ca niște arhangheli și care se întreceau în zel; gândul nostru era ghicit la cel mai mic gest; e de-ajuns să spunem că ne-a fost imposibil să punem mâna pe un singur ceainic; apa și albiturile ne erau oferite politicos, cu o promptitudine ce ține de miraculos. În episcopia Buzăului, bogatele mănăstiri de la munte erau fără doar și poate mai mărețe, dar de nimic nu ne vom aminti cu mai multă recunoștință decât de emoționantele atenții
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
noi progrese în fiecare zi. Corpurile de armată fură înzestrate cu un fond de întreținere pentru a se îngriji ele însele de toate cheltuielile interne, fără legătură cu solda. Soldatul primi în același timp binefacerea fondului individual (numită altădată pentru albituri și încălțăminte), din care rezultă economii în fiecare trimestru, ce formează un fond de rezervă care îi va fi plătit peșin în momentul lăsării la vatră. Solda, fără prime, împărțită în doar două rații (prezență și absență), fu redusă la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu există nici fabrici, nici manufacturi; lâna, pieile argăsite, pieile de animal, cânepa, totul iese în stare brută din porturile Dunării pentru a reintra în ele sub formă de confecții de toate felurile. Astfel, postavurile, încălțămintea, mobilele, trăsurile, hamurile, pânza, albiturile, cuverturile, hainele continuă să vină de la Paris, Viena, Leipzig; există totuși câteva ateliere și modiste, croitorese pariziene, obicei adoptat de curând pentru marile doamne. Coaforii parizieni au la fel de multă faimă. Croitorii evrei continuă totuși să îmbrace restul populației feminine. Încheiem
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
iarbă crudă și a ciorbă de ștevie, vine iz de procese cu garnitură de cătușe. Gicu bate ritmul cu piciorul, pe sub masă, și gustă câte o gură din paharul În care are vodcă. Așa a avut el chef, să bea albitură la ora prânzului, Înainte de masă. Pentru poftă de mâncare. Gore, hai că ești prost, apă de ploaie, scuze pentru exprimare, da’ o meriți. Crezi tu că se face liniștea de la Începutul lumii În liga lu’ Mitică dacă l-au pus
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
numai afară din țară să fie. Deci înalt, 1,85 metri, bine făcut, 80 de kilograme, si frumos bronzat, specialist în litoral, în bărci cu pânze și schi nautic, iată-mă la Mamaia pregătit să se îndrăgostească de mine prima albitură și să mă ducă la Sfat. Dar cum am vocație de popă și socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, m-am îndrăgostit eu de o nemțoaică bețivă și nici prea frumoasă, care pe deasupra nici nu era
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
la sânul mamei. Poate pentru că trupul Laurei avea aroma frunzelor de nuc, niciodată nu am avut dorința să-i ridic poalele rochiei deasupra genunchilor, ca să-i sărut pulpa goală, când se ghemuia în mine pe lădița din dosul scrinului cu albituri. Laura nu era pentru mine, ceea ce era unguroaica din casa părintească, pe care câteodată cădeam ca o fiară, amețit de mirosul ascuțit al trupului cald și moleșit de somn adânc. Mă apropiam de Șari tiptil, când se crăpa de ziuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ațintiți pe craca de unde curgeau perle de cântec păsăresc. Peter Hille a lăsat un mănunchi restrâns de versuri. Poezia lui e scurtă, construită din patru, cel mult opt rânduri, fiindcă spațiul alb de la îndoitura dintre două foi de ziar și albiturile de la marginea gazetelor pe care le purta în raniță, erau limitate și prea înguste, ca să cuprindă mai multeă Cred în valoarea miniaturilor lui Peter Hille, căruia îi trebuiau numai câteva rânduri, ca să închidă în ele cântecul unei mierle, și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
limba împiedicată din cauza băuturii. La unsprezece ani și jumătate, m-am sprijinit pentru întâia dată cu pieptul de dosul Paraschivei. Stătea în bucătărie aplecat peste albie și freca rufele cu o pereche de brațe groase cât pulpele mele. „Fleașc-fleașc”, făceau albiturile înspumate în clăbuc, în timp ce mereu îmi plimbam mâna pe șezutul ei rotund, până la coapsele larg arcuite. „Șezi ghinișor, conașule”, râdea Paraschiva și rufele făceau „fleașc-fleașc”, în spuma galbenă a săpunului. Aveam aproape doisprezece ani, îmi surâse Rudolf, diabolic, și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]