109 matches
-
permanentă de raționalitate a esteticului devin ghid ideatic al creatorului și sugestie hermeneutică a contemplatorului artei tot prin intermediul unor necesare popasuri introspective, tot prin coordonarea "dăruită" a tuturor actelor sau trăirilor care ajung să compună atitudinea. Ordonarea și clarificarea pașilor alcătuitori ai unui urcuș artistic se realizează oglindind în deplină puritate supraveghetoare fermentul creator al sinelui și răsfrângând în mediul interacțiunii individuale cu frumosul sensuri integrative care țin de o armonie spirituală superioară. De la simpla inspirație și până la străfulgerările geniului, disponibilitatea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sugestiilor intelectuale. Diafanitățile și edulcorările romantice se contaminează de viziunea și expresia baudelairiană, virusate de „urâtul” estetizat. Venită tot din romantism, pasiunea cosmicității, fără a-și micșora cu nimic intensitatea, este formalizată în spirit expresionist. Ceva transcende în permanență elementele alcătuitoare ale lumii celeste și terestre, punându-le pe toate sub semnul fiorului metafizic, dar și al unei spaime existențiale nelămurite. Mineralitatea, infinitul cosmic, temporalitatea și spiritul se contopesc într-un tot care poartă dureros în sine nostalgia vidului originar. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
instituția DGASPC CS, angajaților ei, cel mai bine li s-ar potrivi Ierarhia trebuințelor lui Maslow, în care, dacă la început baza o reprezintă pentru aproape fiecare angajat trebuințele fiziologice, se urmărește mai târziu o trecere și la celelalte etape alcătuitoare piramidei lui Maslow. Motivația pentru muncă este determinată de o serie de factori motivaționali intrinseci și extrinseci. Ținând cont și de acest aspect, pentru cei ce se angajează într-o instituție care se ocupă de protecție socială, mai precis de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
omului, pe care acesta le-a moștenit și înglobat de la regnurile corespunzătoare, respectiv eterul “automat” propriu regnului mineral și eterul “supraautomat” propriu celulelor; ca urmare, ele rămân în corpul grosier). Luând în considerare existența mai multor tipuri de fluid eteric alcătuitoare ale corpului eteric, care corespund diferitelor niveluri de organizare/evoluție ale corpului grosier (ansamblul corpului, celula, substanța inanimată de bază etc.), rezultă că disiparea acestui corp se face treptat: − partea corespunzând nivelului superior, al ansamblului corpului grosier, ce-l părăsește
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Extremu Orient. Tehnică japoneză a Kintsugi pare a fi metaforă perfectă de reprezentare plastică a ceea ce ar trebui să fie relația Orient-Occident. O unitate care demonstrează, fără ascunziș, diferențele, mai mult, le prezintă ca fiind cel mai prețios dintre elementele alcătuitoare ale întregului. Problemă misticismului pe care arta kintsugi îl evocă ne trimite la una dintre interpretările relației Orient- Occident cele mai fascinante și controversate ale culturii europene: aceea romantică. Neaderând totuși la această viziune, lucrarea lui Longo demonstrează cum adâncă
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
consecutiv, a proceselor biocorosive. O altă motivație a acestui paragraf rezidă în faptul că multe organisme - în special vegetale, microorganisme și animale inferioare - sunt capabile a secreta enzime în mediu pentru a-și mobiliza nutrienții dar, pentru subiectul nostru - ca alcătuitoare a foulingului biologic - pentru a provoca degradarea substratului. În această privință, literatura oferă doar date indirecte, un determinism redox rezultând doar prin interpretarea acelor date. Ca de exemplu, doar [23] admite direct influența condițiilor redox de mediu asupra activității enzimatice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și necesitățile organismului - rH0 - se revelează atunci când se încearcă - fără succes de altfel - a distruge foulingul biologic prin mijloace chimice, și când există pericolul ca, prin modularea unor anumite valori rH în mediu, să se inducă secreția de către unele organisme alcătuitoare ale foulingului biologic a unor substanțe deosebite decât de obicei, inclusiv/potențial corosive, adică obținerea concordanței redox organism-mediu nu la nivel biologic/ecologic, ci la acela biochimic. Exemplul lui Bacillus subtilis care, prin trecerea mediului la rH 13,60 secretă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în urma transferului, cu aceea exterioară. Problema este falsă, întrucât oxidarea fazei adiacente metalului, coroborată cu migrarea transmembranară a ionilor, implicit sărăcirea în aceștia a fazei adiacente metalului, va relua ionizarea acestuia, la care se adaugă însăși activitatea metabolică a organismelor alcătuitoare a foulingului biologic, cu efect oxidant (entropizant) chiar în cazul unei biocenoze [114], prin excelență (relativ) echilibrată. Mecanismul prezentat poate funcționa chiar în condițiile acoperirii complete a suprafeței metalice când, conform mecanismului bazat pe aerarea diferențiată, nu ar trebui să
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
față de condițiile normale, apa poate reprezenta un mediu în care metalul ori, în general, materialul de construcție devine instabil. în mod obișnuit, având în vedere specificitatea de specie a substanței alelopatice, implicit al caracterului ei redox, ca și diversitatea organismelor alcătuitoare a foulingului biologic, intervine o neutralizare reciprocă a efectelor redox în ansamblul apei. Dar local, în zone de preponderență a unei populații date, mecanismul găsește toate condițiile de dezvoltare. Fenomenul a mai fost observat dar altfel cuantificat, anume prin pH
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un cuvânt, este vorba de atacul direct al metalului suport. Pentru materiale nemetalice, precum betonul, acesta este un mecanism majoritar prin care acestea sunt corodate. Diversitatea substanțelor potențial corosive eliberate în mediu este mare, fie ca urmare a diversității organismelor alcătuitoare a foulingului biologic, fie chiar a diversității reacției fiecăreia la diferitele condiții de mediu. Este de ajuns, în acest din urmă caz, să amintim cazul discutat supra al lui Bacillus subtilis (departe de a fi singular) care, în funcție de rH-ul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
volumului compartimentului catodic, deci limitarea aplicării acestei metode. 3.2.3.2. Modificarea rH-ului în stratul laminar Această modalitatea de control a foulingului biologic se bazează pe împiedicarea fenomenului de epibioză, dezvoltarea organismelor pe substraturi solide; conform [78], organismele alcătuitoare ale foulingului biologic nu au preferințe de substrat, aderând la cele mai diverse suprafețe, metalice sau nemetalice. Atunci când stratul laminar de lichid are un rH extrem, aderarea organismelor la substrat nu are loc, având în vedere imposibilitatea lor de a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un muzician (Ioan Pop) și doi scenografi (M.C. Ranin și Valentin Codoiu). O vară fierbinte este o operă de artă paradoxală: deși apartenentă culturii academice, ea este predominant orală. Faptul că există un script care prezintă sumar cele 12 secvențe alcătuitoare nu schimbă situația. Vara fierbinte nu poate fi reiterată decât atâta vreme cât coautorii săi - Mihai Măniuțiu, Ioan Pop și Vava Ștefănescu - sunt activi profesional, cooperează și se raportează la una și aceeași imagine mentală sincretică pe care au construit-o împreună
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
cu tunurile artileriei grele în obiective mărunte, că bombardează din avion sărmane șubrede căsuțe. Se cuvenea să se mărginească la procedeele tradiționalei literaturi spirituale ori să aibă curajul abordării fățișe a unor subiecte nespus mai grave și mai virulente. Schițele alcătuitoare ale volumului său nu duc deloc lipsă de nostimadă și putere atractivă - în sine. Înveșmîntate, totuși, în faldurile (mai exact ar fi: în spasmele) unei metodologii caustice la extrem și în impetuozitățile unor instantanee expresionist-cinetice, ele derutează". Sau, la Nicolae
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
se dilată, spre a se topi... Asemenea gânduri îmi treceau prin minte la lectura paginilor despre mitogeneză cu care se deschid capitolele cărții dlui Eugen Negrici, lapidar intitulată Iluziile literaturii române (Editura "Cartea românească", Buc., 2008). Din cele trei cuvinte alcătuitoare ale titlului presimți că autorul va întoarce binoclul cu lentilele mici în fața ochilor. Dl. Negrici pleacă de la înseși condițiile, precare, ce e drept, ale nașterii literaturii noastre, de la factori istorici inhibitorii, de la un trecut bântuit de prădăciuni, pierderi, pagube, primejdii
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
compunere/descompunere distincte - este marcabil (și) prin cota atributivă a relației de similitudine și gradualitate formativă: detaliu-formă finită. Autosimilitatea semnifică, la nivelul organicității, a intro-/extra-corelativității, similitudinea dintre întreg și componentul său prin relevanța aceluiași clișeu formativ: partea conține aspectele alcătuitoare ale întregului. Fenomenul este edificabil oriunde în universul cunoașterii și al percepției. Urechea, talpa piciorului (corpul uman), picătura oceanului (oceanul), clipa (veșnicia), conul de brad (coniferele), frunza copacului (coroana copacului), aura din „insula” decupată a frunzei (conturul integral al frunzei
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
muzical, autosimilitatea este prezentă prin evidențe corelaționale, de referință configurațională la diferite cote structural-dimensionale - întreg-parte, secțiune-subsecțiune, exfolieri segmentale, parametrice etc., precum și prin extrapolări, „conectând” comparabilitatea (ca similititudine) în/cu domenii extra-muzicale. Aspecte de natură constitutivă se pot regăsi în structura alcătuitoare a părților unui întreg sau a unor eșantioane de referință, cele care atestă relevanța autosimilității în procesul creației muzicale: repetitivitatea intro-secvențială, introspecția tematică, clișeul finit al formei de fugă, configurația platformelor tonale, piramida cadențială, simbolul numeric etc. Sunt câteva sugestii
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
unui întreg indiferent de plasarea în ierarhia divizionară a multiplicației. De pildă, în muzică, autosimilitatea numerică poate fi relevantă și la nivelul segmentărilor simetrice cu un potențial de multiciplitate/divizibilitate dimensional-formativă piramidală. La nivelul segmentărilor simetrice, de tip echipartiție etajată, alcătuitoare a unei idei muzicale - eșantion (temă, secțiune etc.) sau întreg -, grila divizionară definește structura de auto-similaritate a corpusului muzical, în întregul său corelat cu „submultiplii” proprii. În evidența clasică, consacrată a perioadei/frazei (binare) simple, simetrice, pătrate, închise/deschise tonal
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
de o parte, pentru ani (1685 → 1750), iar pe de altă parte, pentru luni și zile (21.03 → 28.07). Este vremea bachiană marcată (speculativ!), prin delimitarea propusă, în timpul mare (anii) și timpul mic (lunile și zilele). Prin însumarea cifrelor alcătuitoare ale „datei” bachiene, calculate pentru ani și, separat, pentru zile și luni (21.03.1685 → 28.07.1750), rezultă următoarea “coincidență” numerică: - Timpul mic bachian (luni-zile): 14. - Tema mică/tema-standard (numărul de sunete): 14. - Timpul mare bachian (ani): 33. - Tema
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
același tapaj// Eu subțire și nesărutată/ îi spun regelui tău tulburat/ Carele șchiop e și asudat/ La moartea calului său înhămat." Baladescă mai în genere, producția lirică a Ilenei Roman se distinge prin opulență, prin, adică, o reală forță ritualică alcătuitoare de pajiști imagistice, servită de mecanica generatoare de ludic, într-un inspirat menaj între folclor și dada. Suprarealism incantatoriu: "Chiar pe coapsele Mariei/ Paște calul primăriei/ Priponit de geana mea,/ Căci doar eu îl văd, vidros/ Văd de parcă îi miros
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
Cel mai vechi document al culturii noastre artistice exercitându-și influența asupra celor mai mari poeți, folclorul e o componentă a specificului românesc, asupra căruia, de asemeni, ține să zăbovească autorul nostru. Spiritul său analitic deosebește și aici două elemente alcătuitoare ale noțiunii: caracterul și motivul: Primul ar constitui sufletul operei, ritmul ei intern, puterea ei lăuntrică - partea activă, elanul vital, dinamic, avântul pornit din moși-strămoși, ce ne e dat dinainte. Motivul ar fi materialul din afară, decorul fatal, dar exterior
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
ale lor, nimeni nu-i învinuiește de nimic și în multe cazuri nici macar numele nu li se mai știe. Revenind la mării scriitori și la raporturile lor cu puterea comunistă, cred că ei nu pot fi judecați grupat, ca piese alcătuitoare ale unei categorii, colaboraționiștii, cum există tendința, ci diferențiat. Fiecare pe șine se reprezintă, fiecare a străbătut un drum propriu și nu este nepotrivit a spune, în cazul lor, că fiecare exemplifică un destin. Sadoveanu s-a încadrat ăarmonios" noului
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
Mirto, dar intervenind și alții în narațiune, fără a fi preveniți totdeauna asupra persoanei care vorbește, lăsați fiind să o ghicim după ceea ce spune despre una sau alta și după locul pe care-l ocupă în ierarhia socială de la 1898. Alcătuitori sau numai cititori ai celor două mari ziare din epocă, „Adevărul” și „Universul”, sunt văzuți când din perspectiva lumii de atunci, când din a celei de azi, proiectați în ambianța unei porțiuni de spațiu bucureștean pe care Ioana Pârvulescu, de
Un roman de Ioana Pârvulescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3087_a_4412]
-
în deprinderi, în lexic, după cum și în câteva „fapte de cultură a locuirii“: moschei, băi publice, Poarta de Apă, Poarta de la Mal. Aceasta privitor la raporturile cu musulmanii ale Timișoarei. Sunt de văzut, desigur, după secolul XVIII, și alte elemente alcătuitoare ale fizionomiei orașului, apărute pe măsura venirii acolo și a altor seminții, a sârbilor, a evreilor, a nemților, a italienilor, a valahilor, desigur. Fiecare cu trăsăturile sale, cu ceva propriu în mentalitate, în vestimentație, în bucătărie și în toată manifestarea
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
Un om sfîrșit, Viața lui Iisus), Pirandello, Bontempelli. A colaborat la Enciclopedia Italiană Treccani. A fost corespondent al lui Pirandello și al lui Papini la Roma. Encomiat de Academia Italiană în 1938 și titular al Premiului San Remo în 1940. Alcătuitor al primului Dicționar Român-Italian. * ** Dosarul întemnițărilor successive ale marelui cărturar îl găsim în cadrul Dosarului Pșenalț/359 volumul 5, Arhiva CNSAS; pe coperta dosarului de penitenciar ștampilele temniței Aiudului, unde Alexandru Marcu purta numărul de identificare 82/1949, ale penitenciarelor Craiovei
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
bune. Și tot în această secțiune se referă la Inochentie Micu-Klein. Dar de la 1770 urmează o altă perioadă de contact cu Apusul, cînd încep să vină în principate preceptori francezi, apare Ienăchită Văcărescu, om învățat care știa italiană, greacă, turcă, alcătuitor și al unei gramatice, apoi fiii săi Alexandru și Nicolae, Costache Conachi și N. Beldiman. Despre poezia lui Conachi crede că era bătrînicioasa ("nu îi lipseau cuvintele poetice pline de frăgezime pe care poezia populară le-a avut totdeauna din
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]