109 matches
-
interes strict comunitar în faza următoare, când se va trece la devălmășia pe părți, răzeșească, deci ușor modificată, în sensul că nu mai prevala doar satisfacerea nevoilor, ci numărul părților de care, la un moment dat, dispune fiecare celulă gospodărească alcătuitoare a obștii celei mari. Iar diferența numărului de părți, implicit dintre copărtași, rezulta din importanța și rolul diferit pe care anumiți obșteni, anumite familii, și-l asumau în împrejurări dificile pentru comunitate, oamenii cu atribuții ce comportau efort și risc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
contribuind la activitatea unitară a organismului. În această activitate armonioasă, În care se contopesc și se integrează nenumăratele forme de activități elementare, individualitatea se prezintă ca un Întreg, nu numai sub raportul ei intern de viață. Specificul și disparitatea părților alcătuitoare al organismului dispar, contopindu-se sub diriguirea unor forțe coordonatoare, unității centrale a totului. Acest echilibru funcțional care se creează În organism nu are nimic rigid În ele, ca să spunem mecanic. El nu rămâne permanent același, ci prezintă o mare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
versuri homerice,și acestea stăpânite "din auzite", și care pregăteau, implicit, terenul pentru rapsozii profesioniști; alții le reproșează inducerea unui sens peiorativ ideii de parodie, redusă la stadiul de simplă "bufonerie". Sensul în genere acceptat însă îi desemnează pe scriitorii alcătuitori de parodii la textele homerice. G. Genette detaliază, considerând că verbul parôdein (pornind de la compusul para, cu două sensuri [nota bene] "pe lângă, alături de" și "contra, împotriva") ar putea, originar, să trimită la două realități complet diferite: Faptul de a cânta
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se poate preciza că, dacă vorbirea este activitatea de folosire a limbii, discursul este realizarea individuală acestei activități, iar textul este finalizarea și concretizarea ei89. Ca orice entitate lingvistică, discursul are o latură formală, reprezentată de înlănțuirea elementelor de vocabular alcătuitoare, și o latură de conținut, care nu rezultă întotdeauna din însumarea conținuturilor acestor elemente, ci este rezultanta specifică tipului de combinare a lor. Mobilul realizării discursului constă în necesitatea comunicării și este plasat deci în afara limbii, dar concretizarea lui antrenează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
constituie, așa cum ar părea la o primă vedere, o zonă puțin extinsă a limbii, încît să reprezinte doar un adaos întîmplător și neglijabil în alcătuirea discursului în general. Trasătura hotărîtoare în cazul discursului repetat este maniera de înlănțuire a elementelor alcătuitoare, manieră ce este în mod esențial tributară unui tip de organizare a unui conținut ideatic din perspectiva unei experiențe uneori neîntrezărite de vorbitor, dar care este actualizată potrivit împrejurărilor momentane. Funcțiile de bază ale limbii De-a lungul timpului, s-
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestor relații decurg atît interminabilele clasificări în care discursul individual, tipul de discurs și stilul sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura caracteristică altor tipuri de opere culturale. Particularizarea scrisului filozofic după învățații alcătuitori de sisteme se realizează în mod eficient, nu prin diferențele pasionale, volitive sau de fantezie, ci prin manierele diversificate și multilaterale, dar întotdeauna coerente, ale manifestării rațiunii. B i b l i o g r a f i e Austin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cărora se produce o ierarhizare mai profundă. Cele două stări aparțin, fiecare, unei adunări distincte "Soborul bisericesc și politicesc", sau "duhovnicesc și mirenesc". Un sfat al boierilor "de frunte", al Soborului ecleziastic și "Adunarea a toată țara" apar ca părți alcătuitoare ale unei adunări din 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. Cele două stări superioare (clerul și boierii) sunt parte a unui sobor sau obște, termeni utilizați de multe ori alternativ și cu sens diferit. "Altă obște" apare distinctă de "partea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
deci în perioada Principatului autonom sub suzeranitate otomană, s-au desfășurat în total 426 diete 792. În primul secol al autonomiei Dieta număra 127 de persoane. Consilierii princiari erau considerați membrii de drept. Dieta avea o organizare unitară, elementele ei alcătuitoare fiind: scaunul guvernamental, cu membrii Consiliului principelui, care alcătuiau elementul permanent și prelații; membrii Tablei regești; înalții demnitari ai comitatelor, scaunelor săsești și secuiești; delegații orașelor libere și taxaliste, care trimiteau doi deputați în dietă 793. Comitatele erau reprezentate de către
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în diferite alte localități a rămas un atribut al împăratului 811, așa cum se practica și în perioada autonomiei electorale. În timpul desfășurării adunării membrii Dietei erau găzduiți în locuințe pe străzi diferite, "anume osebit fiecărei stări după condiția ei"812. Elementele alcătuitoare ale Dietei se mențin, cu unele diferențe datorate înființării Guberniului Transilvaniei: consiliul guberniului regesc; Tabla regească de judecată; comiții supremi ai scaunelor secuiești și dregătorii scaunelor săsești; regaliștii (cei chemați prin scrisori regești) din stările magnaților și nobililor; deputații comitatelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
c'est exploiter leș ressources d'un capital imaginaire de comportements possibles, souhaitables, acceptables" [Heinich, p.340, subl.n.]. "Homo ludens, ființa poate deveni tranzitoriu egală cu orice rol și-ar asumă, este produsul unor "mecanisme" sociale care permit "pieselor" alcătuitoare un "joc" maxim (...) ideea că viața socială se consumă că ruptură între a fi realmente ceva și a reprezenta ceva doar" [Huizinga, p.18,19]. " Pentru că este rol ales și nu impus, omul începe să se simtă mai aproape de esență
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Ca unul dintre obiectivele edilitar-gospodărești majore pentru fosta capitală a țării Moldovei, sistemul de aprovizionare și de distribuție a apei potabile în oraș reclama grabnică revizuire, în sensul adaptării acestuia la noile cerințe, dar și oportunități tehnice, constatate chiar de către alcătuitorii primei legiuiri cu caracter constituțional pentru ambele Principate, Regulamentul Organic. "Îmbelșugarea apelor sănătoasă fiind una din cele întâi trebuinți ale orașului", glăsuia textul uneia dintre anexele "reglementului de finans", își afla rațiunea sau temeiul ameliorării tehnice invocată de legiuitori, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
maniera care să asigure o interacțiune cât mai eficientă. Irwin Altman și Dalmas Taylor analizează relațiile interpersonale din perspectiva gradului de apropiere dintre indivizi, examinând modul în care funcționează acest factor, odată cu trecerea timpului. Autorii realizează o comparație între straturile alcătuitoare ale unei cepe, si nivelurile pe care se desfășoară comunicarea umană. Dacă îndepărtăm primul strat, dăm de următorul, și tot așa până la miezul le-gumei. Prin analogie, cunoaștem pe cineva care ne este complet străin; dacă la început conversația poartă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
contră, să ne dezvăluie adevăratele trăiri. Toate componentele aflate la nivelul fetei, prin a caror punere în mișcare lăsăm să se vadă, ori încercăm să ascundem ceea ce gândim ori simțim, alcătuiesc ceea ce denumim generic prin termenul: mimica. Nici unul dintre elementele alcătuitoare ale comportamentului nonverbal nu întrunește caracterul de universalitate la nivel de semnificații conținute, așa cum se întâmplă cu mimica. Cercetările i-au condus pe specialiștii americani, Mark Knapp și Judith Hall la concluzia că, probabil mai mult decât oricare altă parte
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
judecărei și, mai pe urmă, când socoate, se numește socotință sau rație; din aceste purced trei secții ale logicei analitice, din cari, cea întîi tractează despre concepturi, a doua despre județe și a treia despre socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții prin care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai multe obiecturi, fiindcă cuprinde mai multe înfățoșări singuratice și fiindcă orice este de față este ca un ce deplin hotărât sau singuratic pentru aceea obiectul uitatului este și din partea lucrului de față; iară conceptul este numai în minte. Părțile alcătuitoare ale conceptului Fiindcă tot conceptul din înfățoșări alcătuindu-se și însuși este înfățoșare, apoi în toată înfățoșarea se deosebește materia și forma, pentru aceea și părțile alcătuitoare ale conceptului sunt materia și forma. Materia conceptului sunt acele mai mici înfățoșări
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este și din partea lucrului de față; iară conceptul este numai în minte. Părțile alcătuitoare ale conceptului Fiindcă tot conceptul din înfățoșări alcătuindu-se și însuși este înfățoșare, apoi în toată înfățoșarea se deosebește materia și forma, pentru aceea și părțile alcătuitoare ale conceptului sunt materia și forma. Materia conceptului sunt acele mai mici înfățoșări, pe cari le cuprinde în sine conceptul, adică spre care se poate el raporta ca și o notă. Iară forma se cuprinde în împreunarea notelor într-o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aceste idei atuncea numai vor intra în comerțul național când se vor însemna cu termini potriviți cu spiritul nației și cu firea limbei naționale. Deci fireasca cultură a limbei este însemnat obiect al literaturei. Despre judecăți (județuri) Priceperea și părțile alcătuitoare ale județurilor. Priceperea județurilor. - Noi nu numai formăm reprezentații și județuri, ci și hotărâm cum se au ele între sine când se rapoartă cătră acel obiect pre care îl înfățoșăm și așa ni le închipuim cu această hotărâtă relație. Făcând
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cuviință a două sau mai multor înfățoșări între sine, care hotărăște spunîndu-se cu cuvinte se numește propoziție sau enunciație (spunere). Deci orice se va spune de județuri aceea se va înțelege și despre propoziție sau spunere. 571 {EminescuOpXV 572} Părțile alcătuitoare ale jud[ețelor]. Fiindcă județul în genere privindu-se este o speție din cugetare și apoi toată cugetarea are forma și materia sa, pentru aceea și fiecare județ se compune din materie și din formă. Materia județului sunt acele înfățoșări
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
A doua zi, sutașul Iahuben era pe zidul palatului. Acest palat uriaș cu câteva sute de încăperi se afla așezat pe o colină rotundă din mijlocul unei mari câmpii pe care era împrăștiat orașul celei dintâi dintre cele zece țări alcătuitoare ale Atlantidei, ascultând toate de regele atlant. De pe zidurile late de câte zece pași, pe coama cărora stăteau străjile, Iahuben privi cu nesaț în primele două zile întinderile sclipind la soare în câteva culori ale străzilor largi, cu case zidite
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
grafică, proprie, care prin intuire repetată se imprimă în memoria elevului pentru totdeauna. Copilul văzând același cuvânt de mai multe ori și-l fixează în minte ca un întreg, așa încât atunci când îl citește, îl recunoaște fără să mai socotească sunetele alcătuitoare. Întâlnind însă un cuvânt nou el trebuie să-l construiască din sunete. Când un cuvânt cunoscut conține o greșeală de tipar, copilul nu percepe decât după multe reveniri impuse. Deprinderea ortografică se dobândește și ca urmare a acțiunii grafice, a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
preveni unele confuzii care pot apărea în legătură cu aceste cazuri, studiile de specialitate fac următoarea precizare: atunci când fiecare cuvânt în parte și-a păstrat înțelesul său propriu, scriem separat, iar dacă grupul în ansamblu a căpătat un înțeles nou, iar cuvintele alcătuitoare au pierdut contactul noțional cu înțelesurile lor primitive, scriem totul într un singur cuvânt. Înainte de a fixa scrierea, este deci nevoie să facem o analiză a gândirii exprimate. Deprinderea de a scrie corect cuvintele este dobândită pe bază de practică
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
și 161 de o revărsare de comori cerești visele după care plânge, la trezire, Caliban? Multe nu sunt de știut, iar în lumea poeziei nici nu se cuvine. Fapt este că insula, citită, auzită, este adevărată în toate elementele ei alcătuitoare, un univers pe care n-ai putea să-l crezi altfel și nu așa. Dovadă este însuși jocul de miraje, uimitor pentru aceia prinși în el, care nu au cum ști că e în fire ceva mai presus de fire
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cântări și de o revărsare de comori cerești visele după care plânge, la trezire, Caliban? Multe nu sunt de știut, iar în lumea poeziei nici nu se cuvine. Fapt este că insula, citită, auzită, este adevărată în toate elementele ei alcătuitoare, un univers pe care n-ai putea să-l crezi altfel și nu așa. Dovadă este însuși jocul de miraje, uimitor pentru aceia prinși în el, care nu au cum ști că e în fire ceva mai presus de fire
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
era preludiul despărțirii veșnice. „- Doamni, facă-se voia Ta... iartă-mă, Doamni...fă-ți Milă de sufletul meu. Doamni! ..Tatu nostru carele... carele ești în..!“ Și suspină adânc... înțepeni cu gura larg deschisă, cu răsuflarea tăiată... Îi tremura duhul, stihia alcătuitoare. Vedenia mai stărui câteva clipe, apoi se prelinse, printre cetele genunilor... și, rămase cu ochii înțepeniți pe sfânta icoana. Un urlet înfricoșător sfâșie ca un trăsnet geana nopții. Suru urla... urla pentru ultima oară pentru bătrânul care îl încălzise la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
compunere/descompunere distincte - este marcabil (și) prin cota atributivă a relației de similitudine și gradualitate formativă: detaliu-formă finită. Autosimilitatea semnifică, la nivelul organicității, a intro-/extra-corelativității, similitudinea dintre întreg și componentul său prin relevanța aceluiași clișeu formativ: partea conține aspectele alcătuitoare ale întregului. Fenomenul este edificabil oriunde în universul cunoașterii și al percepției. Urechea, talpa piciorului (corpul uman), picătura oceanului (oceanul), clipa (veșnicia), conul de brad (coniferele), frunza copacului (coroana copacului), aura din „insula” decupată a frunzei (conturul integral al frunzei
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]