274 matches
-
vasodilatație cerebrală, creșterea perfuziei cu tendință la edem cerebral și creșterea presiunii intracraniene. Hiperventilația excesivă crește saturația arterială a O2 dar produce hipocapnie cu alcaloză și vasoconstricție cerebrală. Adăugarea de CO2 în cantități mici în aerul respirat la înălțimi reduce alcaloza îmbunătățind oxigenarea creierului. Ca urmare a scăderii pCO2 prin hiperventilație curba de disociere a O2Hb este deviată spre stânga putând fixa mai mult O2 chiar la presiuni mai scăzute. La nivelul țesuturilor acest lucru este compensat prin creșterea fluxului circulator
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
de munte”: cefalee, dispnee de efort, slăbiciune, grețuri, transpirații, palpitații, tulburări auditive și vizuale, insomnie. Aclimatizarea se realizează prin: -creșterea ventilației alveolare ca urmare a impulsurilor chemoreceptoare prin scăderea pO2 -ajustarea echilibrului acido-bazic al sângelui și lichidelor organismului prin contracararea alcalozei respiratorii produsă prin hiperventilație ca urmare a scăderii bazelor -creșterea capacității de transport a O2 de către sânge prin poliglobulie și prin scăderea afinității pentru O2 a hemoglobinei ca urmare a creșterii 2-3 DFG cauzată de alcaloză și favorizarea cedării O2
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
lichidelor organismului prin contracararea alcalozei respiratorii produsă prin hiperventilație ca urmare a scăderii bazelor -creșterea capacității de transport a O2 de către sânge prin poliglobulie și prin scăderea afinității pentru O2 a hemoglobinei ca urmare a creșterii 2-3 DFG cauzată de alcaloză și favorizarea cedării O2 la țesuturi -creșterea debitului cardiac și redistribuția sângelui în primele faze ale expunerii -creșterea numărului de capilare musculare și a nivelului enzimelor oxidative celulare Ca urmare a acestor mecanisme locuitorii marilor nălțimi pot efectua eforturi mai
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
FEV, (VEMS) a atins 50% din valoarea prezisă. Hipoxia este o trăsătură universală a exacerbărilor acute, dar insuficiența ventilatorie francă este relativ neobișnuită, fiind observată la 10 până la 15% din pacienții care vin pentru tratament. Cei mai mulți astmatici au hipocapnie și alcaloză respiratorie. La pacienții în criză, nivelul normal al presiunii CO2 în sângele arterial tinde să fie asociat cu nivele foarte severe ale obstrucției, în consecință, la un individ simptomatic, aceste date anunță iminența insuficienței respiratorii și impun tratamentul adecvat. De
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
preîntâmpinate prin utilizarea unei băi de dializă cu concentrație mare de potasiu (până la 4 mmol/l) și de fosfor (până la 1,3 mmol/l). în lipsă, se recomandă suplimentarea orală și/sau parenterală a acestor ioni. Dializa zilnică poate precipita alcaloza metabolică; aparatele moderne de hemodializă pot livra o concentrație mai redusă de bicarbonat în lichidul de dializă față de cea uzuală (de exemplu, 25 mmol/l). Tamponada pericardică, complicația cea mai redutabilă a pericarditei hemoragice asociate dializei, a fost discutată mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ce expirația este pasivă. (important de notat este că atunci când se respiră natural și normal, inspirația este întotdeauna mai scurtă decât expirația). Exercițiu de respirație totală, poziția culcată (decubit dorsală: (exercițiul, la început, va genera după toate aparențele din cauza alcalozei, câteva amețeli care vor dispărea treptat, pe măsură ce exersați): Timpul 1. Retrageți abdomenul și expirați până la capăt; o bună respirație începe prin expirație. Timpul 2. Se scoate abdomenul atât cât este posibil, pentru a lăsa să penetreze aerul în partea inferioară
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
pulmonar). ¾ Trebuie monitorizată concentrația drogului În sânge, pentru a evalua efectul procedurii. Complicații 1.Supraîncărcare volemică cu EPA, mai ales În caz de IR sau IC prealabilă. 2.Edemul cerebral. 3.Diselectrolitemia (hipomagneziemie, hipopotasemie, hiper-, hiponatremie, hipocalcemie). 4.Tulburările acido-bazice (alcaloză metabolică). Contraindicații 1. Insuficiență cardiacă, insuficiență renală oligoanurică, subiecți vârstnici - au risc de supraîncărcare volemică. 2. Când toxicul are un volum mare de distribuție, concentrții sanguine reduse, legare strânsă de proteinele plasmatice și o eliminare renală sub formă activă slabă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
În părți egale (+ Furosemid 1-2 f În caz de oligurie și 1,5 g KCl la fiecare 500 ml flacon de perfuzie). Se va administra zilnic un volum egal cu diureza + 800 ml. Atenție la pH-ul seric - risc de alcaloză ! Hemodializă sau hemoperfuzie. Indicații: rezistență la tratamentul suportiv, comă profundă, șoc, hipotermie severă, insuficiență renală, edem pulmonar sau tendință la apnee, concentrația serică a fenobarbitalului > 100mg/l. Hemoperfuzia este mai eficace comparativ cu hemodializa, dar este asociată unui risc mai
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
bradiaritmiile, ectopia ventriculară, hipotensiunea, blocurile): inițial 50 ml soluție 8,4% În 5 minute, cu repetare după 10-15 minute. Administrarea ulterioară necesită control de laborator. Precauții: Kaliemia > 4 mEq/l, deoarece alcalinizarea urinii nu apare În prezența hipokaliemiei. Poate determina alcaloză, hipokaliemie, hipocalcemie, sau hipernatremie, În special la pacienții cirotici, În caz de insuficiență renală, edeme sau tratament cortizonic. Administrarea paravenoasă determină necroză locală. 71 2) În caz de semne de detresă vitală (insuficienȚĂ respiratorie acută, colaps, șoc, comă < 7 GCS
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Alte efecte toxice • efecte toxice foarte rare proteinurie tranzitorie; hematurie microscopică; infiltrația grasă a ficatului (În cazurile fatale) prin efect hepatotoxic direct. Elemente de diagnostic clinic Toxidromul salicilic următoarele simptome și semne clinice: tinitus; comă; grețuri, vărsături; acidoză metabolică sau alcaloză respiratorie; febră; hipoglicemie; convulsii; hipokaliemie. Tabel 1. Manifestările clinice Întâlnite În intoxicația acută cu salicilați Manifestări respiratorii: Tahipnee, respirație Küssmaul, edem pulmonar acut necardiogen, apnee, pneumonie de aspirație stop respirator. Manifestări cardiovasculare: Tahicardie, aritmii (ex. tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară, extrasistolie
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
putea externa după un interval de urmărire de 24 ore de la ingestie. DE REȚINUT! 1. Intoxicația cu salicilați trebuie suspectată În fața unui pacient cu acuze vagi și simptome precum anxietate, tahipnee, agitație, delir, tinitus, sau care prezintă o combinație de alcaloză respiratorie cu acidoză metabolică. 2. Hipoglicemia trebuie căutată și tratată la pacientul cu intoxicație salicilică, mai ales la copii. 3. Hiperventilarea unui pacient cu intoxicație salicilică intubat, pentru a preveni acidoza letală (Înainte de intubare, pacientul hiperventilează singur). 4. Evitarea practicării
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
motor și premotor posedă capacitatea de a modifica voluntar respirația pe perioade scurte de timp. Atât apneea, cât și hiperpneea voluntară sunt limitate de apariția unor dereglări metabolice, care impun cu necesitate reluarea respirației. Hiperventilația voluntară poate continua până la instalarea alcalozei respiratorii și manifestărilor tetanice determinate de eliminarea excesivă a bioxidului de carbon. În cazul apneei voluntare, durata depinde de motivație, volumul pulmonar și tensiunea alveolară a gazelor la începutul apneei. Atingerea momentului când oprirea respirației nu mai poate continua (breaking
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
departe, activarea reabsorbției de Na+ la nivelul ansei ascendente Henle tubilor distali și colectori. Secundar reabsorbției de sodiu, crește resorbția tubulară de apă și clor, precum și excreția de potasiu. Hipokaliemia de schimb cu ionii de sodiu se însoțește frecvent de alcaloză, rezultată din trecerea H+ odată cu K+ în tubii uriniferi, pentru a lua locul Na+ resorbit. La producerea alcalozei participă și activarea reabsorbției de bicarbonați, urmată de acumularea lor în plasma sanguină și interstițială. Creșterea concentrației electroliților extracelulari și îndeosebi a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crește resorbția tubulară de apă și clor, precum și excreția de potasiu. Hipokaliemia de schimb cu ionii de sodiu se însoțește frecvent de alcaloză, rezultată din trecerea H+ odată cu K+ în tubii uriniferi, pentru a lua locul Na+ resorbit. La producerea alcalozei participă și activarea reabsorbției de bicarbonați, urmată de acumularea lor în plasma sanguină și interstițială. Creșterea concentrației electroliților extracelulari și îndeosebi a Na+ hidrofil, care reprezintă peste 90% din cantitatea totală a acestora, are drept consecință supraîncărcarea patului vascular cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
deplasează curba de disociere a hemoglobinei către dreapta și astfel asistăm la disocierea oxigenului. Creșterea 2,3-DPG în hematii în cazul hipoxiei cronice (de exemplu, după două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pH-ul plasmei arteriale este de 7,40 iar cel al plasmei venoase ușor mai coborât. Terminologic, în situațiile în care pH-ul este sub 7,4 există un fenomen de acidoză, iar creșterile peste 7,4 definesc fenomenul de alcaloză, deși variații de până la 0,05 sunt suportabile fără efecte importante. Sursele majore de protoni în organism sunt prezentate mai jos. Gluconeogeneza hepatică produce amoniac (NH3 ) prin dezaminarea aminoacizilor. Acest amoniac se cuplează imediat cu H+ , producând NH4+ și HCO3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
citric și oxalic). Anionii acestor săruri sunt metabolizați la CO2 , care va fi eliminat respirator, lăsând în LEC NaHCO3 și KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon este , unde Areprezintă anionul, iar HA acidul nedisociat. Dacă la soluție se adaugă un acid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
lichidele biologice (tab. 14) La nivelul lichidului cefalo-rahidian și al urinei principalele sisteme tampon sunt bicarbonatul și fosfatul. In cazul acidozei metabolice, numai 15-20% din încărcarea acidă este tamponată de sistemul H2CO3-HCO3și majoritatea restului este tamponat în interiorul celulelor. In cazul alcalozei metabolice, aproximativ 30-35% din încărcarea cu OHeste tamponată în interiorul celulelor, în vreme ce în cazul variațiilor de pH respirator, aproape toată tamponarea este extracelulară. La nivelul celulelor, principalii reglatori ai pH-ului intracelular sunt transportorii de HCO3-. Până la ora actuală au fost
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
renale mențin neschimbat pH-ul: eliminarea unui ion bicarbonat în urină crește concentrația plasmatică a protonilor ca și cum ar fi fost adăugat un proton, iar reabsorbția unui ion bicarbonat scade concentrația de protoni ca și cum ar fi fost îndepărtat un proton. Deci, alcaloza produce eliminarea de cantități mari de bicarbonat, iar în cazul acidozei, celulele tubulare produc noi cantități de bicarbonat și-l adaugă plasmei, astfel ridicând pH-ul la normal. Bicarbonatul se filtrează liber la nivelul corpusculilor și este reabsorbit în toate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
organism (sinteza de corpi cetonici în diabetul zaharat, sinteza de metaboliți acizi în dietele hiperproteice, etc.). Răspunsul renal este similar cu cel din acidoza respiratorie, la care se adaugă și funcția reglatorie a pH-ului pe care o are plămânul. Alcaloza metabolică Este o condiție ce poate rezulta din ingestia cronică de substanțe bazice sau prin pierderea cronică de acizi prin vărsături. Concentrația de bicarbonat din plasmă crește și neutralizează protonii, în așa fel încât pH-ul crește. Aparatul respirator va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și concentrația din urina primară. Parte din bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți, parte de sistemele fosfatului și amoniului, în așa fel încât se extrage bicarbonat din plasmă, se formează o urină alcalină iar pH-ul plasmatic coboară către normal. Alcaloza respiratorie Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Alcaloza respiratorie Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza dispare. 27. Fiziologia căilor urinare La nivelul porțiunii medulare a tubului colector, urina nu mai suferă nici un fel de modificări de compoziție, alcătuind ceea ce se numește urina finală. De la acest nivel, trebuie condusă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza dispare. 27. Fiziologia căilor urinare La nivelul porțiunii medulare a tubului colector, urina nu mai suferă nici un fel de modificări de compoziție, alcătuind ceea ce se numește urina finală. De la acest nivel, trebuie condusă până la exteriorul corpului printrun ansamblu de conducte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
prelungite duce la oligurie cu urini concentrate, cu densitate urinară peste 1.030 și sodiu urinar scăzut, sub 20 mEq/L, precum și la creșterea valorilor ureei sangvine, disproporționat față de valorile creatininei. Contracția spațiului extracelular este un stimul puternic pentru apariția alcalozei metabolice care, în timp, se complică cu o acidoză metabolică, consecință a hipoperfuziei tisulare. Compoziția electrolitică a spațiului extracelular se determină prin măsurarea electroliților în sânge, element obligatoriu în evaluarea și tratarea corectă a tulburărilor echilibrului hidro-elecrolitic. Nu trebuie uitat
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]