68 matches
-
al uniformei. Ca să spunem adevărul până la capăt, uniforma era doar una I de paradă, prevăzută, alături de faimoasa cască, și cu o sabie poleită, bună doar să zdrăngăne pe caldarâm. Când cele două dame l-au întîlmt plimbîndu-se îngîndurat prin fața grădinii Alcazar, în dosul Pasagiului român, căpitanul tocmai se-ntorcea de la defileul dat în cinstea Majestăților Sale în fața statuii luil Mihai Bravul și numai chef de comedii n-avea. Dar M-me Zamphiresco era propnetăreasa la care ședea cu chirie și care nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ar fi făcut plăcere - căci teatrul îl plictisea, mai ales cel cu cocarde tricoloare, după care se dădea-n vânt burtăverzimea - și, dacă era să ia o halbă-două și niște patricieni, prefera locantele și grădinile din oraș, Gagel, Rașca sad Alcazar, unde era cunoscut și i se făcea credit, decât să se-nece-n praful Herăstrăului sau să plătească treizeci de bani micul la Avedic sau Sans-Souci. Solda nu era mare: cu ce-i trimetea Mariei la Tîntava, cu ce-l
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fusese cucerit de creștinii spanioli, dar solii nu știau nici măcar unde se afla țara numită Arabia și de aceea nu înțeleseră nici unde anume în acest oraș se păstrau mai vii urmele arabilor. Erau orbiți de strălucirea maiestuoaselor palate precum Alcazar, iar măreția catedralelor îi copleși, lăsându-i fără grai. În fiecare zi erau mult mai prinși cu treburi decât fuseseră în Mexico. Cu ajutorul familiei lui Velasco, de baștină din Sevilia, solii s-au dus cu trăsura să-l întâlnească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vară nu mai venea, toată lumea „bună“ pleca în străinătate, așa că toată distracția se reducea la orchestrele care cântau în câteva grădini restaurant. Grădinile cunoscute și căutate erau: grădina Gagel, mai târziu Blanduzia; grădina Rașca; grădina „la Constantin“, astăzi Epurescu; grădina Alcazar sau Guenter, în dosul Pasagiului român. Pentru cei din înalta societate, care mai rămâneau în București, nu erau decât Capșa și Șoseaua Kiseleff.Pe vremea aceea - acum 40-45 de ani - vara, Bucureștiul era aproape pustiu. Seara, Calea Victoriei era goală, cei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
din cei mai veseli și mai inteligenți studenți. Mai târziu, ca doctor de boale interne, era foarte apreciat. El este funda torul sanatorului din Calea Călărași. Într-o seară din luna lui august, ne aflam, vreo zece camarazi, în grădina Alcazar pe strada Câmpineanu. După un șir de rânduri de halbe de bere, nimeni nu mai avea para chioară. Numai Olchovsky avea o hârtie de 20 lei, pe care însă o păstra ca ochii din cap, spre a-și cumpăra o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Constantinescu și să ți-o strice? Caută-ți de treabă, mă, și ține-ți pălăria așa cum e, fiindcă e foarte bună. Toți am fost, în cor, de aceeași părere și... Olchovsky s-a executat. Pe la 2 noaptea am ieșit de la Alcazar cu cea mai bună dispoziție și fiecare necăjeam cum puteam pe bietul Olchovsky. — Cum se poate, mă, să rămâi fără pălărie? Măcar dacă ți-ai fi băut-o tu, dar să ți-o bea alții?!... anul — Da prost ai fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
avea un singur ochi concentrat acolo, ochiul lacom al rușinii, și nimeni nu știa cupletul cântat, nici nu băga de seamă că Zaza nu e frumoasă și că are piciorul 182 183 chiar urât. Sinului îi datora Zaza în subsolul Alcazarului porecla de prințesă și pasiunea durabilă a bătrânului prinț, pasiune ce sfârșise aproape legitim, cu pactul paternității și al unui testament. Testamentul urmărit de moștenitorii frustrați prin procese nesfârșite, în timpul cărora mama lui Maxențiu îndatorase tot ce avea ca să câștige
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
geniului solar și mediator al lui Tintin. Trilurile ei sunt semnul că un vârtej de bel-canto pătrunde în spațiul poveștii. Într-un purgatoriu marcat de labilitatea psihologică și de imprevizibilul acțiunilor sale se află și simpaticul dictator/revoluționar sud-american generalul Alcazar. În cazul său, ceea ce șochează este rapiditatea cu care sunt schimbate și asumate măștile. El poate fi generalul ce conduce propria țară ca pe o cazarmă, cu vehemența unui caudillo, dar poate să se metamorfozeze în conspiratorul ce plănuiește revenirea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
schimbate și asumate măștile. El poate fi generalul ce conduce propria țară ca pe o cazarmă, cu vehemența unui caudillo, dar poate să se metamorfozeze în conspiratorul ce plănuiește revenirea la putere, în fruntea unui neînfricat grup de picaros. Odată cu Alcazar, Hergé desenează un personaj ce unește, cu naturalețe, extremele caracteriale. El este, simultan, extrovertitul prieten de o clipă, dar și implacabilul inamic cu care Tintin este invitat să se confrunte. Și dacă micul tiran de operetă Alcazar locuiește un spațiu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de picaros. Odată cu Alcazar, Hergé desenează un personaj ce unește, cu naturalețe, extremele caracteriale. El este, simultan, extrovertitul prieten de o clipă, dar și implacabilul inamic cu care Tintin este invitat să se confrunte. Și dacă micul tiran de operetă Alcazar locuiește un spațiu intermediar al caricaturii, Rastapopoulos este personajul negativ prin excelență al ciclului tintinian. Producă tor de filme și traficant de droguri, el are atributele clasice ale conspiratorului infernal din spațiul hollywoodian. Disimularea este o artă pe care misteriosul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
primul președinte al Azaniei, despre a cărui soartă nu se mai știa nimic. Undeva în adâncurile pământurilor care nu se supuse seră niciodată europenilor, se aflau cei care, luptând, refuzau să accepte domnnia președintelui-mareșal. Ca și acei picaros comandați de Alcazar, lupta lor era una disperată. Ajutorul Borduriei (a cărei stemă Tintin o recunoștea, reamintindu-și de aventurile sale trecute) sosise la timp. Răsfoind ziarele, Tintin nu-și putu reprima o tresărire. Într-una dintre fotografii, un chip familiar, cu mustăți
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Marin - șeful legionar al capitalei, grup al legiunii Arhanghelul Mihail condus de generalul Gheorghe-Zizi-Cantacuzino, cunoscut șiu sub numele de Grănicerul și care urma să-i înmâneze una din spadele sale în oțel de Toledo, intratului în legenda colonel Moscardo, salvatorul Alcazarului și care, între fiul său răpit de bolșevici și Spania creștină a respins șantajul, fiul acceptând sacrificiul împușcării de către partizanii șefei de bordel, Dolores Ibaruri, cunoscută cu porecla de “la pasionaria”. Legionarii au ajuns îmbarcându-se din Hamburg prin Atlanta
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
1985. * Basarab Nicolescu, "Regrettables oublis", 3e Millénaire, nr.18, ianuarie-februarie 1985. * Françoise Garoche, "L'analyse paradoxale: trialectique et système. Méthodologie de formation et d'évaluation", Revue française de pédagogie, nr. 75, aprilie-mai-iunie 1986. * Vintilă Horia, "Justificationes para un crepúsculo", El Alcazar, 20 și 27 noiembrie 1986. * Vasile Sporici, " Logica artei sau experiența estetică în gândirea lui Ștefan Lupașcu", România literară, nr. 9, 1986. * José Javier Esparza, "Stéphane Lupasco: el majo de las tras materias", ABC, 26 septembrie 1987. * "La mort de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
, revistă umoristică apărută la Iași, săptămânal, între 27 noiembrie și 26 decembrie 1899. Redactată și scrisă în întregime de Al. Cabazan, care iscălea Cz., Alcazar, Ban, Alban, Profetescu, Polin, Tică Ghimpe ș.a., gazeta conține pagini cu un umor de bună calitate, în care critica, superficială, a societății stă alături de șarjele îndreptate împotriva colegilor de breaslă. Se vizează parvenitismul, șubrezenia moravurilor burgheze, cabotinismul unor poeți pesimiști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285810_a_287139]
-
interioare (de felul celei de la Școala Centrală de Fete) bordate de stâlpi trifori și cu decorațiile de ceramică verde și albastră la cornișa clădirilor celor mai reprezentative ale sale. Sunt curtea și ceramica figuri ale arhitecturii "ortodoxe" sau ale vreunui alcazar spaniol? întrebarea rămâne nerăspunsă, dată fiind experiența în ambele domenii a lui Mincu. Ca și în cazul anumitor sisteme de boltire moldovenești care, de asemenea, au corespondențe maure mult mai timpurii, raportul sursă-influență este încă ambiguu. El a fost cercetat
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
și educați, Michel și Bruno alunecă într-o derută fatală, care le înghite și pe cele două femei care i-au iubit. Cît despre Orsenna, grațioasele sale volute lirico-exotice, amestecînd tonuri și paradisuri vegetale, de la Paris la Sissinnghurst și de la Alcazar în China, învăluind în demnitate și legitimitate legen dare senzualitatea fierbinte și inventivă a amanților, i-au asigurat de la bun început o vastă paletă de cititori veniți din toate orizonturile să se adape din farmecele fabulei, cu o neostoită și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lui E. Rodrigo, C. Arbore și CostescuDuca. De departe, cea mai solicitată scenă a orașului a fost cea a Palatului Mărăști, inaugurat în mai 1929, în prezența M. S. Regina Maria - în perioada interbelică, în Bacău au mai funcționat „Teatrul Alcazar” și sala Corso. Anul 1930, de pildă, a fost unul de referință în ceea ce privește spectacolele desfășurate aici. Pe 28 mai 1930, trupa teatrului „Fantasio” din București, „sub direcțiunea admirabilului artist Puiu Iancovescu” a jucat comedia în trei acte „X. Y. Z
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orice caz însă, superficială sau profundă, amprenta arabo-musulmană perceptibilă în întreg ansamblul Peninsulei n-a diminuat cu nimic antagonismul și resentimentul creștinilor. Faptul că, în secolul al XIV-lea, un rege creștin al Sevillei a pus să se graveze pe Alcazar inscripția "Glorie domnului nostru sultanul Don Pedro"92 în arabă nu înseamnă altceva decît voința de a șterge insulta dominării musulmane, în același mod în care liderii decolonizării moderne s-au ridicat împotriva colonizatorilor englezi sau francezi, exprimîndu-se în limba
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]