1,099 matches
- 
  
  30% din cantitatea de fenol cu 4 sortimente de lignină obținute prin extracția cu metanol și etanol a compușilor de hidroliză a unui amestec de așchii din lemn de foioase. Aceste tipuri de lignine au fost utilizate în amestec cu aldehida formică și fenolul la sinteza în mediu bazic a unei rășini fenolformaldehidice modificate, conform procedeului descris de Oh (1994Ă. Această rășină este caracterizată prin proprietăți fizice similare rășinii fenolformaldehidice nemodificate. Capacitatea de încleiere a acestui adeziv a fost verificată prinLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  ca adezivi pentru încleierea PALului datorită proprietăților tehnologice pe care le prezintă: adezivitate ridicată, viteză mare de întărire, simplitate și comoditate în utilizare. Totuși, rășinile ureoformaldehidice prezintă și o serie de dezavantaje: viabilitate redusă, stabilitate mică la apă, emisie de aldehidă formică. Pentru eliminarea acestor dezavantaje s-au încercat mai multe metode de modificare a compoziției adezivului. În ultimul timp, o atenție tot mai mare a fost 149 acordată utilizării ligninelor tehnice ca înlocuitor atât a rășinii ureoformaldehidice, cât și pentruLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  modificați și lignină sulfat S-a constatat că în cazul înlocuirii până la 20% din rășina ureoformaldehidică cu LSNH4 se pot realiza adezivi pentru care nu s-a înregistrat o depreciere a proprietăților mecanice în comparație cu plăcile încleiate convențional. Totodată, emisia de aldehidă formică s-a diminuat ușor, fapt care a fost atribuit scăderii cantității de rășină ureoformaldehidică și nu datorită reacțiilor de condensare a lignosulfonaților cu aldehida formică, deoarece aceste reacții necesită temperaturi înalte și condiții puternic acide/alcaline, condiții care nuLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  s-a înregistrat o depreciere a proprietăților mecanice în comparație cu plăcile încleiate convențional. Totodată, emisia de aldehidă formică s-a diminuat ușor, fapt care a fost atribuit scăderii cantității de rășină ureoformaldehidică și nu datorită reacțiilor de condensare a lignosulfonaților cu aldehida formică, deoarece aceste reacții necesită temperaturi înalte și condiții puternic acide/alcaline, condiții care nu au fost îndeplinite în timpul încleierii PAL-ului. Rezultate similare s-au înregistrat și în cazul încleierii unui PAL de 18 mm cu un adeziv înLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  rezistența la încovoiere, precum și cea la tracțiune este similară cu cea înregistrată pentru PAL-ul încleiat doar cu rășină ureoformaldehidică; umflarea în grosime atât după imersie în apă 2 ore, cât și după 24 ore este mai mare; emisia de aldehidă formică scade apreciabil dacă se folosește LSNH4, mai degrabă decât în cazul utilizării LSCa/LSNa. Aceasta se datorează reacției ionilor de NH4+ cu CH2O, în timp ce pentru ceilalți lignosulfonați, scăderea cu 10-18% a emisiei de aldehidă formică corespunde cu cantitatea deLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  este mai mare; emisia de aldehidă formică scade apreciabil dacă se folosește LSNH4, mai degrabă decât în cazul utilizării LSCa/LSNa. Aceasta se datorează reacției ionilor de NH4+ cu CH2O, în timp ce pentru ceilalți lignosulfonați, scăderea cu 10-18% a emisiei de aldehidă formică corespunde cu cantitatea de rășină ureoformaldehidică înlocuită cu lignosulfonat (figura 43Ă. Edler (1981Ă a arătat că pentru fabricarea PAL ului se poate înlocui până la 35% din cantitatea de rășină ureoformaldehidică cu LSNH4 dacă se respectă anumite condiții: rășina ureoformaldehidicăLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  respectă anumite condiții: rășina ureoformaldehidică trebuie să aibă un număr mare de grupări metilol, pentru o mai bună compatibilitate între rășina ureoformaldehidică și lignosulfonați; concentrația ionilor de amoniu trebuie să fie ajustată la 0,2-4%. Ionii de amoniu reacționează cu aldehida formică liberă formând urotropină, care conduce la creșterea de grupe sulfonice libere în lignină, favorizând reacțiile de condensare ale ligninei. Dacă, concentrația ionilor de amoniu este mai mare de 4% are loc o creștere a acidității care se reflectă prinLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  apă, datorată structurii polifenolice a ligninei. Studii similare (Feldman și colab., 1986Ă au condus la rezultate asemănătoare atunci când s-a înlocuit 45% din rășina ureoformaldehidică cu LSNH4 înregistrânduse o scădere a prețului cu 28% și o diminuare a emisiei de aldehidă formică cu 50%. Deși pentru acești adezivi se constată o scădere a proprietăților mecanice în comparație cu rășina ureoformaldehidică, valorile obținute sunt în conformitate cu cerințele standardelor canadiene pentru PAL-ul de interior (tabelul 30Ă. Dezavantajul metodei de înlocuire directă a rășinii ureoformaldehidice cuLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  mecanism radicalic cu formarea unor noi legături C - C mult mai stabile. Grupele carbonil și hidroxil care se formează suplimentar prin oxidarea catenei laterale pot intra în reacție cu grupele funcționale libere ale rășinii ureoformaldehidice, iar fragmentele fenolice oxidate cu aldehida formică. Persulfatul de amoniu în sistemul rășină ureoformaldehidică - lignosulfonați îndeplinește atât rolul de agent oxidant al complexului polimeric ligninic, cât și rolul de întăritor efectiv al rășinii ureoformaldehidice. Kovrizhnyh (1985Ă a obținut rezultate bune pentru timpul de gelifiere la unLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  obținut pe baza acestui adeziv manifestă o rezistență mare și o stabilitate ridicată la acțiunea apei, chiar la temperaturi de presare scăzute (tabelul 34Ă. Folosirea lignosulfonaților modificați cu persulfat de amoniu în compoziția adezivului determină o legare mai intensă a aldehidei formice libere. Astfel, pentru un adaos de lignosulfonați modificați de 20% se înregistrează o reducere a emisiei de aldehidă formică de 1,7 ori în comparație cu rășina ureoformaldehidică. Prin înlocuirea a 20 - 30% din rășina ureoformaldehidică cu lignosulfonați în prezența persulfatuluiLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  de presare scăzute (tabelul 34Ă. Folosirea lignosulfonaților modificați cu persulfat de amoniu în compoziția adezivului determină o legare mai intensă a aldehidei formice libere. Astfel, pentru un adaos de lignosulfonați modificați de 20% se înregistrează o reducere a emisiei de aldehidă formică de 1,7 ori în comparație cu rășina ureoformaldehidică. Prin înlocuirea a 20 - 30% din rășina ureoformaldehidică cu lignosulfonați în prezența persulfatului de amoniu este posibilă obținerea unui adeziv care să realizeze o bună încleiere, deci fabricarea unui PAL cu rezistențăLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  30% din rășina ureoformaldehidică cu lignosulfonați în prezența persulfatului de amoniu este posibilă obținerea unui adeziv care să realizeze o bună încleiere, deci fabricarea unui PAL cu rezistență și stabilitate dimensională în conformitate cu cerințele standard, precum și o reducere a emisiei de aldehidă formică. Modificarea lignosulfonatului prin hidroximetilare Creșterea reactivității adezivului bazat pe rășină ureoformaldehidică se poate realiza și prin înlocuirea a 15 - 30% din cantitatea de rășină ureoformaldehidică cu lignosulfonați modificați prin hidroximetilare. Rezultatele obținute indică faptul că se pot obține plăciLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  etapa a doua. Prin această modificare a sintezei rășinii ureoformaldehidice s-au îmbunătățit proprietățile fizico-chimice ale adezivului (Tabelul 36Ă. S-a constatat, în 159 acest sens, că introducerea ligninei sulfat determină următoarele modificări ale caracteristicilor rășinii ureoformaldehidice: micșorarea conținutului de aldehidă formică liberă de la 2,10% în rășina ureoformaldehidică la 0,31% pentru o rășină ureoformaldehidică cu un conținut de 30% lignină; vâscozitatea și timpul de gelifiere (la 100 0CĂ crește odată cu creșterea conținutului de lignină; adezivii lignin - ureoformaldehidici conferă îmbinărilorLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  de pulbere cu un curent de aer cald sau oxigen cu sau fără catalizatori. Pentru creșterea proprietăților de ranforsare a ligninei s-au propus mai multe modalități de modificare a acesteia: tratament cu uree și formaldehidă; tratament termic în prezența aldehidelor; combinare cu o rășină fenolformaldehidică; tratament cu poliizocianați. VI.3. FOTOSTABILIZATORI, POLIMERI CONDUCTORI DE ELECTRICITATE ȘI FERTILIZATORI ORGANICI S-a studiat utilizarea ligninei din trestie de zahăr ca fotostabilizator pentru cauciucul butadienic, plecând de la asemănarea structurală a unităților respective fenoliceLIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976] 
- 
  
  metode terapeutice în vederea renunŃării la fumat. CAPITOLUL 2 COMPONENTELE CHIMICE ALE FUMULUI DE łIGARĂ Fumul de tutun conŃine peste 4000 de constituenŃi chimici precum hidrocarburi policiclice aromatice (benzantracen, benzo[a]pirenă, aza-arene (dibenzacridină, dibenzcarbazolă, amine aromatice (2-toluidină, 2-naftilamină, 4-aminobifenilă, N-nitrozamine, aldehidă crotonică, clorură de vinil, formaldehidă, benzen, precum și compuși anorganici (monoxid de carbon, sulfură de carbon, arsen, cadmiu, crom, plumb, poloniu 210, etc.Ă. Cei mai importanŃi constituenŃi chimici ai fumului de . În plus, în timpul combustiei prin procesul de piroliză, laMic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997] 
- 
  
  a menopauzei (19Ă. 2.2. Compușii carbonilici Compușii carbonilici sub formă de vapori (acroleina, acetaldehida, butiraldehida, formaldehida și propionaldehidaă sunt unii dintre cei mai abundenŃi și reactivi constituenŃi ai fumului de Ńigară. Datele epidemiologice au arătat că expunerea ocupaŃională la aldehide crește riscul afecŃiunilor cardiovasculare, respiratorii și neoplazice. Studiile au demonstrat că expunerea la aldehide determină scăderea contractilităŃii cardiace, favorizează tromboza, produce modificări ale lipoproteinelor și dislipidemie. Aldehidele pot determina creșterea riscului cardiovascular atât prin acŃiune acută, cât și cronică. ExpunereaMic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997] 
- 
  
  acetaldehida, butiraldehida, formaldehida și propionaldehidaă sunt unii dintre cei mai abundenŃi și reactivi constituenŃi ai fumului de Ńigară. Datele epidemiologice au arătat că expunerea ocupaŃională la aldehide crește riscul afecŃiunilor cardiovasculare, respiratorii și neoplazice. Studiile au demonstrat că expunerea la aldehide determină scăderea contractilităŃii cardiace, favorizează tromboza, produce modificări ale lipoproteinelor și dislipidemie. Aldehidele pot determina creșterea riscului cardiovascular atât prin acŃiune acută, cât și cronică. Expunerea acută la acroleină activează matrix metaloproteazele și poate avea efecte de destabilizare a plăcilorMic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997] 
- 
  
  constituenŃi ai fumului de Ńigară. Datele epidemiologice au arătat că expunerea ocupaŃională la aldehide crește riscul afecŃiunilor cardiovasculare, respiratorii și neoplazice. Studiile au demonstrat că expunerea la aldehide determină scăderea contractilităŃii cardiace, favorizează tromboza, produce modificări ale lipoproteinelor și dislipidemie. Aldehidele pot determina creșterea riscului cardiovascular atât prin acŃiune acută, cât și cronică. Expunerea acută la acroleină activează matrix metaloproteazele și poate avea efecte de destabilizare a plăcilor de aterom, cu precipitarea evenimentelor coronariene acute. Studiile pe animale de laborator auMic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997] 
- 
  
  acute. Studiile pe animale de laborator au arătat că inhalarea de acroleină în concentraŃii similare celor implicate în fumatul pasiv poate induce disfuncŃie endotelială. S-a dovedit că acroleina și crotonaldehida pot produce ambele inflamaŃie neurogenică cu hipersensibilitate respiratorie. Alte aldehide precum formaldehida, butiraldehida, acetaldehida, deși sunt mai puŃin toxice, contribuie la toxicitatea acroleinei sau aldehidei crotonice. 2.3. Butadiena Butadiena este un compus reactiv important, cunoscut atât pentru efectele carcinogene, cât și pentru creșterea riscului de boli cardiovasculare, prin efecteleMic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997] 
- 
  
  celor implicate în fumatul pasiv poate induce disfuncŃie endotelială. S-a dovedit că acroleina și crotonaldehida pot produce ambele inflamaŃie neurogenică cu hipersensibilitate respiratorie. Alte aldehide precum formaldehida, butiraldehida, acetaldehida, deși sunt mai puŃin toxice, contribuie la toxicitatea acroleinei sau aldehidei crotonice. 2.3. Butadiena Butadiena este un compus reactiv important, cunoscut atât pentru efectele carcinogene, cât și pentru creșterea riscului de boli cardiovasculare, prin efectele pro aterosclerotice. PotenŃialul aterogenic al butadienei a fost documentat prin studii pe animale de laboratorMic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997] 
- 
  
  efectul ischemic cardiac al monoxidului de carbon, cu evidenŃierea electrocardiografică a subdenivelării segmentului ST la pacienŃii cu angină pectorală stabilă, în timpul efortului. În concluzie, fumul de tutun conŃine o multitudine de constituenŃi chimici precum hidrocarburi policiclice aromatice, amine aromatice, N-nitrozamine, aldehidă crotonică, clorură de vinil, formaldehidă, benzen, precum și compuși anorganici 20 (monoxid de carbon, sulfură de carbon, metale grele, etc.Ă cu multiple și variate implicaŃii în patogenie. Cantitatea Efecte Monoxid de carbon 10-23mg Se leagă de hemoglobină, afectează funcŃia respiratorieMic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997] 
- 
  
  subiecŃi (294). O singură Ńigară conŃine o mixtură de mii de compuși chimici, inclusiv mai mult de 60 dovediŃi carcinogeni. SubstanŃele carcinogene din fumul de Ńigară aparŃin unor multiple și variate clase chimice, incluzând hidrocarburi policiclice aromatice, N-nitrozamine, amine aromatice, aldehide, hidrocarburi organice volatile și metale (Tabelul 3.4., conform International Agency for Research on Cancer - IARC, 2004) (292). Conform IARC, SubstanŃele carcinogene din fumat, au fost incluse în : grup 1 carcinogene pentru om; grup 2A probabil carcinogene pentru om; grup2BMic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997] 
- 
  
  o scădere către perioada maturării. În timpul păstrării se produce hidroliza acestora. La fructele nucifere păstrate la o umiditate relativă mai ridicată decât cea indicată (peste 80%) și la lumină, se produce oxidarea compușilor rezultați din hidroliză, cu formare de cetone, aldehide și acizi volatili, substanțe care imprimă mirosul și gustul de râncezit. Cu cât acizii grași nesaturați rezultați din hidroliză sunt în proporție mai ridicată, cu atât râncezirea este mai rapidă. Și alte produse, cum ar fi legumele deshidratate sau congelateMaterii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105] 
- 
  
  esterii acizilor grași superiori (C12-C34), cu alcoolii monohidroxilici superiori (C28-C34), ambii cu catenă normală. Cerurile vegetale, care acoperă suprafața multor produse horticole, conțin (în afară de ceride) un complex de substanțe, cum ar fi acizii grași liberi, alcoolii monohidroxilici superiori (C25-C35), cetone, aldehide etc. Cerurile sunt secretate de către cuticulă sub formă de grăuncioare, bastonașe sau solzi. Rolul lor este protector, împotriva pierderilor de umiditate și razelor ultraviolete, împiedicând și penetrarea agenților patogeni, prin stratul mai mult sau mai puțin impermeabil. La unele speciiMaterii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105] 
- 
  
  sau carboxilică. Numărul atomilor de carbon din molecula acestora este între 20 și 37. Carotinalul ( apo-8'-carotinalul) cu 37 atomi de carbon și retinenul cu 20 atomi de carbon se găsesc în legumele de frunze (spanac), măceșe, citrice și sunt aldehide carotenoidice. Crocetina este un acid dicarboxilic carotenoidic cu 20 atomi de carbon. Ea formează cu două molecule de gențiobioză un glicozid, crocina, pigmentul care se găsește în stigmatele florilor de șofran (Crocus sativus). Este o pulbere galbenă sau brun roșcatăMaterii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]