720 matches
-
cele militare, ci cele politice și culturale. Fiind un fenomen politic, o expresie a disfuncționalității sociale, terorismul acționează în acest spațiu, lovind în tot ce înseamnă ordine, organizare, autoritate și valori democratice. Terorismul nu este doar un fenomen cu cauze aleatoare, cum s-a crezut multă vreme. La articolul 421 1 din Codul penal francez, spre exemplu, sunt prevăzute două condiții pentru ca un act să fie considerat terorist: cel care-l comite să dețină materiale omorâtoare, să deturneze aeronave etc. și
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
se prezintă ca un sistem de amenințări și de acțiuni în mozaic, extreme violențe, de mare intensitate, diferite ca amploare de la acțiuni cu grupări de forțe, specifice războiului, până la acțiuni în cyberspațiu și la acțiuni sinucigașe, desfășurare cu o frecvență aleatoare, printr-o gamă foarte largă și foarte ingenioasă de forme și procedee, prin mijloace diferite, punctual, zonal și pe toată planeta, împotriva unor ținte felurite. Este posibil ca, în următorii 5-10 ani, acțiunile teroriste să se intensifice, datorită creșterii efectului
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
pornind de la numărul de gospodării și nu de la numărul de locuitori, din fiecare sat, urmărindu-se astfel reducerea costurilor eșantionului. Eșantionul utilizat pentru fiecare din cele două sate a fost de tip bi-stadial, în primul stadiu realizându-se o selecție aleatoare a gospodăriilor, iar în al doilea stadiu fiind selectați subiecții în funcție de două cote: sex și vârstă. Astfel, cele două eșantioane respectă distribuțiile în funcție de sex și de vârstă ale populației totale. Tabel 1.4 Eșantionul utilizat în cercetarea proprie și concordanța
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
71 Capitolul 3. EȘANTIONAREA / 75 3.1. Principiile eșantionării / 75 3.2. Reprezentativitatea eșantionului / 80 3.3. Mărimea eșantionului / 86 3.4. Estimarea parametrilor la nivelul populației / 93 3.5. Aspecte practice ale eșantionării / 96 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare / 99 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă / 95 3.6.2 Esantionare sistematica/101 3.6.3. Eșantionarea stratificată / 102 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională / 104 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională / 106 3.6.3.3. Eșantionarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1. Principiile eșantionării / 75 3.2. Reprezentativitatea eșantionului / 80 3.3. Mărimea eșantionului / 86 3.4. Estimarea parametrilor la nivelul populației / 93 3.5. Aspecte practice ale eșantionării / 96 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare / 99 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă / 95 3.6.2 Esantionare sistematica/101 3.6.3. Eșantionarea stratificată / 102 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională / 104 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională / 106 3.6.3.3. Eșantionarea stratificată optimă / 106 3.6.4
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
erorilor de eșantionare poate fi foarte complicată și atunci când este folosit un proiect complex, adică atunci când există mai multe stadii de eșantionare, faze, stratificări și probabilități variate de selecție. Aici este de ajuns să subliniem încă o dată că, în eșantioanele aleatoare, astfel de erori pot fi estimate chiar din datele de eșantion, că estimarea lor poate fi simplificată dacă eșantionul este proiectat ținându-se seama de acest lucru și că, în orice caz, fiecare raport despre o anchetă pe un eșantion
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
respectării unor condiții statistice și teoretice de asigurare a reprezentativității. Asigurarea reprezentativității eșantionului presupune respectarea următoarelor trei condiții în ceea ce privește selecția subiecților: 1. Includerea în eșantion a subiecților fără a acorda vreo preferință unora dintre ei, fiecare fiind selectat după criterii aleatoare, după principiul hazardului combinațional, având o probabilitate cunoscută și diferită de zero (echireprezentarea). 2. Eșantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a permite redarea caracteristicilor principale ale populației originare și, pe această bază, obținerea unor indicatori cu un grad
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Scopul sondajului de opinie E P estimare Enunțurile bazate pe rezultatele eșantionului sunt întotdeauna enunțuri posibile. De aceea, unele rezultate comunicate în noaptea alegerilor se prezintă, de regulă, sub formă de prognoză. În cazul sondajului electoral este folosită metoda selecției aleatoare, care maximizează probabilitatea ca fiecare membru al populației să aibă șansa de a face parte din eșantion. În măsura în care datele anchetei se bazează pe un eșantion din populația asupra căreia urmează să se tragă concluzii, trebuie să decidem cum să se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
erorilor de eșantionare poate fi foarte complicată și atunci când este folosit un proiect complex, adică atunci când există mai multe stadii de eșantionare, faze, stratificări și probabilități variate de selecție. Aici este de ajuns să subliniem încă o dată că, în eșantioanele aleatoare, astfel de erori pot fi estimate chiar din datele de eșantion, că estimarea lor poate fi simplificată dacă eșantionul este proiectat ținându-se seama de acest lucru și că, în orice caz, fiecare raport despre o anchetă pe un eșantion
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de eșantionare ale lor, cum ar fi media și varianța. Acest lucru ne conduce la afirmații mai formale despre estimarea noastră și despre evaluarea estimatorilor. În cursurile de statistică de cele mai multe ori variabila care este măsurată este presupusă a fi aleatoare și derivă din probabilitatea de distribuție în eșantion. În teoria eșantionării într-o populație finită, variabila este aleatoare numai din cauza regulii de selecție. În practică, putem utiliza ambele metode fiind posibilă "inferența pe bază de model". Fie X o variabilă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
despre estimarea noastră și despre evaluarea estimatorilor. În cursurile de statistică de cele mai multe ori variabila care este măsurată este presupusă a fi aleatoare și derivă din probabilitatea de distribuție în eșantion. În teoria eșantionării într-o populație finită, variabila este aleatoare numai din cauza regulii de selecție. În practică, putem utiliza ambele metode fiind posibilă "inferența pe bază de model". Fie X o variabilă întâmplătoare, atunci: În eșantionarea pe o populație finită, vom utiliza aproape întotdeauna formulări discrete ale unei valori așteptate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
redusă, cu atât reprezentativitatea este mai scăzută pentru substratul respectiv. În ceea ce privește tehnicile de eșantionare trebuie subliniate următoarele aspecte: 1. din punct de vedere formal, calculul reprezentativității unui eșantion este posibil numai pentru anumite procedee de selectare a eșantionului, adică cele aleatoare sau probabiliste. Totuși, în practică, se efectuează asemenea calcule și când intervin anumite abateri de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. 2. între tehnicile de eșantionare există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității. Faptul că se aplică în practică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
simplă. 1.Nici o măsură a marjei de eroare în rezultate nu poate fi calculată. 2.precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere aleatoare. 1.Aceleași inconveniente ca la metoda cotei. 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare Eșantionarea aleatoare reprezintă acele tehnici de stabilire a eșantionului care presupun faptul că fiecare unitate a populației cercetate are o anumită probabilitate de a fi inclusă în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
calculată. 2.precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere aleatoare. 1.Aceleași inconveniente ca la metoda cotei. 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare Eșantionarea aleatoare reprezintă acele tehnici de stabilire a eșantionului care presupun faptul că fiecare unitate a populației cercetate are o anumită probabilitate de a fi inclusă în eșantion, probabilitate diferită de zero, care poate fi cunoscută a priori. Practic aceasta
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere aleatoare. 1.Aceleași inconveniente ca la metoda cotei. 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare Eșantionarea aleatoare reprezintă acele tehnici de stabilire a eșantionului care presupun faptul că fiecare unitate a populației cercetate are o anumită probabilitate de a fi inclusă în eșantion, probabilitate diferită de zero, care poate fi cunoscută a priori. Practic aceasta înseamnă că
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
va fi intervievată de pe liste care pot să fie puse la dispoziție fie de către Direcția de Statistică, fie de către Poliție. Figura nr. 3.4: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate Sursa: Lefter, 2004, 133 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă În cazul acestei metode, fiecare individ are aceeași șansă de succes și șansele de succes ale diferiților indivizi sunt independente. Principalul avantaj constă în faptul că rezultatele obținute pe baza ei pot fi apreciate în termeni probabilistici. Pentru a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantionări pot fi apreciate în termeni probabilistici. Extragerea unităților din populația de referință se poate face pe baza uneia din schemele care urmează: Figura nr. 3.5: Extragerea unităților din populația de referință-eșantionare cu revenire NU DA În cadrul eșantionării simple aleatoare cu revenire (procedeul bilei revenite) cele n extrageri sunt independente. La fiecare extragere, probabilitatea de a reține în eșantion o unitate elementară este constantă și este egală cu fracția k=n/N, unde N reprezintă volumul populației din care se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
va fi extrasă nu va mai fi introdusă în bol. Figura nr. 3.6: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate-eșantionare fără revenire DA NU 3.6.2. Eșantionarea sistematică Eșantionarea sistematică reprezintă procedeul de eșantionare care presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare, de la care adăugând o mărime predeterminată, va rezulta o unitate a eșantionului. Această mărime predeterminată poate fi o valoarea aleasă la întâmplare sau se poate calcula ca și în cazul eșantionării aleatorii simple cu revenire
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atât de nesigure încât aprecierea unui expert poate da rezultate mai sigure decât selecția riguroasă; * este preferabilă în cazul eșantioanelor mici, atunci când inferențele făcute pe baza lor nu ar reprezenta, oricum, decât o simplă apreciere; * este mai ieftină decât selecția aleatoare; * nu necesită baze de sondaj complete și actualizate. Dezavantaje: * nu există nici o metodă pentru a se stabili gradul preciziei făcute pe baza ei, pentru că nu se cunoaște probabilitatea fiecărei unități de a fi inclusă în eșantion. Cercetătorii vor stabili eșantionul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fost selecționate prin metode probabiliste; 4. eșantionul este reprezentativ pentru populația ocupată in mediu industrial din municipiul Brașov, iar marja de eroare în care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 5. s-a folosit o metodă de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate din rândul populației cadru, utilizându-se următoarea formulă de calcul: unde : t = un coeficient de încredere, care corespunde unei anumite probabilități cu care se garantează rezultatele (în cazul de față t = 1,96 pentru probabilitatea de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
O.F.M.S., utilizându-se un pas statistic de 7; 3. eșantionul este reprezentativ pentru șomerii din municipiul Brașov, iar marja de eroare in care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 4. s-a folosit o metoda de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate din rândul populației cadru, utilizându-se următoarea formula de calcul: Tabelul nr. 3.16: Date necesare pentru eșantionarea aleatorie la nivelul municipiului Brașov, în funcție de caracteristica gen. Șomeri Valori absolute Procente Bărbați 1600 28% Femei 4300 72
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de date. Modul de calcul este următorul: Observațiile sunt ordonate în mod crescător și sunt înlocuite apoi cu numărul eșantionului (1 sau 2); În final, se aplică un test pentru a vedea dacă ordinea acestor valori (1 sau 2) este aleatoare sau nu; Dacă se observă abateri de la ordinea aleatoare, se respinge ipoteza de nul a distribuției identice a variabilei în cele două eșantioane. 7.8.1.4.Testul Moses al reacțiilor extreme Spre deosebire de testele anterioare care examinau diferențele ce există
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ordonate în mod crescător și sunt înlocuite apoi cu numărul eșantionului (1 sau 2); În final, se aplică un test pentru a vedea dacă ordinea acestor valori (1 sau 2) este aleatoare sau nu; Dacă se observă abateri de la ordinea aleatoare, se respinge ipoteza de nul a distribuției identice a variabilei în cele două eșantioane. 7.8.1.4.Testul Moses al reacțiilor extreme Spre deosebire de testele anterioare care examinau diferențele ce există în tendința centrală a distribuțiilor comparate, testul Moses analizează
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
matricei corelației ajustate produsă de k factor comun este k. Cu toate acestea, există două motive pentru care această teoremă nu este utilizată direct în analiza factorială. Primul este acela că datele observate reprezintă subiecte pentru multe erori de eșantionare aleatoare și, mai departe, o potrivire exactă între date și model nu poate fi gândită. Al doilea motiv este faptul că nu pot fi asigurați factorii comuni. Cea mai utilizată procedura de determinare a numărului de coeficienți care să fie extrași
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sugerând o traducere forțată din limba engleză), cu referire la informații despre mediul concurențial și concurenți. În mod evident, informațiile despre concurenți conțin și elemente privind mediul intern al acestora. Informațiile concurențiale se pot obține într-o manieră informală și aleatoare dintr-o mulțime de surse, începând cu cele furnizate de consumatorii, furnizorii sau membrii organizației ce constituie obiectul de studiu și terminând cu cele generale privind aria de interes a acesteia, colectate, de exemplu, la conferințe sau de pe Internet. Această
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]