1,931 matches
-
scrisă la sfârșitul epocii luminilor, când se vădește eșecul marilor idei doctrinare, privind fericirea egalitară a oamenilor, organizația cea mai bună dintre formele statale, Țiganiada ni se relevă ca literatură antiutopică. Într-o formă sau alta, direct sau mascat în alegorie, ideile doctrinare sunt parodiate, pentru că realitatea ori nu le-a primit, ori le-a ruinat. Tratate ironic, idealurile umanitare, prea exaltate, sunt spulberate în aventura ridicolă a mulțimii. În fine, acum avem traducerea integrală, în versuri franceze. Inițiativa, mai mult
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
îndepărtat - odoare enorme, păstrate taman pentru frumusețea lor îmbîcsită și pentru șoaptele vagi cu care cristalele de Bohemia bîrfeau agățate ca o ploaie închegată. Cotoarele căptușeau pe trei rînduri în adîncime peretele și urcau în neștire spre pictura tavanului - o alegorie în care cele trei grați - solzoase și lipicioase, dedeau tîrcoale unui Apollo sastisit/ mahmur, strămutat a fi lăcuitor pe fundul mării... Înșirate la adăpost de impietatea vreunei lumini prea puternice, cărțle se găseau ordonate după epoca-n care fuseseră scrise
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
Weimar, ci doar de povestiri și nuvele, sau de cîte un roman scurt precum Caiet pentru..., Dimineața devreme ori Seara tîrziu, trecute prin cenzura comunistă, și poate de aceea excelînd în calități care scapă chiar cenzorului celui mai inteligent: ironie, alegorie, metaforă poetică, aluzie intertextuală și alte forme literare ale acelui ductus obliquus despre care vorbește atît de subtil Leo Strauss în cartea sa Persecution and the Art of Writing. Analogia nu trebuie însă dusă prea departe. Tînărul Mann își scria
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
cumpănă, de cotitură în destinul istoriei și al culturii românești. Pe scurt, teza și cartea lui Gabriel Mihăilescu pun în evidență - pe baza unei bibliografii foarte bogate și în general recente - rolul important pe care îl joacă în epoca respectivă alegoria în evoluția raportului dintre retorica și imaginar: sub presiunea literaturii morale creștine, care utilizează din ce in ce mai mult alegoria ca element explicativ prin transferul din domeniul lingvistic în cel real (istoric), literatura și arta baroca șunt cotropite de reprezentări alegorice care explică
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
Mihăilescu pun în evidență - pe baza unei bibliografii foarte bogate și în general recente - rolul important pe care îl joacă în epoca respectivă alegoria în evoluția raportului dintre retorica și imaginar: sub presiunea literaturii morale creștine, care utilizează din ce in ce mai mult alegoria ca element explicativ prin transferul din domeniul lingvistic în cel real (istoric), literatura și arta baroca șunt cotropite de reprezentări alegorice care explică, "traduc" sensurile ascunse sub această mască, dînd frîu liber unor idei, convingeri sau pulsiuni pînă atunci reținute
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
liberator, "exuberant" al noului curent, dar și teatralitatea lui, asumarea unei partituri, a unui "rol" etc., cu consecință firească a unor praguri de înțeles care trebuie depășite, descifrate, a aspectului de joc, de convenție ș.a.m.d. în aceste condiții, alegoria, arată autorul cu exemple din istoria culturală a Europei, devine un concept și o verigă coagulanta a materiei poetice: "Vorbirea și scrierea în imagini reprezintă subiecte pe care nici un retorician baroc nu își permite să le neglijeze� vizualizarea face că
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
subiecte pe care nici un retorician baroc nu își permite să le neglijeze� vizualizarea face că esența lucrurilor să devină evidență" (p.63). Toată această evoluție a conceptelor și obișnuințelor culturale ale omului secolului al XVII-lea explică rolul crescînd al alegoriei și funcția să alternativă, de creare a iluziei dar și a deziluziei, esențială pentru dialectica barocului; înțeleasă că un releu al comunicării sociale, ca un cod literar, alegoria este un procedeu de bază și totodată formă generală de manifestare a
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
obișnuințelor culturale ale omului secolului al XVII-lea explică rolul crescînd al alegoriei și funcția să alternativă, de creare a iluziei dar și a deziluziei, esențială pentru dialectica barocului; înțeleasă că un releu al comunicării sociale, ca un cod literar, alegoria este un procedeu de bază și totodată formă generală de manifestare a intențiilor autorului Istoriei ieroglifice, observație mai veche și utilizată cu rezultate notabile de autori anteriori, între care Manuela Tănăsescu și Dragoș Moldovanu. Gabriel Mihăilescu folosește însă aceasta observație
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
Ion Murgeanu Alegorie Vine noaptea - cade moartea ca o barză din copac. Aș ieși afară s-o înduplec să nu intre, nu să mă amâie, să-i întind piciorul fracturat. Vine moartea - cade în odaie cartea cea mai grea din raft. Dar n-
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
mine e că totdeauna, după ce am urmat pe unul departe pe o cărare, cînd mă uit înapoi, mă căiesc, că n-am urmat povața celuilalt". Refuz să citesc astfel de texte de parcă ar fi programatice. Nu văd în ele nici alegorii de un anume didacticism. Totuși, sînt tentat să văd în cei doi consilieri, pe lîngă tot felul de zig-zag-uri structurale, și ruptura (ruptura ca dependență complementară) dintre lume și sens, dintre pitorescul vieții și armonia unei înțelegeri monadice. Este echilibrul
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
la altceva decît am fost obișnuiți să ne așteptăm. * Licornul simbolizează puritatea și virginitatea, dar - mai ales dacă e înfățișat în prezența unei fete - și pierderea lor. Doamna și licornul, împreună, în oricare dintre ipostaze sau legende, sînt întotdeauna o alegorie a iubirii împlinite sau pe cale de a se împlini. Dar mai reprezintă și o alegorie a seducției. Oricum, Doamna cu licornul, Dame ŕ la licorne, formează un tot. Sintagma La Dame ŕ la licorne sugerează, morfologic, și La Vierge ŕ
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
mai ales dacă e înfățișat în prezența unei fete - și pierderea lor. Doamna și licornul, împreună, în oricare dintre ipostaze sau legende, sînt întotdeauna o alegorie a iubirii împlinite sau pe cale de a se împlini. Dar mai reprezintă și o alegorie a seducției. Oricum, Doamna cu licornul, Dame ŕ la licorne, formează un tot. Sintagma La Dame ŕ la licorne sugerează, morfologic, și La Vierge ŕ l'enfant. Nu e numai un joc al hazardului (lingvistic). Unicornul e și simbol cristic
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
că unicornul se gîndește la plecare. Botul său ce transgresează insula amușină deja alte zări. Ar putea fi vorba de aceleași orizonturi pe care le întrevede și privirea doamnei și stăpînei sale. O posibilă interpretare - poate, cea mai simplă - a alegoriei ar fi aceea că pictorul anonim a surprins momentul de paroxism al iubirii împărtășite, încă pure și frumoase. Și licornul legănat în poala doamnei și doamna care-l reține cu ambele mîini par a-i cere clipei să rămînă. E
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
prunc, o hermină - animal alb și cuminte, ce simbolizează neîntinarea. Imaginea este reprodusă în mărime naturală. Conform celei mai la îndemînă decodări, tabloul lui Leonardo poate fi nu doar înfățișarea alegorică a unei femei incoruptibile și virtuoase, ci chiar o alegorie de gradul al doilea, menită a ne duce cu gîndul la Fecioara cu pruncul. Caz în care această pictură ar echivala cu una dintre multiplele fațete ale unei generice Doamne cu licornul. Fiindcă și licornul, cum spuneam, e simbol cristic
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
tine însuți. Chiar și cînd este împărtășită și împlinită, iubirea adevărată se petrece în imaginar. Iar doamnele știu, de regulă, că iubiții sînt himere, plăsmuiri din basme - spun, din nou, și Tracy Chevalier și cei ce au creat tapiseriile. În alegoria Văzului, ca și în pictura ulterioară acesteia cu cîteva decenii, licornul e și o podoabă pentru doamnă. L-a domesticit și l-a salvat. Atît timp cît va rămîne în poala ei, unicornul e în siguranță. Și de data asta
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
X, Y, Z. Cam așa stau lucrurile: Secretul Genezei (X) Misterul Elementelor (Y) Misterul Energiilor (Z) Femeia (Y) Fericirea (X) Dragostea (Z) Omul (X) Viața (Y) Creația (Z) XYZ XYZ XYZ Nimic mai simplu decât aceste „Adevăruri simple!” Parabole și alegorii, informații esoterice și istorii reale, trecut și viitor, intratereștri și extratereștri, Pământul și Omul, Omul și Dumnezeu, Energie! Antagonice, vizibile și invizibile, Densități și Vibrații, împletite în trei - că părul femeii - ca să țină, si apoi, împletite iar în trei, ca să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Elias), urban, instabil, dezrădăcinat și avid, tocmai de aceea, de a lăsa urme, fie și imprimate, nu este un bildungs și nici nu aparține paradigmei textualiste. Autoficțiunea, cel puțin cea care se practică astăzi în Franța, este pe jumătate avatarul alegoriei de odinioară, pe jumătate o retorică a confesiunii, într-o lume care știe că nici o poveste nu este adevărată, ci, doar, că are sens. Autoficțiunea este povestea transformării eului narator, a regăsirii lui - o poveste care-și manifestă convențiile narative
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
X, Y, Z. Cam așa stau lucrurile: Secretul Genezei (X) Misterul Elementelor (Y) Misterul Energiilor (Z) Femeia (Y) Fericirea (X) Dragostea (Z) Omul (X) Viața (Y) Creația (Z) XYZ XYZ XYZ Nimic mai simplu decât aceste „Adevăruri simple!” Parabole și alegorii, informații esoterice și istorii reale, trecut și viitor, intratereștri și extratereștri, Pământul și Omul, Omul și Dumnezeu, Energie! Antagonice, vizibile și invizibile, Densități și Vibrații, împletite în trei - că părul femeii - ca să țină, si apoi, împletite iar în trei, ca să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Exegesis of the “Black and Beautiful” Bride in Song of Songs 1: 5”, în Harvard Theological Review, 99:1, 2006, p. 76. footnote>. Întregul proces al purificării de patimi, ca pregătire a sufletului pentru contemplarea lui Dumnezeu, este înfățișat prin alegoria prinderii miresei de către păzitorii cetății, a baterii, a rănirii și a smulgerii vălului de pe fața ei (cap. 5, 7). Punând în paralelă această alegorie cu descrierea în care este înfățișată curățirea profetului Isaia (Is. 6, 1-7), la sfârșit, Sfântul Grigorie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
proces al purificării de patimi, ca pregătire a sufletului pentru contemplarea lui Dumnezeu, este înfățișat prin alegoria prinderii miresei de către păzitorii cetății, a baterii, a rănirii și a smulgerii vălului de pe fața ei (cap. 5, 7). Punând în paralelă această alegorie cu descrierea în care este înfățișată curățirea profetului Isaia (Is. 6, 1-7), la sfârșit, Sfântul Grigorie de Nyssa conchide: „După cum mireasa a fost bătută și rănită de păzitori și apoi a fost dezvelit acoperământul vălului, așa și acolo în loc de văl
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
inner life.” footnote>; (3) ideea dialogului, însă nu în imaginea competiției concertistice, ca în lucrările instrumentale ale Barocului, ci în starea care decurge din însăși „înrudirea” temelor muzicale bazată pe aceeași intonația-sursă. Relația dialogală presupune o relaționare evolutivă complexă, ca alegorie a relației între două sau mai multe personaje ale unui roman, de vreme ce putem considera simfonia și romanul ca două forme esențialmente romantice de inventare și formulare a unor orizonturi deziderative imaginative, psiho-afective și chiar mergând până la inventarea unui anumit tip
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
care s-a bucuat de cea mai largă circulație a fost cea în limba latină. În cartea apărută la Polirom, Anca Crivăț a tradus varianta B a Fiziologului latin. Spre deosebire de bestiarele propriu-zise, al căror conținut e mai degrabă unul de alegorie laică cu bătaie morală, Fiziologul latin are un profil apăsat de apologetică creștină. În rîndurile lui nu e vorba numai de amănunte privind etica unui creștin preocupat de păcatul sau de răul lumii acesteia, ci mai ales de o viziune
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
semnate de niște greci precum Aristotel, Herodot, Plutarh, Elian sau Oppian, atunci ne putem face o idee destul de potrivită despre mijloacele pe care autorul anonim al Fiziologului latin le-a avut la îndemînă atunci cînd și-a scris cartea. Toate alegoriile din Fiziologul latin vorbesc despre mîntuirea sau damnarea credincioșilor, despre diavolul în stăpînirea căruia se află această lume sau despre puterea lui Iisus Hristos. Mai toate conțin citate din Biblie sau fac trimitere explicită la secvențe, parabole sau episoade biblice
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
muzicali dintre simboliști. Conflict? Nicidecum. Materiile grele sînt și suple, lucirile cele mai tari au quelque chose du vague. Un aer de Halimă, de Bosfor, sau măcar de "Dunăre turcească" trece o unduire de mătăsuri peste contururi, diminuîndu-le. O frumoasă alegorie a ispitei îi reușește lui Foarță în Vasiliscul și aspida, un fel de "piară-mi ochii tulburători din cale", la adăpostul fabulosului popular: "... Nici ai tu, aspidă:/ scut oglinditor, -/ creasta tricuspidă,/ ochiul pînditor,/ priveliștea proprie/ ca să i-o întoarne,/ să
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
primul spectacol în limba română, teatrul ieșean primește numele marelui poet, dramaturg și om de cultură, Vasile Alecsandri. Clădirea este o bijuterie arhitectonică, adăpostind adevărate monumente de artă: cortina pictată de maestrul vienez M. Lenz, care prezintă în centru o alegorie a vieții, cortina de fier pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, candelabrul din cristal de Veneția cu 109 becuri etc. Actualul sediu al Primăriei, fostul Palat Roznovanu, este situat în inima orașului și impresionează prin somptuozitate și
Agenda2004-1-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281913_a_283242]