381 matches
-
lăsă să se Îndepărteze vreo două sute de metri și, ridicînd mîna, apucă frînghia clopotului și trase de ea cu putere, făcîndu-l să răsune. Bulucindu-se și căzînd din pricina lanțurilor prea scurte, cei patru bărbați veniră Într-un suflet, Într-o alergătură tragicomică În care săreau cu picioarele apropiate, ba chiar mergeau În patru labe, iar Oberlus Înșfăcă unul dintre bicele pe care le salvase de pe fregată și arătă spre norvegianul care ajunsese ultimul. - Culcă-te la pămînt! Îi porunci cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În urma teribilei impresii lăsate de poveste, se cumințeau preț de o clipă și digerau în liniște senzațiile terifiante pe care le încercau. Cea care întrerupea momentul de tăcere era Luana. Hei, nu credeți că Lup e prea obosit, după atâta alergătură, să mai poată fugi și după noi? După câteva clipe de gândire se isca iarăși, ca o furtună stârnită din senin, nebunia strigătelor și a chiotelor dezlănțuite cu și mai aprigă dorință, moment în care, biata Bica, privea în urma cârdului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
stagiune, el a spus de pe holul teatrului un pa! pe care l-am auzit din cabină, e bine că pleacă... apoi am mers cu Baby să beau o bere, era dureros să pui punct pentru că vrei, dar obosisem de atâta alergătură, ok, vrei să dispari, dispari, și a apărut când mai comandam o bere cu Baby, din ploaie, ud pe geaca de piele bej, pe geanta de piele bej... v-ați îmbrăcat la fel, semănați... aveți ceva în comun... negrul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
pahare de cristal în creierul din spatele urechii, așa este și iubirea mea pentru tine, neclară. Voi ucide resturile acestei senzații în strânsoarea în brațe a lui Cezar, la un bar, la miezul nopții, când voi dori să mă odihnesc din alergătură, când nu voi mai face nimic. Nimic de învățat din dragoste, vorbe care vin din cu totul altă direcție, vorbe pe care le aștepți de mult, vorbe care îți pierd sufletul și el știe, vorbe pe care le aștepți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Beți la locul de muncă, nu la crîșmă, hohoteam noi. Rîdeam de însemnările liricoide semnate de Barbu Rădoi, ca Simfonia ciocanelor. "Nu-i cam indecent titlul ăsta?" După Fluturel, era un demers psihanalitic. Rîdeam de bietul Ciușcă, băiatul pus pe alergătură între lynotip și zincărie: "Vreți literă pitit? Mai pitită n-am". "Ăla, poetul, vine cu cărbunele încins în palmă manuscrisul și vouă, redactori, nu vă pasă? ne moraliza Pasăre. Rîdeți de truda lui?" Dă-l în post-meridian!" îl înjura Lucian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
chiar în clipa aceea să se furișeze, s-o ia la picior chiar de sub nasul lor, dar la urma urmei nu avea de pierdut dacă mai rămînea puțin în mijlocul grupului ăsta dubios. O să și mai tragă puțin sufletul după atîta alergătură, o să recapituleze, ia să vedem dacă sîntem în grafic, nenicule, dacă ar trebui în clipa asta să ieși la raportul de seară cu ce te-ai lăuda după prima zi de evenimente? Numai și numai cu ce ai văzut cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
-i țintă și aruncîndu-și arma la loc pe umăr cu o mișcare rapidă, dînd impresia că vrea să iasă din adăpostul oferit de piciorul turnului de control și s-o apuce pe pistă în direcția clădirii terminalelor. Se opri din alergătură doar cînd se văzu în fața hotelului Oltenia. Calea Griviței era pustie. Abia începea să se lumineze de ziuă. Bănuia că poarta de la intrare era încuiată, dar încercă totuși s-o împingă fără nici un rezultat. Așteptă cîteva clipe, se chinui să tragă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe străduța Împăcării și apoi aleargă în zig-zag pe străduțele din cartierul său. Cîinii, afurisiți cum sînt, îi dezvăluie oarecum traseul. Mașina celor cu dinții galbeni zbîrnîie, scrîșnește și aleargă bezmetică pe ulițele strîmte ale bătrînului cartier. După kilometri de alergătură, Ilarion simte că se sufocă. Nu mai poate și mașina aceea afurisită zbîrnîie și caută. Sare un gard imens de cătină și se ascunde sub el. Un cățel vigilent sare ca fript că i s-a încălcat teritoriul. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
oraș. Era în toamna anului 1946, pe când încă se mai putea intra în București fără opreliști, regimul comunist încă nu declarase închise marile orașe, și aveau și ceva bani strânși de la nuntă. În cele din urmă, după multă tevatură și alergătură, găsiseră exact ceea ce-și doreau: o căsuță bătrânească, dar încă zdravănă, cu ceva curte împrejur și cu o grădiniță de flori în față, pe undeva prin apropiere de gara Filaret și de Parcul Carol. De acea căsuță Mariana se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
căreia i-am instalat electrozii. Vizita iese din salon. Dora mai poate observa doar spatele câtorva siluete în alb care îl urmează, docile, pe profesor. Ritualurile vieții de spital își urmează cursul obișnuit pentru oamenii în alb : ordine, gesturi profesionale, alergătură, corvezi, grăbita pauză de cafea adeseori întreruptă de sonerie, dialoguri, mici dispute sau înțelegeri tacite, bârfe la adresa șefilor, a colegilor și bolnavilor, gărzile, oboseala zilnică... În vremea asta, singurătatea și incertitudinile îi bântuie pe cei care sunt sclavii nimicniciei suferințelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
noaptea care a urmat termometrul a urcat la peste 40 de grade. Aiurare continuă de vorbe fără șir.... Comprese, injecții... Mai grav ca orice, spasme care îi schimonoseau din nou fața și convulsii care îi înțepeneau trupul. Dimineața, din nou alergături la examene, analize, consultări la confrați reputați... Profesorul Maxim a folosit pentru prima dată aparatul I. R. M., care abia se instalase. Verdictul a fost fără echivoc : "Nervul IX ! Mai devreme sau mai târziu ne puteam aștepta... În plus sechelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
sunt ca o haină învechită, destrămată, ponosită. Totul în mine poartă pecetea altcuiva decât a mea, încât simt că nu-mi mai aparțin deloc. Dar atunci, totuși, cui aparțin? Nu cui trebuie, asta-i limpede! Întotdeauna am fost într-o alergătură haotică, dar o alergătură impusă de alții, inconștientă și neambiționată de nimic. Însă, deși m-am grăbit toată viața mea mereu, n-am ajuns niciodată nicăieri... Și - lucru bizar! - am făcut asta în chipul cel mai natural cu putință, ca
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
învechită, destrămată, ponosită. Totul în mine poartă pecetea altcuiva decât a mea, încât simt că nu-mi mai aparțin deloc. Dar atunci, totuși, cui aparțin? Nu cui trebuie, asta-i limpede! Întotdeauna am fost într-o alergătură haotică, dar o alergătură impusă de alții, inconștientă și neambiționată de nimic. Însă, deși m-am grăbit toată viața mea mereu, n-am ajuns niciodată nicăieri... Și - lucru bizar! - am făcut asta în chipul cel mai natural cu putință, ca sub o stare de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
speță, cum am supraviețuit călătoriei la Kyoto. După planul lui Reiko, trebuia să ne sculăm în fiecare zi la șase, uneori la cinci, într-o jumătate de oră să părăsim hotelul pentru a ne arunca într-un vârtej nebunesc de alergături între diverse obiective turistice, planificate la secundă, nu puteam zăbovi cinci minute mai mult pe malul iazului cu lotuși înfloriți ai templului Ryoanji pentru că pierdeam legătura spre următorul obiectiv și tot așa până seara, un galop între temple, ateliere de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
vin Chianti, mi s-a întipărit în minte. La masă eram amândoi foarte volubili, și eu, gata să-l dau gata. La ora 9 am intrat în sala de teatru cu fotolii roșii, moi și confortabile. Eu, extrem de obosită de alergătura de peste zi și cu aburi de Chianti în cap. Piesa era una din comediile slăbuțe, insipide, ale lui Bernard Shaw, The Philander (Afemeiatul). Jucată clasic, ca pe vremea lui Bernard Shaw. De la primele scene, m-a învăluit un dulce somn
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
1678) au chemat împărăția pre feciorul lui Antonie Vodă, pre Alexandrubeizade, la Poartă, care era călăreț bun și curvar foarte; pre multe locuri făcea silă de lua fetele oamenilor cu sila, însă oameni proști. Libovnic era la băuturi și la alergături de cai, însă nu pâra pe nimeni la tată-său; de nu grăia de bine pe om, de rău nu-l grăia.” Cel care va consemna însă toate aceste istorii de familie nu va fi un urmaș al dinasticului Antonie
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
între pilaștrii și arcadele unde viața cotidiană se încăpățânează să meargă mai departe”. Despre asta e vorba în acest scurt roman bucureștean: deși pare a se vrea o descriere a felului în care oamenii se lasă agasați de viață, de alergătura constantă de la muncă până acasă și retur, de ecranele televizoarelor care le hipnotizează în fiecare seară mințile obosite de muncă și de rate, în aceleași cutii de beton, romanul e de fapt despre cum să te împaci cu toate acestea
Acolo „unde viața cotidiană se încăpățânează să meargă mai departe“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4376_a_5701]
-
că nimeni nu și-a adus aminte de ziua aceea. N-a fost nici o floare străină. Cred că te văd curând. Nu știu când vin. Aștept veste de la frate-meu, să mă întâlnesc la București cu el. O să am iar alergătură multă, dar tot te văd și pe mata. Sunt supărată că nu mi-ai trimis bucata pe care am citit-o atunci pe fugă. Trebuia să mă mai ocup de ea. Trebuie să te dezbar de ceva neromânesc în felul
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
colorate cumpărate, din obligație, de la domnișoara din librărie, - printre două șiruri de ferestre ironice și dezaprobatoare, pînă în poarta casei, de unde un băiețel, sprijinit de...(lipsește). Era prea mare liniște ca să dureze mult. Întîi s-a auzit un zgomot de alergătură și niște grohăituri furioase, pe urmă un glas ascuțit de copil a țipat mai de departe: - Gena! Iar au scăpat porcii în cimitir! Foarte aproape cineva a călcat foșnind peste frunze și flori uscate, iar Cristina a întors capul înspre
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
viață, n-avea nimic din aerul stupid, stîngaci-infatuat al activiștilor din prima generație post-revoluționară, venea din altă lume, călătorise cu caleașca trasă de bidivii pursînge, briase prin saloane și alcovuri, trăise nopți pariziene încîntătoare refăcînd itinerarii proustiene și zile de alergătură prin expoziții, palate și muzee, călătorise pe toate continentele, se tutuise cu miniștri și conversase în tęte-ŕ-tęte cu Carol, pe scurt era un domn". în pofida acestui fapt, la Institutul în chestiune nu s-a petrecut nici o schimbare. Predominau aceeași frică
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
de ispravă, constructorul îi va sugera o casă de cel puțin cinci sute de metri pătrați locuibili, dispusă pe cel puțin două-trei caturi, cu piscină, parc cu platani și tuya, gard electronic, videocamere în perechi la tot pasul. După epuizante alergături în spații deschise, poate acum, la căderea serii posace, omul-sobol pătrunde în cuibușorul unei binemeritate odihne, unei necesare relaxări, cu sau fără muzică în surdină ori jocuri de ape, ecran cu plasmă și pitbul fidel. Are, de altfel, câte două
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
Ilie Constantin În toamna anului 2002, eram într-o silitoare alergătură pe la primării și alte instituții bucureștene, pentru a-mi procura actele "reîncetățenirii" mele românești. Pe 29 august, mă întorsesem definitiv în țară, după douăzeci și nouă de ani petrecuți în Occident. O deosebire continua să mă semnaleze "localnicilor" - în modul
Paragrafe by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/10660_a_11985]
-
ne-am lăsat descurajate de nimic din ce am văzut și l-am cumpărat! Ați înțeles, da? Nu l-au închiriat, l-au cumpărat. V-am zis că ceva nu e în regulă cu ele Am început în paralel amenajarea, alergătura după hârtiile necesare pentru renovare și deschidere, și conceperea meniului. A fost o perioadă cam complicată și cu multe obstacole, dar am răzbitJ Am învățat să facem de toate, de la recondiționat cărămidă, la vopsit pereți și croit huse pentru scaune
Locul unde, dacă vrei, poate să fie dimineață toată ziua by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18491_a_19816]
-
plăcerea și onoarea să mă trezesc de 15 ori. Cea mai mișto trezire e prima, cănd realizez că am în fața mai multe somnicuri de căte 10 minute, cea mai nasoala e ultima, cănd realizez cu groază am în față o alergătura disperată printre mobile și o întârziere iminentă acolo unde tre’ să ajung. Cu toate astea, scenariul se repetă identic, aproape în fiecare dimineață. Mulți oameni nu pricep de ce nu îmi pun ceasul să sune direct la 8 sau la 8
Reteta de trezit dimineata by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18635_a_19960]
-
comportat ofițerul-scriitor, după ce și-a tipărit cărțile, cu librarii, cărora le-ar fi inspirat o adevărată groază. Apoi, „brusc, dezordonat ca întreaga lui viață” ar fi fost și sfîrșitul său: „Forfotind pe la editori cu manuscrisul noului său roman, între două alergături s-a oprit un moment în curtea unui spital militar, unde nu știu din ce motive sentimentale, iertînd în sfîrșit pe toți cei ce au avut nenorocirea să-l cunoască, și-a tras un foc de revolver în tîmplă.” Portretul
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]