129 matches
-
nominală este aceeași, atât pentru alezaj cât și pentru arbore. Diferitele tipuri de ajustaje se realizează în două moduri: "Sistemul alezaj unitar" în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranță cu alezaje unitare dintr-o clasă de toleranțe unică; acesta este un sistem de ajustaje în care dimensiunea minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
Sistemul alezaj unitar" în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranță cu alezaje unitare dintr-o clasă de toleranțe unică; acesta este un sistem de ajustaje în care dimensiunea minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea alezajelor din diferite
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea alezajelor din diferite clase de toleranțe cu arbori unitari dintr-o clasă de toleranțe unică. Este un sistem de ajustaje în care diametrul maxim al arborelui este egal cu dimensiunea nominală, adică abaterea superioară a arborelui este egală cu zero. Acest
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
clasă de toleranțe unică. Este un sistem de ajustaje în care diametrul maxim al arborelui este egal cu dimensiunea nominală, adică abaterea superioară a arborelui este egală cu zero. Acest sistem se aplică numai în cazurile în care folosirea sistemului alezaj unitar este nerațională funcțional sau tehnologic (de exemplu, la utilizarea fără prelucrare a unor piese din bare trase.). Terminologie folosită în cele două definiții de mai înainte: "o clasă de toleranțe" este un termen folosit pentru o combinație dintre abaterea
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă, câte ajustaje sunt, iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă, câte ajustaje sunt, iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În general, alezoarele cu toleranțe de execuție diferite pentru
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă, câte ajustaje sunt, iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În general, alezoarele cu toleranțe de execuție diferite pentru același diametru nominal sunt
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În general, alezoarele cu toleranțe de execuție diferite pentru același diametru nominal sunt mai scumpe; ca urmare, se preferă adoptarea sistemului alezaj unitar, așa cum s-a menționat mai sus. Din expunerea de mai sus se observă că există cazuri când este necesar să se adopte sistemul arbore unitar; în toate celelalte situații se va alege sistemul alezaj unitar, ca fiind cel mai
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
urmare, se preferă adoptarea sistemului alezaj unitar, așa cum s-a menționat mai sus. Din expunerea de mai sus se observă că există cazuri când este necesar să se adopte sistemul arbore unitar; în toate celelalte situații se va alege sistemul alezaj unitar, ca fiind cel mai economic. Se utilizează ambele sisteme de ajustaje în mecanica fină,construcția de mașini electrice, rulmenți, mașini de ridicat. Acest articol conține text, parțial prelucrat, din lucrarea "Toleranțe, ajustaje, calculul cu toleranțe, calibre" , de Ion Lăzărescu
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
arborele cotit. Înregistrarea era fotografică. Actual, măsurătorile se fac pe standuri echipate cu computere, echipamentele de achiziție date înregistrând presiunea din spațiul de lucru și un moment fix din ciclu. Restul parametrilor (poziția pistonului, respectiv volumul) fiind calculate pe baza alezajului, cursei și a celorlalte date furnizate programelor de prelucrare. De obicei nu mai este necesară afișarea diagramei indicate propriu-zise, ci doar a rezultatelor obținute prin prelucrarea ei, de exemplu a "presiunii medii indicate" sau a "puterii indicate", prelucrare făcută în
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
Datorită distanței reduse dintre roțile din spate, inventatorul a renunțat la diferențial în transmisie. Motorul tip A-G f Automobilbau Berlin, este cu ardere internă și cu aprindere prin scânteie; are 4 cilindri în linie, o putere 6/20 P.S., alezajul 64 mm, cursa 110 mm și cilindreea 1400 cm.c. Cutia de viteze este de aceeași fabricație ca și motorul, iar demaratorul este produs de firma Eisemann, tipul MKI-12, nr.14328. Magnetoul are aceeași fabricație, iar carburatorul este produs de
Aurel Persu () [Corola-website/Science/312034_a_313363]
-
expus inițial sub denumirea de "Brașovia". Ampatamentul și lungimea modelului erau cu circa 200 mm mai scurte, înălțimea era mai mică cu circa 135 mm, insă volumul portbagajului a rămas neschimbat. Motorul cu care era echipat modelul era de cmc (alezaj x cursa: 76x77 mm) și producea o putere maximă de 65 de cai putere la rpm, un spor obținut prin modificarea alezajului motorului (de la 73 la 76 mm), modificarea raportului de compresie (la 9,8:1) și echiparea cu un
Dacia 1310 () [Corola-website/Science/308213_a_309542]
-
circa 135 mm, insă volumul portbagajului a rămas neschimbat. Motorul cu care era echipat modelul era de cmc (alezaj x cursa: 76x77 mm) și producea o putere maximă de 65 de cai putere la rpm, un spor obținut prin modificarea alezajului motorului (de la 73 la 76 mm), modificarea raportului de compresie (la 9,8:1) și echiparea cu un nou carburator. Reducerea înălțimii suspensiei spate i-au coborât centrul de greutate, însă se considera că i-au afectat negativ stabilitatea în
Dacia 1310 () [Corola-website/Science/308213_a_309542]
-
echipată atât cu motor de 1300 cmc cât și cu cel de 1400 cmc, cutiile de viteze atât în 4 cât și în 5 trepte. A existat de asemenea și modelul 1210, care era echipat cu un motor de cmc (alezaj x cursa: 70x77 mm), cu o putere maximă de 48 de cai putere la rpm, cuplu maxim 80 Nm la rpm și raport de compresie 8,5:1. A suferit mici restilizări , printre care putem enumeră renunțarea la mască cu
Dacia 1310 () [Corola-website/Science/308213_a_309542]
-
măsurători puteau determina doar acest parametru. Alți parametri utilizați mai des sunt formula 2, formula 3 și formula 4. Unii parametri sunt folosiți numai în anumite industrii sau în anumite țări. De exemplu, clasa de parametru formula 5 este folosită în principal pentru căptușeala alezajului cilindrului, iar parametrii Motif sunt folosiți în primul rând în Franța. Fiecare dintre formulele enumerate presupune că profilul rugozității a fost filtrat din datele de profil brute și a fost calculată linia medie. Profilul rugozității conține formula 6 puncte echidistante și
Rugozitate () [Corola-website/Science/335060_a_336389]
-
a unui strat de metal sub formă de așchii. Execuția de găuri într-un material compact cu ajutorul burghielor se numește găurire sau burghiere. Găurirea este o operație tehnologică de prelucrare prin așchiere care are ca scop obținerea unor găuri (alezaje) în material plin, prelucrarea putând fi executată cu mașini de găurit, mașini de frezat sau strunguri. După burghiere găurile mai pot fi prelucrate prin: teșire, lărgire, alezare, adâncire sau filetare. Șurubul și piulița formează împreună (complementar) un mijloc de asamblare
Operații de prelucrare a materialelor () [Corola-website/Science/321007_a_322336]
-
60 CP) cu motorul OM615 -varianta cu o cursa mai lunga- mașina produsa in cele mai multe exemplare din seria W115 ca si 240D care începând din 1973 avea motorul OM616 cu 48KW(65CP), si se diferenția de motorul 220D printr-un alezaj mai mare. Abia in 1974 a apărut /8-ul cu un motor diesel in 5 pistoane OM617 la modelul 240 D3.0 cu 59KW (80CP). El a fost primul autovehicul diesel care a atins viteza maxima de 150 km/h
Mercedes-Benz W114/W115 () [Corola-website/Science/323997_a_325326]
-
si 220 cu 77KW (105CP), ambele fiind denumite in continuare M115 si echipate cu un carburator Stromberg cu depresie constanta 175CDTU sau CDS si ele sunt doar puțin modificate fața de predecesorul M121. Din 200 s-a dezvoltat prin mărirea alezajului 230.4 cu 81KW (110CP) si prezentat in 1973. Concomitent a dispărut motorul 220 din programul de livrare. Ca si motor de " capacitate mica" cu 6 pistoane, a fost 230 cu motorul de la modelul anterior "coada de rândunica", cu denumirea
Mercedes-Benz W114/W115 () [Corola-website/Science/323997_a_325326]
-
curse. La mașinile de forță, cu pistoane care se deplasează rectiliniu alternativ în spații cu secțiune circulară („cilindrii”) (cvasitotalitatea motoarelor cu ardere internă actuale), ea este volumul unui cilindru, a cărui bază este secțiunea acestui cilindru, "A", având diametrul "D" ("alezajul"), iar înălțimea este distanța parcursă între cele două puncte între care circulă pistonul ("cursa, S") - distanța dintre punctul mort inferior (PMI) și punctul mort superior (PMS). a totală a unui motor, este suma cilindreelor tuturor cilindrilor. Dacă aceștia sunt egali
Cilindree () [Corola-website/Science/316699_a_318028]
-
a unui motor, este suma cilindreelor tuturor cilindrilor. Dacă aceștia sunt egali (nu e obligatoriu, dar e uzual), cilindreea totală se poate calcula cu relația: unde "i" este numărul de cilindri. În funcție de cursa pistonului "S", dacă ea este egală cu alezajul "D", în jargon se spune despre motor că este "pătrat", iar dacă este mai scurtă decât alezajul, că motorul este "superpătrat". În limba română nu există un termen încetățenit pentru cazul când cursa este mai mare ca alezajul, caz considerat
Cilindree () [Corola-website/Science/316699_a_318028]
-
uzual), cilindreea totală se poate calcula cu relația: unde "i" este numărul de cilindri. În funcție de cursa pistonului "S", dacă ea este egală cu alezajul "D", în jargon se spune despre motor că este "pătrat", iar dacă este mai scurtă decât alezajul, că motorul este "superpătrat". În limba română nu există un termen încetățenit pentru cazul când cursa este mai mare ca alezajul, caz considerat „normal”. Deoarece raportul dintre cursă și alezaj nu intervine nicăieri în relațiile de calcul ale motoarelor, iar
Cilindree () [Corola-website/Science/316699_a_318028]