232 matches
-
și de învățare specifice cunoașterii procedurale sunt centrate pe o finalitate clară (obiectiv de îndeplinit). Cunoașterea procedurală este de cele mai multe ori de tip tacit, mai dificil de verbalizat și explicat (în comparație cu cea declarativă). Procedurile presupun dezvoltarea unei memorii de tip algoritmic, sintactic. Chiar dacă are o puternică dimensiune tehnică, prin faptul că procedura aplicată are o sintaxă clară, dimensiunea subiectivă este puternic implicată în acest tip de cunoaștere și în punerea ei în aplicare. Percepțiile și sensibilitățile personale, credințele, sistemul de valori
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
intelectuale (după J. Piaget: stadiul inteligenței senzorio‑motorii - 0‑2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale - 2‑7 ani; stadiul operațiilor concrete - 7‑11/12 ani; stadiul operațiilor formale/abstracte - 11/12‑18 ani). De asemenea, utilizează două mari categorii de formule (algoritmice - operații standardizate și rezolvări‑tip; euristice - sisteme de operare plastice și deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
concretizat prin: teoria experimentalistă sau a învățării progresive, teoria echilibrului funcțional în învățare (Claparede); modelul matematic, informațional și cibernetic, în care includem: teoria matematică a învățării, teoria eșantionării stimulului, teoria proceselor de tip Markov, teoriile informaționale ale învățării, teorii sistematice, algoritmice și informaționale asupra învățării; modelul psihosocial care cuprinde: teoria învățării prin imitație, teoria comportamentelor interpersonale în învățarea socială (M. Zlate), teoria resocializării prin muncă și instruire a comportamentelor deviante; modelul compensatoriu în învățare cuprinde variate teorii ale învățării aplicate și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
predare-invatare. Cercetările psihopedagogice au ajuns la stabilirea unor tipuri de strategii: a. după demersul raționamentului logic: strategii inductive, deductive, transductive, analoge, mixte; b. după modul de dirijare a Învățării; strategii reproductive (de prelucrare a informației), strategii euristice (modelare, problematizare), strategii algoritmice, nealgoritmice etc. Aplicând strategia didactică cea mai eficientă, Învățătorul Își asigură succesul fiecărei lecții de compunere. Inventivitatea Învățătorului este măsura pregătirii psihologice a copiilor pentru o Învățare creativă, pentru o reală dezvoltare a spontaneității și creativității actului Învățarii și formării
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
cuvinte și expresii frumoase;să alcătuiască - povestire logică și interesantă despre berze; - să redea liber observațiile, părerile, sentimentele, În Înlănțuire logică. - Resurse: - ilustrații cu berze, povestiri, conform programei; - clasă bună, omogenă;activitatea se desfășoară În sala de clasă. - Strategie didactică: algoritmică, inductivă - Metode: observația, conversația, problematizarea, exercițiul, jocul didactic, povestirea; - Materiale: cartea "Un an din viața berzelor", fișe de lucru, imagini, planșe, ilustrații. - Material bibliografic: Programa școlară, Îndrumările metodice elaborate de Ministerul Învățământului.Durata: 50 minute SCENARIUL DIDACTIC Evenimentele lecției Conținutul
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
calcul“. Operativitatea specifică a gândirii se organizează cu grupuri sau structuri de operații învățate, destul de flexibile pentru a fi aplicate la situațiile problemă cu care se confruntă elevii, și destul de unitare pentru a constitui structuri de operații distincte. Pe seama operativității algoritmice și a situațiilor problemă cărora elevii le dau mai greu o rezolvare, spre vârsta de 9 ani, se dezvoltă operativitatea nespecifică a gândirii. Desigur, elemente ale gândirii intuitive concrete mai apar încă în gândirea școlarului mic, mai ales în fața unor
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
creativitatea, spre deosebire de implicarea deosebită în lucrare pe care o dă motivația intrinsecă. Rezolvarea unei probleme în creativitate seamănă cu parcurgerea unui labirint cu mai multe ieșiri, care reprezintă soluțiile valabile ale problemei. Soluțiile directe, care se obțin folosind gândirea logică, algoritmică, reprezintă căile cât mai drepte între intrare și ieșire. Soluțiile mai neobișnuite, originale, se obțin prin explorarea labirintului, adică a întreg spațiului problemei. Persoanele motivate cu precădere extrinsec vor alege soluțiile rapide, deci vor adopta ieșirile directe din labirint, mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
evaluări, aplicații și transferări relevante. Insă transferul de cunoștințe este un proces prea puțin Întâlnit la elevii deficienți de auz, informația fiind reținută, În general, În forma ei inițială și folosită doar În situații identice de prezentare, Într-un mod algoritmic. Textul literar este un ansamblu de relații semnificative Între diferite noțiuni și idei exprimate În ansamblu de relații Între cuvinte, propoziții și fraze. Ca ansamblu textul este o organizare, ale cărei proprietăți specifice sunt date de intenția de comunicare, de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
interioară: reflecția, experimentul mintal; * de explorare * directe: observația organizată, studiul de caz, anchete; * indirecte: demonstrația obiectelor reale, demonstrația grafică, modelarea; * de acțiune * reală: exerciții, lucrări practice, activități creative etc.; * simulată: jocurile de simulare, învățarea pe simulatoare; * metode de raționalizare * metode algoritmice; * instruirea programată; * instruirea asistată pe calculator; * învățarea electronică. În procesul instruirii, succesul depinde în cea mai mare parte de varietatea mijloacelor, metodelor și procedeelor metodice folosite. Nu trebuie să omitem că un anumit procedeu metodic, care a dat rezultatele bune
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
că, toate segmentele de activitate, atât cele care țin de specificul pur bursier, cât și cele proprii oricărei instituții sunt cuprinse într-un vast sistem informatic, bazat pe două rețele de calculatoare. Se asigură astfel rapiditatea și corectitudinea operațiunilor, strict algoritmice, dar se dezvoltă, în același timp, o bogată și foarte importantă bază de date. Mai importantă decât logistica este infrastructura aferentă Bursei Române de Mărfuri. Ea constă într-un flux operațional și decizional care transpune în practică regulamentul de Organizare
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
acestuia în vederea prevenirii, atenuării și înlăturării efectelor sentimentelor de frustrare severă. ”Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrării influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: gândirea se angajează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; afectivitatea parcurge un proces de nuanțare și intelectualizare; personalitatea ajunge să traducă și să rezolve, în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a decentrării, a capacității de a se substitui altuia, de a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și vizibil se găsește în fața locutorului, în timp ce viitorul, necunoscut și invizibil se găsește în spatele lui (la fel pentru quechua și Mesopotamia antică); spre deosebire de logică binara a limbilor europene, aymara se sprijină pe o logică trivalenta (modala), evidență în caracterul strict algoritmic al sintaxei familia amerindiana, ramura aymara; aglutinanta; polisintetica; SOV latină 26. aynu N Chină (Xinjiang-Regiunea Autonomă Uigură); limba unei populații nomade familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de protecție implic... invocarea îngerilor vindec...tori și a arhanghelilor pentru a ne însoți de-a lungul zilei în scopul ap...r...rii noastre. Aceștia se pot invocă prin conectarea direct... folosind simbolurile (Șei He Ki). Alt... metod... este cea algoritmic..., prin care modul...m lumină în sensul protecției noastre personale, utilizând algoritmi specifici sau fabricând forme ale gândului de protecție. Algoritmul reprezint... orice afirmație care are capacitatea de a îndrepta acțiunea luminii într-un anumit sens dorit de noi. Formă
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
acțiune practică (muncă) - realizată printr-un complex de activități practice și productive; învățarea prin creație - activități cu caracter creativ. După modul de determinare a caracterului activității mintale solicitate de învățare sau a gradului de dirijare a învățării, se disting: metode algoritmice, caracterizate prin determinarea sau direcționarea univocă a acțiunilor (operațiilor) de învățare; metode nealgoritmice, cele care nu au proprietatea determinării și condiționării univoce a acțiunilor subiectului. Pentru a ajunge la un sistem mai cuprinzător, mai coerent și mai operativ în ceea ce privește utilizarea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de simulare) din a căror categorie fac parte jocurile didactice, jocurile de rol sau de simulare, învățarea pe simulatoare ș.a. IV. Metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/ învățare, centrate pe performanță, pe eficiență maximă, așa cum sunt: metodele algoritmice, instruirea programată, instruirea bazată pe calculator, Instruirea Asistată de Calculator (IAC), învățarea electronică ș.a. Acestea valorifică elemente sau metode întregi aparținând celorlalte grupări. O reprezentare grafică ne va permite o și mai rapidă orientare în sistemul de clasificare adoptat aici
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Totuși, nici concepția algoritmizării nu este atotcuprinzătoare din punctul de vedere al rezolvării Întregii sfere de sarcini ale Învățământului. Se știe că nu pot fi elaborați algoritmi pentru toate tipurile de sarcini, Întrucât există sarcini ce nu pot fi rezolvate algoritmic, după cum există sarcini euristice, creatoare, unde nu se știe dinainte cum trebuie să acționezi pentru a le rezolva. Folosirea exagerată a algoritmizării poate să ducă la o anumită formalizare, standardizare, șablonizare a acțiunilor cognitive. Formalizarea acțiunilor mintale este un fapt
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Totuși, nici concepția algoritmizării nu este atotcuprinzătoare din punctul de vedere al rezolvării Întregii sfere de sarcini ale Învățământului. Se știe că nu pot fi elaborați algoritmi pentru toate tipurile de sarcini, Întrucât există sarcini ce nu pot fi rezolvate algoritmic, după cum există sarcini euristice, creatoare, unde nu se știe dinainte cum trebuie să acționezi pentru a le rezolva. Folosirea exagerată a algoritmizării poate să ducă la o anumită formalizare, standardizare, șablonizare a acțiunilor cognitive. Formalizarea acțiunilor mintale este un fapt
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
anterioare, sugestive. (id. p.60) Sugestibilitatea este un fenomen general uman și fiecare persoană posedă un anumit grad de sugestibilitate. Gheorghi Lozanov consideră că procesul sugestiei nu este doar un curent de informație ce pătrunde În mod direct, cu funcții algoritmice și de reprogramare, În condițiile unei conștiințe obscurizate, dar paradoxal, prin această penetrare, se dezvoltă un proces desugestivsugestiv prin care rezervele funcționale ale creierului pot fi dezvăluite și utilizate. Așadar, sugestia, În contextul semantic utilizat de Lozanov, este un regulator
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
desfășurarea procesului de predare-învățare. Acestea prezintă urmatoarele caracteristici : -caracter logic, deoarece exprimă raporturile esențiale și generale care orientează conceperea și desfășurarea procesului de învățământ -caracter obiectiv, deoarece asigură orientarea procesului de învățământ , detașată de impresii, tendințe si dorințe subiective. -caracter algoritmic, deoarece exprimă soluții și cerințe, printr-un sistem de reguli, care se cer cunoscute și respectate, pentru orientarea eficientă a procesului de învățământ. -caracter dinamic, deoarece principiile didactice sunt elemente logice, deschise înnoirilor, creativității în concordanță cu schimbările ce intervin
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Csikszentmihalyi, 1978; Ruscio, Whitney și Amabile, în publicații). Acest mecanism este ilustrat de metafora labirintului (Amabile, 1987). În această metaforă, problema creativă este reprezentată ca un labirint cu mai multe ieșiri care reprezintă soluțiile valabile ale problemei. O soluție directă, algoritmică sau progresivă, este reprezentată de o cale dreaptă de la intrare până la ieșire. La soluțiile mai neobișnuite sau creative se poate ajunge doar printr-o abordare mai euristică și prin explorarea labirintului, adică a spațiului problemei. Persoanele care sunt motivate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
numărul de răspunsuri diferite), flexibilitatea (varietatea răspunsurilor), complexitatea (de exemplu, numărul cuvintelor din răspunsuri) și originalitatea (raritatea statistică a răspunsului). Efectul benefic al recompensei a fost cel mai vizibil la comportamentele care puteau fi modificate cu ușurință prin intermediul unor procedee algoritmice sau progresive (cu alte cuvinte, complexitatea, fluența și flexibilitatea). În cazurile în care s-a constatat că recompensa a crescut originalitatea, subiecților li se ceruse anume să încerce să dea răspunsuri neobișnuite. În schimb, în lucrările precedente ce demonstrau efectul
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recompensa asupra creativității au fost implicate activități mai euristice sau cu final deschis, cum ar fi scrierea unei povestiri sau executarea unui colaj. Atunci când Amabile (1979) a luat una dintre aceste activități euristice (realizarea unui colaj) și a făcut-o algoritmică, spunându-le subiecților cum să execute un colaj pe care juriul să-l considere creativ (de exemplu, ruperea bucăților, folosirea mai multor bucăți), a constatat că evaluarea externă a mărit creativitatea. Totuși, această distincție între algoritmic și euristic nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și a făcut-o algoritmică, spunându-le subiecților cum să execute un colaj pe care juriul să-l considere creativ (de exemplu, ruperea bucăților, folosirea mai multor bucăți), a constatat că evaluarea externă a mărit creativitatea. Totuși, această distincție între algoritmic și euristic nu a putut explica toate efectele pozitive ale motivelor extrinsece asupra creativității care au fost descoperite. Un număr din ce în ce mai mare de lucrări arată efectele benefice ale motivelor extrinsece chiar și în cazul activităților euristice. Unul dintre primele studii
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
învățământ după I. Nicola (1992, 1996) 1. Metode și procedee expozitiv-euristice: - povestirea; - explicația; - prelegerea; - conversația; - problematizarea; - descoperirea; - demonstrația; - modelarea; - observațiile independente; - munca cu manualul și alte cărți; - lucrările experimentale; - lucrările practice și aplicative; - lucrul în grup. 2. Metode și procedee algoritmice: - algoritmizare; - instruirea programată; - exercițiul 3. Metode și procedee evaluativ-stimulative: - observarea și aprecierea verbală; - chestionarea orală; - lucrările scrise; - testele docimologice; - verificarea prin lucrări practice; - examenele; - scările de apreciere; - verificarea cu ajutorul mașinilor 2. Prezentarea selectivă a unor metode de învățământ utilizate în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Ionescu, 2001). Exemplu: - instruirea programată, instruirea și autoinstruirea asistată de calculator (folosite tot mai frecvent în predarea, învățarea disciplinelor agronomice) se bazează în mare parte pe algoritmizare. - exercițiul folosit frecvent în cadrul lucrărilor de laborator la disciplinele agronomice prezintă o structură algoritmică; - demonstrația, explicația, experimentul, studiul de caz, se pot desfășura în anumite secvențe de instruire după anumite reguli de factură algoritmică. CAP. V. RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE Pentru proiectarea unei tehnologii didactice sunt necesare următoarele categorii de resurse didactice: 1. Conținutul de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]