236 matches
-
predare propriu-zisă, departajate în metode de transmitere și asimilare a cunoștințelor, metode de formare a priceperilor și deprinderilor, metode de fixare și (consolidare), metode de aplicare și metode de evaluare a rezultatelor învățării; - după caracterul activității mintale - se utilizează metode algoritmice, nealgoritmice, euristice, creatoare etc. - după tipul de experiență de învățare - se întâlnesc metode bazate pe învățarea receptivă, pe învățarea prin descoperire, pe învățarea prin acțiune practică, pe învățarea prin invenție, pe învățarea prin creație. Cea mai răspândită modalitate de clasificare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pe simulatoare etc. D. La toate aceste categorii principale se adaugă o a patra categorie de metode de raționalizare a activităților de predare/învățare, ce cuprinde numeroase elemente ce aparțin metodelor mai sus amintite. Între acestea se pot enumera metodele algoritmice, instruirea programată, instruirea asistată de calculator și alte metode bazate pe principiul programării. În vederea familiarizării cu cele mai importante metode utilizate în predarea științelor juridice și administrative vom prezenta, într-un mod selectiv, câteva exemple (a se vedea și Romiță
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ca disertație" Proiectul totalizant al Iluminismului este configurat de idealul progresului în cunoaștere care contaminează imediat științele umaniste. Metoda devine normativă pentru orice căutare a adevărului, fapt care elimină fundalul dramatic al mistagogiei divino-umane. Ecuația este simplă: cunoașterea înseamnă parcurs algoritmic al metodei științifice plus respingerea invariabilă a oricărui „reziduu” al tradiției. Refuzând tradiția, modernitatea împărtășește un dublu sentiment: mai întâi, inadecvarea în fața diverselor forme de alteritate culturală; mai apoi, încrederea în sine stimulată de succesul unui tip privilegiat de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se cere rezolvată prin identificarea direcției în care trebuie orientată cecetarea. Realizând corecția cu modelul gândirii convergente și divergente a lui J.P.Guiford, Olga Oprea a remarcat existența a două categorii de probleme: * Care solicită gândirea convergentă - pot fi rezolvate algoritmic prin aplicarea regulilor prestabilite; * Care angajează gândirea divegentă - se fundamentează pe dezacord implicit sau expicit și se rezolvă euristic, indirect, prin soluții căutate. E.P. Torrance și W. Okon desemnează cea de-a doua categorie de probleme cu sintagma situații problematice
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
țin de celălalt. Prin ce se deosebește simplul profesor de un adevărat maestru? Profesorul este cel care-ți dă cunoașterea; maestrul este cel care te-ajută s-o cauți și s-o folosești. Profesorul lucrează cu rețete recurente și structuri algoritmice ale cunoașterii; maestrul caută alte drumuri și defrișează euristic noi probleme. Pedagogul comun are tendința de a desfigura realul și a-l turna În tipare, ducând explicația până la cele mai mici amănunte și „până la capăt”; maestrul reconfigurează realul În concordanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Psihomotric • Să aplice reguli simple de igiena personală și colectivă; • Să se orienteze în schema corporală cunoscându-și posibilitățile motrice ale fiecărei părți; • Să perceapă componentele spațio-temporale (ritm, durata, distanța); STRATEGII DIDACTICE • Tipuri de strategii utilizate pe parcursul derulării proiectului: mixtă, algoritmica, bazate pe joc, euristice, expozitive; a. Metode și procedee: observarea spontană și dirijata, povestirea, explicația, demonstrația, exercițiul, conversația; • Modalități de evaluare utilizate pe parcursul proiectului: Realizarea unui centru tematic cu tema: „ Eu sunt unic și am drepturi” *Produse ale activității copiilor
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
posibilitățile motrice ale fiecărei părți; -să se orinteze în spațiu raportându-se la repere date; -să-și formeze corect deprinderile motrice de bază; -să cunoască și să aplice regulile de igienă referitoare la igienă echipamentului. STRATEGII DIDACTICE: Tipuri de strategii: mixtă, algoritmica bazate pe joc, euristice, expozitive 82 Metode și procedee: observarea spontană și dirijata, povetirea, explicația, demonstrația, exercițiul, conversația. Modalități de evaluare: realizarea unui centru tematic, produse ale activității copiilor, observația curentă a educatoarei,chestionarea orală. Forme de organizare: frontal, pe
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
-se la un nivel de complexitate considerabil al formelor de afișare și al regulilor de analiză a răspunsurilor celui ce învață, cea mai mare parte a sistemelor IAO curente este bazată pe clișee, pe reacții programate în prealabil ca specificație algoritmică: se prezintă un text sau o imagine, se dă o probă, se așteaptă un răspuns, se face analiza acestuia și în urma rezultatului este selectată o nouă imagine; • A treia etapă prefigureză o influență mai substanțială a Noilor tehnologii informaționale și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
a fi creativ. În acest sens, se face disocierea între învățarea de menținere și învățarea inovatoare. Cunoașterea și dezvoltarea potențialului creativ devine ideal educațional pentru formarea personalității creative, educația propunându-și depășirea structurilor închise, care au la bază o gândire algoritmică și care operează în contexte determinate. Progresul societății presupune nu doar respectarea tradițiilor, ci și înnoiri, „rupturi”, „șocuri existențiale” și reclamă o învățare inovatoare bazată pe gândirea holistică, pe „exploatarea” holistic - integratoare a creierului uman, a emisferei cerebrale drepte, capabilă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de către educator a spontaneității, sensibilității și curiozității individuale; - insuficienta stimulare și valorificare a imaginației creative; - recompensarea preponderentă a rezultatelor activității în defavoarea conținutului, calității și originalității procesului învățării; lipsa unei activări, încurajări și prețuiri corespunzătoare a motivației intrinseci; - cultivarea unui stil algoritmic de gândire și rezolvare a problemelor în detrimentul celor euristice și creative; - insuficienta dezvoltare și implicare a forței eului subiectului în procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale; - nerealizarea unei concordanțe operaționale între motivele de cunoaștere, simțire și acțiune ale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
multe, iar nedeterminarea ridicată este cu atât mai mare cu cât posibilitățile sunt mai multe); c. în cazul producerii a două sau mai multe evenimente, alegeri, cantitatea de informație obținută este aditivă. Informația în sensul lui Chaitin Se definește entropia algoritmică H(s) ca fiind Dacă notăm lungimea șirului s cu , atunci Între științele naturii și cele ale spiritului, înseamnă tocmai a vedea întregul în parte sau a interpreta întregul prin parte, însă toate situațiile logice ori cât de variate crează
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
calcul“. Operativitatea specifică a gândirii se organizează cu grupuri sau structuri de operații învățate, destul de flexibile pentru a fi aplicate la situațiile problemă cu care se confruntă elevii, și destul de unitare pentru a constitui structuri de operații distincte. Pe seama operativității algoritmice și a situațiilor problemă cărora elevii le dau mai greu o rezolvare, spre vârsta de 9 ani, se dezvoltă operativitatea nespecifică a gândirii. Desigur, elemente ale gândirii intuitive concrete mai apar încă în gândirea școlarului mic, mai ales în fața unor
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
pozitive față de situațiile evaluative , își manifestă interesul de a corecta greșelile , cerând informații cadrului didactic. Aplicațiile matematice, precum și momentele de problematizare au avut un impact deosebit asupra elevilor , astfel încât au antrenat întregul colectiv datorită caracterului creativ , ludic și nu pur algoritmic . Un demers didactic foarte bine elaborat și în conformitate cu cerințele curriculum-ului național presupune administrarea probelor orale în orice moment al traseului didactic. Rolul lor este de activizare a vocabularului matematic, de utilizare în mod corect și conștient a terminologiei matematice
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
evaluări, aplicații și transferări relevante. Insă transferul de cunoștințe este un proces prea puțin întâlnit la elevii deficienți de auz, informația fiind reținută, în general, în forma ei inițială și folosită doar în situații identice de prezentare, într-un mod algoritmic. Textul literar este un ansamblu de relații semnificative între diferite noțiuni și idei exprimate în ansamblu de relații între cuvinte, propoziții și fraze. Ca ansamblu textul este o organizare, ale cărei proprietăți specifice sunt date de intenția de comunicare, de
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
bune (corecte) soluții. Demonstrarea unei teoreme sau realizarea unei partide de șah ar dura milenii sau sute de milenii! Această constatare a provocat o imensa criză în cadrul teoriei inteligențelor naturale, căci sugera ca sistemul nervos nu operează pe o baza algoritmică. Computerul neurologic de care dispunem pentru a opera în timp util, este obligat să facă sacrificii și să opereze pe o baza de aproximare. În loc de algoritmi clasici, se folosesc algoritmi vagi (fuzzy), de tipul celor studiați de Lotfali Askar Zadeh
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
intelectuale (după J. Piaget: stadiul inteligenței senzorio‑motorii - 0‑2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale - 2‑7 ani; stadiul operațiilor concrete - 7‑11/12 ani; stadiul operațiilor formale/abstracte - 11/12‑18 ani). De asemenea, utilizează două mari categorii de formule (algoritmice - operații standardizate și rezolvări‑tip; euristice - sisteme de operare plastice și deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
concretizat prin: teoria experimentalistă sau a învățării progresive, teoria echilibrului funcțional în învățare (Claparede); modelul matematic, informațional și cibernetic, în care includem: teoria matematică a învățării, teoria eșantionării stimulului, teoria proceselor de tip Markov, teoriile informaționale ale învățării, teorii sistematice, algoritmice și informaționale asupra învățării; modelul psihosocial care cuprinde: teoria învățării prin imitație, teoria comportamentelor interpersonale în învățarea socială (M. Zlate), teoria resocializării prin muncă și instruire a comportamentelor deviante; modelul compensatoriu în învățare cuprinde variate teorii ale învățării aplicate și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
evaluări, aplicații și transferări relevante. Insă transferul de cunoștințe este un proces prea puțin Întâlnit la elevii deficienți de auz, informația fiind reținută, În general, În forma ei inițială și folosită doar În situații identice de prezentare, Într-un mod algoritmic. Textul literar este un ansamblu de relații semnificative Între diferite noțiuni și idei exprimate În ansamblu de relații Între cuvinte, propoziții și fraze. Ca ansamblu textul este o organizare, ale cărei proprietăți specifice sunt date de intenția de comunicare, de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
învățământ după I. Nicola (1992, 1996) 1. Metode și procedee expozitiv-euristice: - povestirea; - explicația; - prelegerea; - conversația; - problematizarea; - descoperirea; - demonstrația; - modelarea; - observațiile independente; - munca cu manualul și alte cărți; - lucrările experimentale; - lucrările practice și aplicative; - lucrul în grup. 2. Metode și procedee algoritmice: - algoritmizare; - instruirea programată; - exercițiul 3. Metode și procedee evaluativ-stimulative: - observarea și aprecierea verbală; - chestionarea orală; - lucrările scrise; - testele docimologice; - verificarea prin lucrări practice; - examenele; - scările de apreciere; - verificarea cu ajutorul mașinilor 2. Prezentarea selectivă a unor metode de învățământ utilizate în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Ionescu, 2001). Exemplu: - instruirea programată, instruirea și autoinstruirea asistată de calculator (folosite tot mai frecvent în predarea, învățarea disciplinelor agronomice) se bazează în mare parte pe algoritmizare. - exercițiul folosit frecvent în cadrul lucrărilor de laborator la disciplinele agronomice prezintă o structură algoritmică; - demonstrația, explicația, experimentul, studiul de caz, se pot desfășura în anumite secvențe de instruire după anumite reguli de factură algoritmică. CAP. V. RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE Pentru proiectarea unei tehnologii didactice sunt necesare următoarele categorii de resurse didactice: 1. Conținutul de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
se bazează în mare parte pe algoritmizare. - exercițiul folosit frecvent în cadrul lucrărilor de laborator la disciplinele agronomice prezintă o structură algoritmică; - demonstrația, explicația, experimentul, studiul de caz, se pot desfășura în anumite secvențe de instruire după anumite reguli de factură algoritmică. CAP. V. RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE Pentru proiectarea unei tehnologii didactice sunt necesare următoarele categorii de resurse didactice: 1. Conținutul de instruire organizat Programa școlară prezintă conținutul de instruire al unei discipline defalcat pe teme și uneori pe subteme. El se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
echipe de 2-3 elevi); punerea elevilor în contact cu mijloacele de învățământ; - explicarea și demonstrarea de către profesor a algoritmului operațiunilor ce urmează să fie pricepute; - demonstrarea normelor de securitate a muncii (în cazul când operațiunile prezintă risc de accidentare); - exercițiul algoritmic executat de elevi și controlat de profesor; observații și recomandări generale. Activitatea independentă a elevilor durează 35-40 minute, în cadrul unei lecții de o oră; se înțelege că într-o lecție de 2 ore, durata se mărește peste dublul acestui timp
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de protecție implic... invocarea îngerilor vindec...tori și a arhanghelilor pentru a ne însoți de-a lungul zilei în scopul ap...r...rii noastre. Aceștia se pot invocă prin conectarea direct... folosind simbolurile (Șei He Ki). Alt... metod... este cea algoritmic..., prin care modul...m lumină în sensul protecției noastre personale, utilizând algoritmi specifici sau fabricând forme ale gândului de protecție. Algoritmul reprezint... orice afirmație care are capacitatea de a îndrepta acțiunea luminii într-un anumit sens dorit de noi. Formă
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
acțiune practică (muncă) - realizată printr-un complex de activități practice și productive; învățarea prin creație - activități cu caracter creativ. După modul de determinare a caracterului activității mintale solicitate de învățare sau a gradului de dirijare a învățării, se disting: metode algoritmice, caracterizate prin determinarea sau direcționarea univocă a acțiunilor (operațiilor) de învățare; metode nealgoritmice, cele care nu au proprietatea determinării și condiționării univoce a acțiunilor subiectului. Pentru a ajunge la un sistem mai cuprinzător, mai coerent și mai operativ în ceea ce privește utilizarea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de simulare) din a căror categorie fac parte jocurile didactice, jocurile de rol sau de simulare, învățarea pe simulatoare ș.a. IV. Metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/ învățare, centrate pe performanță, pe eficiență maximă, așa cum sunt: metodele algoritmice, instruirea programată, instruirea bazată pe calculator, Instruirea Asistată de Calculator (IAC), învățarea electronică ș.a. Acestea valorifică elemente sau metode întregi aparținând celorlalte grupări. O reprezentare grafică ne va permite o și mai rapidă orientare în sistemul de clasificare adoptat aici
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]