648 matches
-
-l atinge verbul, "vinovată și nătânga" pentru a fi "obosit an contemplație", Mariana Marin cultiva o poetica substanțial solitara, solitudinea fiind aici implicată că neămplinire, ca melancolie a concretului, ca amar simțământ al unei existente stigmatizate de negativ. Degradarea" e alibiul material al ănsingurării, după cum sorgintea să morală, "despărțirea", reprezintă un alibi al poeziei: "Cu ochii ăngroziti privesc degradarea/ - carne albă a peștelui și a pâinii apără-mă!/ Mă mișc printre tăceri și morminte./ Aici - felul an care am ămpietrit și
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
contemplație", Mariana Marin cultiva o poetica substanțial solitara, solitudinea fiind aici implicată că neămplinire, ca melancolie a concretului, ca amar simțământ al unei existente stigmatizate de negativ. Degradarea" e alibiul material al ănsingurării, după cum sorgintea să morală, "despărțirea", reprezintă un alibi al poeziei: "Cu ochii ăngroziti privesc degradarea/ - carne albă a peștelui și a pâinii apără-mă!/ Mă mișc printre tăceri și morminte./ Aici - felul an care am ămpietrit și eu/ ăntr-un noiembrie negru, prietene./ Alături - o masă de carne putreda
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
toate gîndurile duc într-o carte). Poetul are sentimentul unei damnări moderne, în compoziția căreia intra istoria (nervozitate temporală), spaimă mulțimii (nevroza a solitudinii), dedublarea eului (inconformism al ființei în raport cu sine). "Pesimismul" e conotat metropolitan, spre a i se asigura alibiul unei "actualități" pe cît de defectuoase moralmente, pe atît de trebuitoare nădejdii de supraviețuire estetică: "Trec pe străzi cu o sabie deasupra capului./ În spatele meu istoria și aceasta clipă care i se adaugă./ În fața femeia în verde semănînd cu neliniștea
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
Gîndind la alte lumi). Cele două extreme între care balansează această viziune a realului procesat de o sensibilitate analitică sînt geometria (indicată ca atare) și informul. Primul factor indică fluxul lucidității, iar cel secund refluxul său în favoarea percepției nediferen- țiate, alibi al originarului. Rezultatul e un spectacol geneziac recondiționat prin fiorul rafinat al contemplației: „Răbdătoare, gravitatea egalizează/ nesăbuințele geometrice, împotmoleș te/ poliedrii delirînd de spumă// dar grea, vertiginoasă cum e greața,/ din orizont, Luna exasperează/ malefica feminitate a mării” (Valul concav
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]
-
viața politică românească, ea se regăsește de obicei într-o versiune trivială, ca un soi de slogan al pragmatismului cel mai ieftin, și, în definitiv, nu ca o afirmare a necesității unor reguli specifice ale jocului politic, ci ca un alibi pentru absența oricăror reguli. Aceasta vrea să însemne că, pe lîngă corupția așa-zicînd "economică", al cărei mobil e banul, există și corupție "politică", al cărei mobil e puterea. în clipa în care omul politic face din putere scopul capabil a
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
la întrecere" (Moartea auzului). "Dicteul automat" nu e asumat integral, întrucît autorul respectă, în plină dezlănțuire suprarealistă, o ștachetă...realistă. În felul acesta d-sa ține a menționa un punct de plecare zero, afectiv și percepțional, precum un soi de alibi al mărturiei: "Trebuie să uit tot înaintea cuvintelor/ E amurgul cel mai nimerit pentru dragoste" (Distanțe). O atare amnezie voită e însă un semnal în răspăr al unei memorii pe care artistul e nevoit a o lua în considerare: "Stai
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
este un savant american de origine română, specialist în mitologie și religie, cu un trecut politic reprobabil (legionar, chiar nazist) de care nu s-a delimitat niciodată, deși frecventează evrei ("Abe" sugerează că îi folosește pe aceștia ca paravan și alibi)". Sorin Antohi e nemulțumit, pe bună dreptate, de portretul cu "ficționalitate minimă" făcut lui Mircea Eliade și profită de ocazie pentru a-și spune părerea în "cazul" ce a stîrnit atîtea polemici. Ei îi reproșează lui Bellow "colportarea unor acuzații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
printr-însul decît "sărăcia cea mare a veacului", făcînd auzite exclusiv "vocile Crizei" (ibidem). Acest om structural viciat, hărăzit afronturilor, decepțiilor, înveninărilor de tot soiul, în măsură a contempla doar "spectrul nimicniciei stirpei" căreia îi aparține (Ce mai rămîne), alcătuiește alibiul autorului, mai exact prototipul său fatal: "Viziuni resimțite aidoma unui pumn de sare în ochi;/ O stirpe de autofagi te alege martor al săvîrșirii actului funest;/ Nici un fel de tertip nu ți-a fost de folos spre a te sustrage
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
știu căror divinus influxibus ex alto, imprecizia scriiturii sau excesul de expresivitate chiar și în acele zone ale discursului teoretic unde se impune mai cu seamă evitarea lor..." Or, Maiorescu, crede autorul nostru, a fost primul care a oferit suportul - alibi teoretic care justifică și încurajează astfel de atitudini. Să observ că acest literaturo-centrism e o stare de fapt generalizată, practic, în lume, peste tot avînd preeminență acei cugetători care creează și în spațiul literaturii sau au contingență cu ea. Dar
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
tocmai spre înnoirea contestației! Astăzi ea a fost sufocată. Cei mai acerbi critici ai comunismului sunt, cu rare excepții, principalii lui acționari. Indignarea lor tardivă și abstractă n-a constituit de altfel nicicând o piedică pentru foștii comuniști, ci tocmai alibiul de care aceștia aveau nevoie pentru a supraviețui. Maximalismul lor imposibil e cel care ține, nu întâmplător, lumânarea la căpătâiul schimbării. El scoate la lumină o culpabilitate adâncă și refractară față de noua situație. Prin poziție și aspirații, intelectualul român mai
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
de forță asociativă, ca o resurecție plină de energie a unei viziuni de laudă universală, de comuniune cu cosmosul. Izbucnirea vitalității care nu mai e reprimată, ci favorizată e teoria degajată (căci a existat o teorie represivă a suprarealismului, cu alibiul ,,eliberării" interioarelor energii obscure, prin rețeta dicteului automat) capătă uneori forme marțiale, precum dovezi ale unei lupte pe care poetul o duce împotriva truismelor ce încătușează nu atît idiomul specific (emanciparea acestuia a fost deja omologată), cît natura psihiei impulsive
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
ieșind în întâmpinarea unui public avid de informație. "Simplu" nu înseamnă și "garantat": nimic mai nesigur ca acest teritoriu al adolescenței, mai ales când e vorba de sexualitate! Eșecurile sunt aici mult mai numeroase ca reușitele și au drept plictisitor alibi acele planșe anatomice ale organelor genitale prin care se explică totul și nimic. Nudul întors pe dos, poză a sălilor de disecții, nici nu a spus de altfel vreodată ceva, cuiva. Goliciunea-i violentă e un viol pe întuneric al
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
a sutienului în care, se spune, poposeau bancnotele generos oferite la chermeze cu muzică deocheată? La ce integrare europeană să visez, alta decât aceea pe bază de vulgaritate, xenofobie și ură, propusă de patronul gazetei anti-semite "Atac la persoană"? Ce alibi moral pot avea la examen să le cer studenților o pregătire de înalt nivel, când reprezentantul meu în parlament, Ion Marcu (supranumit "Mesele") n-ar trece nici măcar un test de dictare? Ce fel de impuls de a-mi plăti eu
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
v. așa-numitul "complex al lui Cervantes") și camuflat atîta timp prin diverse tehnici și artificii - ajunge să fie asumat cu ostentație și orgoliu. "întorcînd spatele vieții", literatura se ia pe sine drept suprem Referent, găsindu-și, astfel, justificarea și alibiurile tocmai în ereditatea sa pur culturală: genealogia livrescă răscumpără arbitrarul. Uneori, realul însuși pare a coborî din literatură. Se întîmplă ca nu doar personaje, ci chiar oameni în carne și oase să se revendice dintr-un arhetip literar (Don Juan
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
altele mai în underground, funcționând după legi obscure dar intuite de toți. Știm că unele lucruri nu se fac, nu răspundem la anumite anchete, trunchiem citate pentru a manipula texte, discriminăm pozitiv și afirmăm negativ pentru a ne crea un alibi, refuzăm ca numele nostru să apară alături de un altul în vreo dezbatere, anchetă, listă, vrem ca poza noastră să fie mai în centru, mai sus și, dacă se poate, puțin mai la dreapta. Spunem democrație, diversitate, toleranță și descentralizare doar
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
istoriei românești. Nici modalitatea aleasă mai nou - aceea de a-l aduce pe Iliescu însuși în fața instanței - nu are mari sorți de izbândă. Versatul bolșevic posedă un lung antrenament în astfel de acțiuni. El s-a blindat din timp cu alibiuri, martori, bibliografii, astfel încât să nu se poată smulge nimic de la el. Argumentul vânturat mai nou - cel privind depărtarea în timp și slăbirea memoriei - n-a fost folosit doar de Iliescu. L-a întrebuințat, cu câteva luni în urmă, Athanaie Stănculescu
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
politice a favorizat dezlănțuirea naționalismului (pe urmele aberantului național-comunism), a antisemitismului (ridicol, deoarece numărul evreilor din România este mai scăzut decît oricînd), antimaghiarismul (evident, desuet) și chiar antiamericanismului (ca o altă reminiscență a ideologiei comuniste ce și-a găsit drept alibi antiglobalizarea). Altfel spus, găsim sechelele cu tendințe reconstitutive ale vechiului centralism care apasă precum o umbră grea plăpîndele înjghebări democratice, atitudinea civică abia salvată din marasmul totalitar. Obiectivele "rebelului", fixate încă înainte de 1989, nu s-au perimat, așadar, reclamîndu-i noi
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
urmează confruntarea cu viața reală. Unii vor spune că nici una dintre obiecțiile de mai sus nu sunt propriu-zis neajunsuri, ci tocmai semnele unei altfel de conștiințe artistice de gen. Poate, însă n-ar fi mult prea comod!? Proteicele falii sunt alibiul perfect pentru a susține, în plan literar, aproape orice. Într-un anume fel, Est-falia este un roman în filiație gidiană, dacă vreți: amânată din start, cartea este în bună parte propriul șantier hermeneutic, metaficțiune tricky, o disertație de gen romanțată
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
e vorba de un scriitor "mare". Constantin Călin are șira spinării dreaptă. Respingînd fățiș ori implicit stereotipiile, d-sa înțelege a-l aborda pe autorul Scînteilor galbene într-un mod degajat, cu o funcționalitate a contactului critic ce acordă admirației alibiul firescului. Astfel e comentată o presupusă deficiență de imaginație ce l-ar fi marcat pe poet: "Bacovia reprezintă cazul unui mare poet fără imaginație. în aproape tot ce spune, el trece rareori dincolo de propria biografie, de spațiile familiare, de mișcările
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
secund. Aflat în contradicție cu perioada totalitară, Octavian Paler se relevă adînc decepționat și de prezent. Și defel la un mod subiectiv, aleatoriu. Fișa clinică pe care o alcătuiește actualității este de-o exactitate ce nu admite replică, posedînd un alibi al experienței fiecăruia din noi: "Mitocanii, scăpați de unele ipocrizii obligatorii, devin mai agresivi. Veleitarii devin mai veleitari. Romanticii devin mai conștienți de romantismul lor. Grafomanii devin mai grafomani. "Descurcăreții" se "descurcă" mai repede, iar idealiștii se trezesc într-un
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
Al. Sahighian, a reușit să transpună acest joc în românește, cel mai probabil printr-o muncă de ceasornicar, traducând fraze alcătuite din serii de cuvinte cu „a” prin echivalente tot cu „a”: „apoi, din arteziana atât de alegră mai țâșniră: alibi și alifie, afânat și afumat, apogeu și-apoplexie. Alișveriș? O aporie! Își aminti că la Hanau și Steinau toata lumea vorbea despre maică-sa ca despre administratoreasa. Deodată îi cășună un cuvânt: aburi, exclamă el, ce abureală! Dar cine ne
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
dispare. O lună mai tarziu, din întâmplare, fata îl cunoaște pe străinul cu care fratele ei a fost văzut înainte ca acesta să dispară. Convinsă că acesta este vinovat de dispariția fratelui ei, ea îl acuză, insă suspectul, având un alibi și diverse legături, scăpa nepedepsit. Simțul de vinovăție și neputința o împinge pe tânăra față să acționeze necugetat și să își caute singură dreptatea. Volodymyr Tykhyy s-a născut în anul 1970. În 1933 începe să regizeze reclame de televiziune
Romania International Film Festival 21-31 august [Corola-blog/BlogPost/98574_a_99866]
-
pentru "The Ages of Love" (“Cartea dragostei”) - Cea mai bună cinematografie - Kwok-Man Keung pentru "The Sorcerer and the White Snake"(“Legendă șarpelui alb”) - Cel mai bun actor în rol principal - Richard Gere pentru rolul din "Arbitrage" (“Puterea, cel mai bun alibi”) - Cea mai bună actriță în rol principalSarah Jessica Parker pentru rolul din "I Don't Know How She Does It" (“Oare cum o reuși?”) - Cel mai bun scenariu - Brian Klugman pentru "The Words" (“Hoțul de cuvinte”) - Cea mai bună coloana
Brasov International Film Festival amp; Market 2013 [Corola-blog/BlogPost/98013_a_99305]
-
Simona Tache Cum să fii spion și să te cheme Floricel? Sau poate tocmai ăsta e alibiul perfect? Dacă-i așa, să mai găsim niște posibile nume de spioni. Ghiocel? Miaunel? Strugurel? Uite, ăsta din urmă mi se pare foarte bun. Iar, dacă-i adaugi și-un nume de familie din categoria Găinaț, Mortu, Sfârc, Slăbuțu, Boroboață
Strugurel Slăbuţu, un spion periculos by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21135_a_22460]
-
de 12 ani lucrez în SUA în industria filmului și dorim să atragem aici comunitatea internațională pentru a ajuta la crearea unei industrii de film transilvănene”, a declarat Daria Trifu. Filmele participante în competiție sunt: ”Arbitrage Puterea/ Cel mai bun alibi”, 2012, SUA - Polonia - în rolurile principale Richard Gere, Susan Sarandon, Tim Roth, ”The Ages of Love/Cartea dragostei, 2011, Italia - cu Robert De Niro, Monica Bellucci, Riccardo Scamarcio, ”One Day/ O singură zi”, 2011, Marea Britanie - SUA, ”The Sorcerer and the
Will Smith vine la Braşov Internaţional Film Festival amp; Market [Corola-blog/BlogPost/97766_a_99058]