109 matches
-
37 Cf. C.G. Jung și Kerenyi, Le Fripon divin, Georg, Geneva, 1958, p. 177 sq. Cf. și E. Jung și M.L. von Franz, La Légende du Graal, Albin Michel, 1988, p. 288. 38 M. Heidegger, L' Auto-affirmation de l'université allemande, T.E.R., Toulouse, 1987, p. 29, cf. și p. 19. 39 M. Heidegger, Séjours, Rocher, 1992, p. 15. 40 Cf. O. Paz, Sor Juana Inès de la Cruz, Gallimard, 1987, p. 85. Cf. de asemenea analiza mea, M. Maffesoli, Au creux des
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
bohème à Vienne, sau R. Renner, E. Hopper. Métamorphoses du réel, Taschen, Köln, 2000, p. 7. 50 Cf. asupra acestui punct S. Moscovici, Hommes sauvages, hommes domestiques, Bourgois, 1974, și E. Morin. 51 M. Heidegger, L' Auto-affirmation de l'université allemande, T.E.R., Toulouse, 1987, p. 19. 52 Cf. S. Nadler, Spinoza, Bayard, 2003, pp.169-171. Despre comunități eretice, cf. și R. Vaneigem, La Résistance au christianisme, Fayard, 1993. 53 R. Warms, La Morale de Spinoza, Hachette, 1892, pp. 11-15. 54 Cf.
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de viață și dezvoltarea reflexelor și ecourilor ideologice ale acestui proces de viață. [...] Morala, religia, metafizica și toate celelalte ideologii [...] pierd deci aparența de independență. [...] Nu conștiința determină viața, ci viața determină conștiința". Karl Marx și Friedrich Engels, L'Idéologie allemande. Conception matérialiste et critique du monde, trad. fr., Gallimard, Paris, 1982, pp. 1056-1057. "Cultura", înțeleasă ca expresie (simbolică), este așadar determinată de tipul de regim economic, de raporturile de dominare și exploatare rezultate din diviziunea socială a muncii. Ea se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la Société, trad. fr., Paris, 1963 (ed. I engleză, 1934). PASQUIER Dominique, La Culture des sentiments. L'expérience télévisuelle des adolescents, MHS, Paris, 1999. SIMMEL Georg, La Tragédie de la culture, Rivages, Marseille, 1988. VANDENBERGHE Frédéric, Une histoire critique de la sociologie allemande: aliénation et réification, 2 vol., La Découverte, Paris, 1997. WEBER Max, Le Judaïsme antique, trad. fr., Plon, Paris, 1970 (ed. I germană, 1920). Sociologie des religions, trad. fr., Gallimard, Paris, 1996 (ed. I germană, 1920). Capitolul 7 ADORNO Theodor, Théorie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
des valeurs, Paris, PUF, 2003. ROKEACH, M. The Nature of Human Values, New York, The Free Press, 1973. STOETZEL, J. Les Valeurs du temps présent: une enquête européenne, Paris, PUF, 1983. STRUYE, P. și JACQUEMYNS, G. La Belgique sous l'occupation allemande (1940-1944), Bruxelles, Complexe, 2002. ZWEIG, S. Le Monde d'hier. Souvenirs d'un Éuropéen, trad. fr. Paris, Pierre Belfond, 1982 ( prima ediție 1994). Evoluția valorilor începând cu 1960 (studiu de caz 1) BAUDRILLARD, J. La société de consommation, ses mythes
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
1960", Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 86-87, 1991. FAUCIGNY-LUCINGE Jean-Louis (de), Un Gentilhomme cosmopolite, Perrin, Paris, 1990. FRALON José-Alain, Albert Frère, fils d'un marchand de clous, Fayard, Paris, 1997. FREVERE Ute, "Classe et genre dans la bourgeoisie allemande au XIXsiècle", Genèses 6, decembrie 1991. GAULEJAC Vincent (de), L'Histoire en héritage. Roman familial et trajectoire sociale, Desclée de Brouwer, "Sociologie clinique", Paris, 1999. GOBLOT Edmond [ed. I : 1925], La Barrière et le niveau. Étude sociologique sur la bourgeoisie
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Jolles, André, Formes simples, traducere de Antoine Marie Buguet, Seuil, Paris, 1972 . Jouannais, Jean-Yves, Artistes sans œuvres. I would prefer not to, Gallimard, Paris, 2009. Krafft-Ebing, Psychopathia sexualis (avec recherches spéciales sur l'inversion sexuelle, traduit sur la huitième édition allemande par Émile Laurent et Sigismond Csapo, Paris, Georges Carré, Éditeur, 1895 (http://www.gutenberg.org/). Lukács, Georg, Teoria romanului, în românește de Viorica Nișcov, prefață de N. Tertulian, Editura Univers, București, 1977. Maiorescu, Titu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1013-1018). Iată o "mostră" ilustrativă: "Mult mă mir și mă badur/Cum stă p..da lângă c.r,/Și nu moare/de putoare" etc. 142 Krafft-Ebing, Psychopathia sexualis (avec recherches spéciales sur l'inversion sexuelle), traduit sur la huitième édition allemande par Émile Laurent et Sigismond Csapo, Paris, Georges Carré, Éditeur, 1895: "Dans nos considérations sur la psychologie de la vie sexuelle normale, qui ont servi d'entrée en matière à ce livre, nous avons montré que, même dans les limites de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
laquelle il y a aussi quelquefois une préférence manifeste pour certains caractères psychiques, je l'ai désignée par le mot "fétichisme", en m'appuyant sur Binet (Du fétichisme en amour, Revue Philosophique, 1887) et sur Lombroso (préface de l'édition allemande de son ouvrage). En effet, l'enthousiasme et l'adoration de certaines parties du corps ou d'une partie de la toilette, à la suite des ardeurs sexuelles, rappelle à beaucoup de points de vue l'adoration des reliques, des objets
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
35 Prefață la Économie mondiale et développement. Une contribution démocrate-chrétienne à la réflexion sur la coopération au développment, Bruxelles, 1990, p. 6. 36 Léo TINDEMANS, Raport la Congresul național al CVP-ului, 17-18 februarie, 1968. 37 Winfried BECKER, "La voie allemande", art. cit. PARTEA A TREIA CAPITOLUL I 1 Heinrich LUTZ, Demokratie im Zwielicht. Der Weg der deütschen Katholiken aus dem Kaiserreich in die Republik 1914-1925, München, 1963 și Rudolf MORSEY, "Die deutschen Katholiken und der Nationalstaat zwischen Kulturkampf und Erstem
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Église catholique, op. cit., pp. 373-404. CAPITOLUL II 1 Pacem in terris, n. 157. 2 Philippe CHENAUX, Paul VI et Maritain. Les rapports du "montinisme" et du "maritanisme", Brescia, 1994, 130 p. 3 Jean JULG, La démocratie chrétienne en République fédérale allemande, Paris, 1985, pp. 35-84. 4 Kurt SONTHEIMER, Die Adenauer Ära. Grundlegung der Bundesrepublik, München, 1991, 250 p. 5 Joseph ROVAN, Histoire de l'Allemagne, Paris, 1994, p. 852. 6 Alcide DE GASPERI, I tempi e gli uomini che prepararono la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
du bien, Robert Laffont, Paris, 2000. Tohu Bohu (10), primăvara 2006, dosar: Le Temps des Mémoires. Totten, Samuel, Parson, William S., et al. (ed.), Century of Genocide: Eyewitness Accounts and Critical Views, Garland Publishing, New York/Londra, 1997. Trautmann-Waller, Céline, Philologie allemande et tradition juive. Le parcours intellectuel de Leopold Zunz, Cerf, Paris, 1998. Traverso, Enzo, L'Histoire déchirée. Essai sur Auschwitz et les intellectuels, Cerf, Paris, 1997. -, Le Passé, mode d'emploi. Histoire, mémoire, politique, La Fabrique, Paris, 2005. Trepp, Leo
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Sozialdemocrakie (4 vol.), Stuttgart, 1898, reeditată în 1960, vom mai găsi o prezentare a documentelor de bază in G. Eckert: 1863-1963. Hundert Jahre deutscher Sozial-Demokratie. Bilder und Dokumente, Hanovra 1963. Cf. și J. Droz Historiographie d'un siècle de social-démocratie allemande, "Le Mouvement social", nr. special, Aspects du socialisme allemand, nr. 95, aprilie-iunie 1976, pp. 3-24. Cf. și K. Tenfelde, G.A. Ritter, Bibliographie zur Geschichte der deutschen Arbeiterschaft und Arbeiterbewegung, 1863-1914, Archiv für Sozialgeschichte, Beiheft 8, Bonn, Verlag Neue Gesellschaft
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
citați în lucrări. Cf. volumul Allemagne, coord. de J. Droz din colecția "Dictionnaire biographique du mouvement ouvrier international" (Paris, Ed. Ouvrières, 1990, 546 p.) în special istoricul lui J. Droz și bibliografia. 14 G. Haupt: "Parti-guide: le rayonnement de la social-démocratie allemande dans le Sud-Est européen" in L'historien et le mouvement social, Paris, Maspéro. 15 H. Steiner, Bibliographie zur Geschichte der Österreichischen Arbeiterbewegung, vol. I: 1867-1918. Vol. II: 1918-1934, Vol. III: 1934-1945, Viena, Europa Verlag, 1962-1970. 16 Cf. asupra acestei chestiuni
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
the agrarian population (1889-1914). An exploration. Amsterdam, International Institut of Social History. 31 Cf. și M. Rebérioux, Les socialistes français et le petit commerce, "Le Mouvement social" nr. 114, ianuarie-martie 1981, pp. 57-70, precum și E. Simmer, La politique de la social-démocratie allemande vis-à-vis de l'artisanat à la fin du XIXe siècle, același număr, pp. 105-124. 32 Urmăm aici periodizarea propusă de J. Droz în introducerea sa la Histoire générale du socialisme, op. cit., pp. 10-12. 33 E. Bernstein, Les Présupposés du socialisme
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
avânt même que Matei ne fuie en Suisse, on le voit examiné sous toutes leș coutures par de nombreux scientifiques et leș commentaires șont faits en allemand et l'un d'entre eux note ce qui est important, en langue allemande, sur un petit carnet sur lequel est apposé la croix gammée; lorsque Matei se décide à fuir en Suisse, on voit bien la difficulté à passer leș frontières: on constate que l'Autriche est sous la domination nazie et on
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
être reconnues femmes" [Juin, p.6]. Aristocratele ruse și italiene se integrează cel mai organic în atmosferă pariziana 86. "Parmi leș Parisiennes, beaucoup șont étrangères. Leș Parisiennes leș plus distinguées șont des Russes. Une Anglaise ne deviendra jamais Parisienne, une Allemande non plus; une Espagnole pourra le devenir à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Figaro"", 12 iulie 2000. 21 "El Pais", 2 august 1998. 22 "Les Echos", 14 dec. 1998. 23 Frédéric Clermont, Dérive de la maison Japon, in "Le Monde diplomatique", oct. 1998. 24 A se vedea, în acest sens, Yvonne Bollmann, La Tentation allemande, Michalon, Paris, 1998, și Yves Boyer, Allemagne(s). Certitudes et incertitudes de la politique de sécurité, Ellipses, Paris, 1999. 25 "Le Temps", 24 iunie 1999. 26 "L'Hebdo", 10 iunie 1999. 27 Fung Yu-Ian, Chinese Philosophy, Princeton N.J., Princeton University Press
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Is the party over? The decline of party activism and membership across the democratic world." Party Politics 17(1): 21-44. Zamfira, Andreea și Dragoș Dragoman. 2009. "Le vote (non)ethnique en Roumanie, 2000-2008. Les performances électorales des partis des minorités allemande et hongroise en perspective comparée." Revue d'études comparatives Est-Ouest 40(2): 127-156. Zamfira, Andreea. 2010. Le comportement électoral dans les communautés mixtes. Étude comparée exploratoire et construction théorique d'un objet d'étude interdisciplinaire. Teză de doctorat, Université Libre
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ideatic. Iată: . Cuvintele sînt de Înțeles, dar textul e greu de priceput, dînd naștere la fel de fel de confuzii, printre care și posibilitatea ca trăsătura definitorie a unei limbi să fie numele ei, caz În care (limba) germană, Deutsche (Sprache), (langue) allemande, nemețkii (iazîk) s-ar referi la realități diferite, ca și limbile vlahă, valahă, românească citate mai sus. Nu este În intenția noastră să analizăm Dicționarul lui Vasile Stati, căci nici n-ar putea fi analizat ca dicționar bilingv, ci doar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Joseph (1962), La Fausse Conscience. Essai sur la réification, Paris, Minuit. NISBET Robert (1984), La Tradition sociologique (vezi mai ales capitolul VII, pp. 327-386), trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Hachette. DUPRAT Gérard (coordonator) (1980 și 1983), Analyse de l’idéologie, 2 vol., Paris, Galilée. MANNHEIM Karl (1956), Idéologie et utopie, trad. parțială În lb. franceză, Paris, Rivière (prima ediție germană: 1929). MARX Karl și ENGELS Friedrich (1968), L’Idéologie allemande, trad. fr., Paris, Ed. sociales (prima ediție germană: 1845-1846). RICŒUR Paul (1997), L’Idéologie et l’utopie, Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, Religie, REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ierarhie (principiulî)tc "Ierarhie (principiul ~)" Φ Castă, DREPT ȘI CULTURĂ, Stratificare Incivilitățitc "IncivilitĂȚi" Conform politologului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Diversitatea abordărilor nu este semnul unei confuzii generalizate: ea trebuie mai curând atribuită caracterului nodal al fenomenului considerat. A. R. & DUMONT Louis (1983), Essais sur l’individualisme. Une perspective anthropologique sur l’idéologie moderne, Paris, Seuil. ă (1991), L’Idéologie allemande. France-Allemagne, et retour (Homo Aequalis II), Paris, Gallimard. FERREOL Gilles (2002), „Nation et affirmations identitaires: regards canadiens”, Documents pour l’enseignement économique et social, nr. 130, decembrie, pp. 80-86. GEERTZ Clifford (1963), „The Integrative Revolution. Primordial Sentiments and Civil Politics
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1996), Exclusion sociale, insertion et prévention, Saint-Agne, Erès. CASTEL Philippe (1999), „Discrimination et langage”, in PETARD Jean-Pierre (coordonator), Psychologie sociale, Rosny, Bréal, pp. 318-375. CRÉTIEN Hélène (2003), L’Expatriation: une formation interculturelle et managériale. Le cas d’une entreprise internationale allemande, teză de doctorat, Universitatea Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines. DOISE Willem (2001), Droits de l’homme et force des idées, Paris, PUF. — (coordonator) (1979), Expériences entre groupes, Paris, Mouton. DOISE Willem și PALMONARI Augusto (coordonatori) (1986), L’Etude des représentations sociales, Neuchâtel, Delachaux et
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ANGLADE Jean (1976), La Vie quotidienne des immigrés en France de 1919 à nos jours, Paris, Hachette. BRUCKNER Pascal (1994), Le Vertige de Babel. Cosmopolitisme ou mondialisme, Paris, Arléa. MOREAU Patrick (1994), Les Héritiers du IIIe Reich. L’extrême droite allemande de 1945 à nos jours, Paris, Seuil. RODINSON Maxime (1971), „Racisme, xénophobie et ethnisme”, in FERRO Marc (coordonator), L’Histoire, tom 1: De 1871 à 1971: les idées, les problèmes, Paris, CEPL, pp. 392-411. TAGUIEFF Pierre-André (1987), La Force du
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]