KorAP: Find »[drukola/base=altaic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

130 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

2.6. Limba ainu S-a vorbit în sudul peninsulei Sahalin, în insulele Kurile, în Kamceatka iar astăzi mai are cîțiva vorbitori în insula Hokkaido din Japonia. Considerată în general o limbă izolată. Din perspectiva tipologica este apropiată de limbile altaice, paleo-siberiene și japoneze. Ainu a fost integrată subfamiliei altaice începînd de prin anii '60 ai secolului trecut, dar studii mai recente o considera ca aparținînd mai degrabă limbilor austro-asiatice. Bibliografie specială: Abondolo, Daniel M. (editor), The Uralic Languages, Routledge, Londra

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
peninsulei Sahalin, în insulele Kurile, în Kamceatka iar astăzi mai are cîțiva vorbitori în insula Hokkaido din Japonia. Considerată în general o limbă izolată. Din perspectiva tipologica este apropiată de limbile altaice, paleo-siberiene și japoneze. Ainu a fost integrată subfamiliei altaice începînd de prin anii '60 ai secolului trecut, dar studii mai recente o considera ca aparținînd mai degrabă limbilor austro-asiatice. Bibliografie specială: Abondolo, Daniel M. (editor), The Uralic Languages, Routledge, Londra/New York, 1998. Austerlitz, Robert, L'ouralien, în André Martinet

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
University Press, Cambridge, 2011. Lewis, Geoffrey, The Turkish Language Reform. A Catastrophic Success, University Press, Oxford/New York, 1999. Marcantonio, Angela, The Uralic Language Family. Facts, Myths and Statistics, Blackwell Publishers, Oxford/Boston, 2002. Miller, Roy Andrew, Japanese and the Other Altaic Languages, University of Chicago Press, Chicago, 1971. Miller, Roy Andrew, Languages and History. Japanese, Korean and Altaic, The Institute for Comparative Research în Human Culture, Oslo, 1996. Miller, Roy Andrew, The Japanese Language, University of Chicago Press, Chicago, 1967. Okamoto

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
1999. Marcantonio, Angela, The Uralic Language Family. Facts, Myths and Statistics, Blackwell Publishers, Oxford/Boston, 2002. Miller, Roy Andrew, Japanese and the Other Altaic Languages, University of Chicago Press, Chicago, 1971. Miller, Roy Andrew, Languages and History. Japanese, Korean and Altaic, The Institute for Comparative Research în Human Culture, Oslo, 1996. Miller, Roy Andrew, The Japanese Language, University of Chicago Press, Chicago, 1967. Okamoto, Shigeko; Shibamoto-Smith, Janet S. (editori), Japanese Language, Gender, and Ideology. Cultural Models and Real People, Oxford University

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
University of Chicago Press, Chicago, 1967. Okamoto, Shigeko; Shibamoto-Smith, Janet S. (editori), Japanese Language, Gender, and Ideology. Cultural Models and Real People, Oxford University Press, Oxford, 2004. Perrot, Jean, Études de linguistique finno-ougrienne, Peeters, Leuven, 2005. Poppe, Nicholas, Introduction to Altaic Linguistics. Ural-altaische Bibliothek 14, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1965. Poppe, Nicholas, Vergleichende Grammatik der altaischen Sprachen. Teil I. Vergleichende Lautlehre, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1960. Refsing, Kirsten, The Ainu Language. The Morphology and Syntax of the Shizunai Dialect, Aarhus University Press, Aarhus

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
vocabulaire des langues ouralo-altaïques, H. Champion, Paris, 1930. Shibatani, Masayoshi, The Languages of Japan, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Shirokogoroff, S.M., Ethnological and Linguistical Aspects of the Ural-Altaic Hypothesis, The Commercial Press, Beijing/Chină, 1931. Șinor, Denis, Essays în Comparative Altaic Linguistics, Indiană University Research Institute for Inner Asian Studies, Bloomington, 1990. Șinor, Denis (editor), The Uralic Languages. Description, History and Foreign Influences, E.J. Brill, Leiden, 1988. Sohn, Ho-Min, The Korean Language, Cambridge University Press, Cambridge, 1999 Song, Jae Jung, The

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Brill, Leiden, 1988. Sohn, Ho-Min, The Korean Language, Cambridge University Press, Cambridge, 1999 Song, Jae Jung, The Korean Language. Structure, Use and Context, Routledge, Londra/New York, 2005. Starostin, Sergei A.; Dybo, Anna V.; Mudrak, Oleg A., Etymological Dictionary of the Altaic Languages, vol. 1-3, Brill Academic Publishers, Leiden, 2003. Svantesson, Jan-Olof et alii, The Phonology of Mongolian, Oxford University Press, Oxford/New York, 2005. Tamura, Suzuko, The Ainu Language, Sanseido, Tokyo, 2000. Tranter, Nicolas (editor), The Languages of Japan and Korea, Routledge

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mîl. de vorbitori - 900.000 în Spania și 100.000 în Franța) are, de departe, cea mai bogată bibliografie. Situația limbilor coreeană și japoneză nu este încă clarificata pe deplin, dar înclinam să credem în posibilă lor înrudire cu limbile altaice. Există numeroase limbi moarte care intră în categoria limbilor izolate, ca de pildă sumeriana și elamita, dar și pentru acestea s-au propus posibile filiații. Elamita, de pildă, a fost relaționata cu limbile dravidiene. În perimetrul european se pot aminti

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Hokkaido; limba pe cale de dispariție; a nu se confundă cu limba aynu, o limbă turcica vorbită în Chină limba izolată (lingviștii nu au reușit să stabilească vreo înrudire cu alte limbi); tipologic, apropiată de limbile paleo-siberiene, dar și de subfamilia altaica; analitică; aglutinanta; SOV; subst. - adj. lipsită de scriere; transcrieri chirilica, katakana, latină 8. ajagbe N Benin, Togo; limba a unei populații majoritar creștine; nu trebuie confundată cu aja, familia nilo-sahariană (Sudanul de Sud) familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul gbe; plural

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
satem de limbi indo-europene, alături de limbile slave, baltice, indo-iraniene și armeana; SVO; subst. - adj. (de regulă) diverse (elbasan, buthakukye, argyrokastron, greacă, chirilica); latină modificată după anul 1900 12. altai O Rep. Altai (Rusia, Siberia de vest) / N Mongolia, China familia altaica, ramura turcica siberiana, grupul meridional; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica cu patru litere suplimentare (după 1938) 13. amharica O Etiopia / N Israel, Egipt, Djibouti, Yemen, Sudan, Eritreea; după numărul de vorbitori este a doua limba semitica după arabă

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
logică binara a limbilor europene, aymara se sprijină pe o logică trivalenta (modala), evidență în caracterul strict algoritmic al sintaxei familia amerindiana, ramura aymara; aglutinanta; polisintetica; SOV latină 26. aynu N Chină (Xinjiang-Regiunea Autonomă Uigură); limba unei populații nomade familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar cu un vocabular preponderent iranian fără scriere 27. azera / adzerbaidjană O Azerbaidjan, Daghestan (Rusia) / OR Iran, Irak / N Georgia, Armenia, Uzbekistan, Siria, Turcia

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar cu un vocabular preponderent iranian fără scriere 27. azera / adzerbaidjană O Azerbaidjan, Daghestan (Rusia) / OR Iran, Irak / N Georgia, Armenia, Uzbekistan, Siria, Turcia, Turkmenistan familia altaica, ramura turcica, grupul oghuz; armonie vocaliă; aglutinanta; SOV arabă, persano-arabă (Iran), chirilica, latină 28. azteca (nahua) LM; limba Imperiului Aztec; continuată de limbă nahua (limba indigena cea mai vorbită în Mexic) familia amerindiana, ramura uto-aztecană, grupul aztecan; aglutinanta polisintetica; VSO

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
lăsat păgubaș. limba izolată, probabil rămășită a unui grup de limbi mediteraneene pre-indo-europene; unii lingviști o considera ibero-caucaziană; aglutinanta; ergativă; cu elemente flexionare și polisintetice; SOV + OVS; subst. - adj. latină 38. bașkira O Rep. Bașkira (Rusia) / N Kazahstan, Uzbekistan familia altaica, ramura turcica, grupul kipchak de nord; armonie vocalica; aglutinanta; SOV; adj. - subst. arabă, latină (în trecut), chirilica cu noua litere suplimentare 39. batak N Indonezia (Sumatra de nord); puternică influență lexicala sanscrita; limbaj special al riturilor funerare; dialecte (limbi) doar

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
V-VII familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; VSO, V2; fenomenul de mutație consonantica, la fel ca în toate limbile celtice moderne; sistem de numerație bizecimal latină 54. bulgară O Bulgaria / N Macedonia, Șerbia, Turcia; O populatie migratoare de origine altaica (turcica) cucerește în sec. VII d.C. slavii din estul Peninsulei Balcanice; aceasta populație este slavizata și din acest amestec etnic se formează în sec. al IX-lea poporul bulgar și limba bulgară. Bulgară veche (sec. VIII-XI) este mai cunoscută sub

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de indicativ prezent, pers. I, sg.) glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India (Madhya Pradesh și Uttar Pradesh) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi devanagari 56. buriată OR Rep. Buriată (Rusia) / N Mongolia, China familia altaica, ramura mongola, grupul central; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, mongola, chirilica (Rusia) 57. burușaschi N Pakistan; origine extrem de controversata; unele genealogii fanteziste: continuatoare a vechii macedonene vorbite de soldații lui Alexandru cel Mare; propuneri de relaționare: cu sumeriana, cu

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
structuri incorporante, dar și aglutinante și analitice; ergativă; SOV; adjectiv-substantiv fără scriere, ulterior alfabet latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
literare stau dialectul din Seul, în Coreea de Sud, și cel din Phenian, în Coreea de Nord; una dintre cele mai omogene arii lingvistice din lume; patru perioade: proto-coreeană, veche, medie și modernă; opere literare din sec. VII-VIII limba izolată; unii lingviști o considera altaica; alții cred că este înrudită cu japoneză; aglutinanta; urme de armonie vocalica; SOV han (chineză), în trecut; hangul (coreeană) - fonetica, silabica; scrisă în coloane verticale, ulterior orizontal 79. cornică LM, dispărută în 1777; Kernewek sau Kernowek; reînviata la începutul sec

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sîrbo-croate, comuna sîrbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala; flexionara; SVO + ordine liberă latină 84. cumana LM vorbită pînă prin sec. XIV pe teritoriile actuale ale României și Ucrainei; cunoscută din Codex cumaniscus (1330) familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak transcriere latină 85. cușitică N Etiopia, Sudan, Somalia, Kenya familia afro-asiatică, ramura cușitică; ramură care cuprinde cca 80 de limbi, printre care: oromo, sidamo, haddiya, somaleza, galla, afar, saho, bedawiye, iraqw, borana, beja limbi vorbite; transcriere

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
galego, gallego) CO Galicia (Spania) dialect al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia, Kazahstan; vorbită de turci creștinați familia altaica, ramura turcica; posibilă descendentă cumana greacă și chirilica (în trecut), latină (astăzi) 124. georgiana (gruzina, kartuli) O Georgia (mkhedruli) Limba veche de cultură. Prima atestare: o inscripriție de la sfîrșitul sec. V d.C. Poemul Viteazul în blană de tigru (≈ anul 1200

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Orientul Apropiat antic, începtul mîl. ÎI i.C. proto limba ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
familia indo-europeană, limba mixtă provenită din spaniolă și ebraica (iudeo-romanică); SVO + VSO silabica latină, dar și ebraică, greacă, chirilica (în funcție de țară în care este vorbită) 166. japoneză (nihongo) O Japonia limba izolată; posibilă înrudire cu coreeană; posibilă apartenența la familia altaica; aglutinanta, SOV; tipologie ritmica morica (moraică) proprie mixtă: ideografica (kanji) și fonetică-silabarică (hiragana, katakana) 167. javaneza (bahasa Jawa) N Insula Java (Indonezia), Malaisia, Singapore, Olanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest tradițională proprie de proveniență indiană, notata și

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
dialect groenlandez (alături de tunumiit și inuktun); în groenlandeza semnifică "limba poporului" familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă latină 173. kalanga (ikalanga) O Zimbabwe; Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 174. kalmîkă OR Rusia (R. Kalmîkă) familia altaica, ramura mongola, grupul oirat; aglutinanta, SOV latină (în trecut), chirilica 175. kamba N Kenya; Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu kikuyu-kamba; prepoziții; SVO latină 176. kanembu N Ciad, Niger, Nigeria familia nilo-sahariană, ramura sahariana occidentală, grupul kanuri latină adaptată

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
grupul tamil-kannada; SOV kannada (alfasilabar fonetic derivat din brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul kanuri-kanembu; SOV latină "Africa", arabă Ajami (ocazional) 180. karakalpak OR Uzbekistan (Karakalpakistan) / N Kazahstan, Afganistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Wilhelm von Humboldt în 1834 (Despre limba kawi din Insula Java), în care avansează ideea unei familii malayo-polineziene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul javanez alfasilabarică kawi, derivată din scrierea pallava 185. kazaha O Kazahstan / N Afghanistan, China, Mongolia, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; adj. - subst. chirilica cu 9 litere suplimentare, latină modificată, arabă modificată 186. kekchi N Guatemala, Belize, El Salvador familia amerindiana, ramura maya, grupul quiché-mam latină 187. ket N Rusia (estul Siberiei); singură supraviețuitoare dintre limbile

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]