8,127 matches
-
Ultimate Abyss. Acesta se înalță la mai mult de 45 de metri deasupra mării. Perechea de tobogane îi va arunca pe căutătorii de adrenalină într-o cădere uimitoare de aproximativ 30 metri prin răsuciri și întoarceri pe serpentine, în timp ce vor aluneca cu o viteză de circa 15 kilometri pe oră. Lansarea se face de pe o platformă de sticlă. Harmony of the Seas este a treia navă din portofoliul companiei Royal Caribbean Colombia din clasa Oasis.
Cum arată Harmony of the Seas, cel mai mare vas de croazieră de lume, care se pregătește să plece în prima călătorie by https://republica.ro/cum-arata-harmony-of-the-seas-cel-mai-mare-vas-de-croaziera-de-lume-care-se-pregateste-sa-plece-in-prima [Corola-blog/BlogPost/338626_a_339955]
-
încercările, cu gândul că doar durerile, trecătoare, vor rămâne singure. La o asemenea înțelepciune ajungi după lungi meditații. O oarecare oboseală și resemnare răzbate totuși din cuvinte, din tăcerile grăitoare, din pauzele dintre cuvinte. Umbra poetei - albastră - nu aleargă, ci alunecă alene. Gândul mai e încă măcinat de o dragoste verde. E nevoie de un răgaz, pentru a o putea lua, de fiecare dată de la început ca-n prima dimineață de luni a lumii. Urmând cărările sfinților, te vei întoarce mereu
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
prim ajutor, luă o fașă, spălă rana cu apa oxigenată din trusă și își legă cum putu tăietura destul de urâtă la brațul drept. Credea că s-a tăiat în vreun ciob când a tras fata pe fereastră sau când a alunecat în alergarea spre mașină. Nu era atât de periculoasă să necesite o îngrijire mai specială, sau să-i pună mâna în pericol. Reveni cu gândurile la tânăra care-i lăsase pe buze gustul plăcut al rujului. Oare ce marcă de
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814641.html [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
niciodată o “stare”, ci se schimbă constant sub impresiile integrate evenimentelor trecute. Personajele ei par tot timpul transportate psihologic în trecut, de evenimente prezente. Astfel, mobila uzată creează asupra Doamnei Ramsey din “Spre far”, o impresie puternică, atunci când privirea îi alunecă aspra acesteia. Alte motive și simboluri, în afară de timp, din opera Virginiei Woolf sunt: lumina, drumul, fluturele, barca pe mare, stejarul, toate tributare, sau convergând către motivul timpului, apoi înlănțuindu-se unele de altele, spre a recrea o conștiință universală, ca
TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂŢII ÎN OPERA VIRGINIEI WOOLF de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1436299641.html [Corola-blog/BlogPost/368914_a_370243]
-
-l va trezi, / Nici gândurile blânde, sub pașii rari ai Doamnei...”. Reflecții încastrate în clip-uri iluzoriu peisagistice. „Nisipurile-s mișcătoare și fierbinți. Te-afunzi în deșert, pășind printre dune, / Ce te-atrag, de ajuns chiar să te minți / Că aluneci spre neant, clătinându-ți ființa, / Spre o lume, ce-ți poate răpune dorința / Și înșelătorul vis, ce-ți atrage pașii / Spre un țel neclar, dar ispititor”. Umor amar. „Se leagănă valu-nspumat, / Să-mi urce spre Ararat / Corabia viselor roz / Scăpată
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
aduce la mal din toate viețile trecute și viitoare se face luntre între secole de dor punte peste vulcani de iubire dincolo de acest avatar cred, un înger mi-a lăsat spaimă lui de nemoarte acum îi duc povară în spate alunec pe file de caiet rupte pe crengi de arbori genealogici scuturate mă cert cu stelele când uit să mor te iert în gând când îmi e dor aștept să vină clipă când tu mă visezi și eu zbor un fluture
DINCOLO DE AVATAR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1463126787.html [Corola-blog/BlogPost/385023_a_386352]
-
nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1451067774.html [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
așa, Limax, mi-e prea somn! Trimite pe altcineva! Limax se încruntă atât de tare că ochii îi ieșiră cu totul de la locul lor. Helix știa ce îl aștepta dacă nu asculta. Se strecură nemulțumit într-o cochilie ușoară și alunecă încet prin iarbă, cu ochii în șase. Uf, dar ce căldură putea fi în acea zi! La un moment dat, zări o albină, mai apoi un fluture. Se îndreptau în aceeași direcție, adică spre colonia părăsită de ei. Acolo nu
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
suveranul indiferent de circumstanțe. Nimeni n-avea voie să insulte o persoană divină. Se iscă o luptă scurtă. Printr-o fentă profitând de furia acerbă cu care Casandru încerca să-l de-a deoparte de lângă țintă acesta se prefăcu că alunecă, se feri de lama acestuia care șuiera ca un șarpe pofticioasă să verse sânge, strânse cu fermitate mânerul sabiei apoi se înălță iar și-l lovi în piept fixându-i lama rece la un centimetru de tiroidă. Generalul se opri
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
mă inviți cu tine spre înalt Albastru mă adună și mă soarbe Într-un balans și-un echilibru, alt În care doar culorile mă iartă Că te iubesc pe tine primăvară Vitraliu magic agățat de-o toartă A Timpului ce-alunecă și zboară Referință Bibliografică: Primăvara-vitraliu magic / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PRIMĂVARA-VITRALIU MAGIC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Primavara_vitraliu_magic.html [Corola-blog/BlogPost/355986_a_357315]
-
ii retează. Ca să-și ascundă rușinea, Vulpoiul amăgi mulțimea: -De curând am adoptat Această ținută nouă Și v-o recomand și vouă Adaugă, apoi, agale, Expunându-și părțile dorsale: -Cu această toaletă Mă simt ușor ca o subretă Pot s-alunec prin desișuri. Și nu mă-ncurcă prin tufișuri. Altă coadă nici nu visez! De ce să mă-mpovărez C-o bagatelă incomodă? Coada scurtă e la modă! Referință Bibliografică: Vulpoiul demagog / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058
VULPOIUL DEMAGOG de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1471593672.html [Corola-blog/BlogPost/342745_a_344074]
-
clipe de iubire, La marginea pădurii dese Am răs și-am plâns de fericire. Nemuritori ca tine de am fi Cântând natura și iubirea, Atunci, numai atunci vom ști Ce-I dragostea, ce e iubirea. 15 ianuarie 2010 ZĂRI PROMISE Alunecăm pe gheața timpului Pe care nu-l putem în loc opri, Știind că undeva, ne așteaptă Veșnicia grea ca verbul a muri. Abia atunci urlăm să se audă Departe-n veacurile ce au fost, Unde nu mai există nici durere Și
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
Unde nu mai există nici durere Și întrebările nu mai au rost. Iar când în jur se face întuneric, Pe toți, pe rând ne va cuprinde, Din nou spaima că vom sfârși Cerul cu mâna a-l atinge. Și-atunci alunecăm cu sufletul Răstignit pe crucea timpului, Invocând un răsărit fără sens, În noaptea grea a infinitului. Pentru că el, numai trecutul nostru A împlinit gânduri și multe vise Nu știm ce ne aduce viitorul Amăgitor, cu a lui zări promise. ATUNCI Când
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
trădare a Regelui, o consecință a slăbiciunii și lașității. Prin această rațiune se explică agățarea de putere, cu orice preț, incapacitatea de a înțelege spiritul de sacrificiu care a fost la baza abdicării Majestății Sale, sub presiune. Astfel de atitudini alunecă în eroare și vor fi reprimate de istorie. Dar, pentru fiecare există un peron de gară pe care va coborî cândva. Avântarea în analiza trecutului trebuie să aibă în miezul zelului grija pentru adevăr, deoarece prin grote nu se poate
ACT UZURPATOR, DEVASTATOR PENTRU DESTINUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419853934.html [Corola-blog/BlogPost/384576_a_385905]
-
de făcut, îi studiază fiecare gest, fiecare mișcare și asta nu-i place. Amabilă îi întinde ziarul, poate dorea să-l citească. Se felicită în gând pentru idee.În mai puțin de un sfert de oră, omul dormea cu ziarul alunecat pe genunchi. Iulia privea tăcută pe fereastră, încercând zadarnic să-și pună ordine în gânduri . I se părea că un vânt neastâmpărat i le aduna și le împrăștia în neștire. Era neliniștită. Trăia o senzație de teamă amestecată cu ciudă
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
și felul în el de-a trăii, se zbate-n gândul durerii, constiința-n mine, de-a fi. Lăsată în urmă iubirea, pe căile voastre pustii, vă zace în piepturi trădarea, hrănită de-a voastre hoții. Mă doare geamătul dreptății, îi alunecă-n umbră cărarea, se pierde datina identității și-n morminte învie disperarea. Nepăsarea de dragoste și rost, înnecată-n a voastre tăceri, nu va găsi nicăieri adăpost, va putrezii-n a voastre averi ! Bezna păcatelor voastre, mă face nevrând să mă
BEZNA PĂCATELOR VOASTRE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1439538594.html [Corola-blog/BlogPost/373260_a_374589]
-
copilărești, modul de a privi, simți ca un copil. În prozele scurte ale Dorinei Stoica alternează, omul matur, cel care își reamintește, și copilul care trăiește. Totuși, alternanța aceasta este aproape insesizabilă stylistic, maturul și copilul fiind încă inseparabil și alunecând continu dintr-unul în altul, această alunecare constituind uneori chiar “scenariul” prozei , care debutează cu o amintire și sfârșește cu o (re)trăire a unui moment al copilăriei. Cele mai impresionante microeseuri ră,ân totuși cele cufundate de-a-ntregul în
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
disconfortul din tren și de pe peron, cauzat de căldura unui început de mai, ce anunța o vară fierbinte. Fiind zi de joi, speram ca tot weekendul să fie frumos și să nu plouă, chiar dacă aveam cu noi cortul impermeabil Motonava aluneca maiestuos pe apa tulbure a Dunării, care își cobora molcomă undele spre marea cea mare, precum o bătrână care își târăște greoi picioarele obosite. La Crișan am debarcat și-n timp ce așteptam să apară vreo barcă pescărească pentru a
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
măsoare, Zbor de suflet vindecă gândul. Nu vreau aievea să m-amintesc, Trăiesc în prezent, doar acum trăiesc, Ascult fără să m-ascult, văd fără să mai văd, Merg drumul meu să-l sfințesc. Doar întâlnirea cu tine-i cuminte, Alunecă vie printre nebune morminte, Am mai trăit încă o viață poveste de-acum, De alta nu-mi mai aduc aminte. Destul cu zâmbete ce răscolesc, Ce aflu acum niciodată n-am să găsesc Dacă din locul acela de unde atunci am
IUBIREA DINTRE DOI OAMENI ESTE ÎNTÂLNIREA ÎNTRE DOUĂ SINGURĂTĂŢI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1467064150.html [Corola-blog/BlogPost/363520_a_364849]
-
ea să-ți tragă o săpuneală s-o ții minte. Dacă deschide cineva ușa și te găsește călare pe situație, contextul îți permite s-o dai la-ntors. Poate mi-a zis doamna ceva, poate mi-a vorbit urât... Poate am alunecat pe săpun și am căzut peste ea... Să nu ne pripim. Schimbatul banilor la bancă, pachinko și industria sexului mi-au adus aminte de o întâmplare din Ecuador. Eram în Manta, într-o duminică. Merg cu câțiva prieteni la o
Câte bordeluri, atâtea obiceiuri. În Japonia, la health cluburi nu se trage de fiare, dar se practică alte lucruri care sunt sănătate curată by https://republica.ro/cate-bordeluri-atatea-obiceiuri-in-japonia-la-health-cluburi-nu-se-trage-de-fiare-dar-se-practica-alte [Corola-blog/BlogPost/338011_a_339340]
-
justă chezășie: Să dați uitării Paradisul și să vă-nchinați doar mie! (Văzând că fețele celor doi se lungesc, el adaugă repede): E timp destul de parafări după ușcheala din grădină... Căci, dragii mei, mari transformări v-așteaptă-n suflet și-n inimă, alunecând ca-ntr-un coșmar prin suplul timpului tunel, ce leagă-n tot armonios lumi paralele fel de fel... Mai bine însă mă opresc să debitez anticipări și către poartă ne-ndreptăm ca să zburăm spre alte zări. Se îndreaptă toți trei
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
acum zăcea inconștient, dând semne că nu i-ar fi ajuns aerul. Își lărgise fularul alb de mătase încolăcit pe gâtul lung, se așezase, punând alături o mapă doldora de hârtii, din care se zărea capătul unui plic. Apoi leșinase, alunecând înspre stânga, vrând, parcă, să ocrotească de vânt mapa, prețioasa lui mapă. Și, pe când eu căpătam aceste informații, îmi auzii strigat numele, identitatea în totalitate. Cineva se făcuse portavocea bătrânului. Acesta, revenindu-și, mă desemnase pe mine ca fiind acela
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1442124650.html [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LACRIMA CERULUI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Lacrima cerului, alunecând pe fereastra mea în disperarea unui anotimp pierdut, mărgelele-și întinde și-ncepe-a implora cu limba aburită a altui început. În monologul trist, cu note discordante, aș înțelege stele și lumi debusolate, găsite-n drumuri curbe, în ritmuri galopante
LACRIMA CERULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414638957.html [Corola-blog/BlogPost/384116_a_385445]
-
permită cu ușurință contactul și legătura. În timp ce omul împinge cu corpul în una din părțile ce se desprind din întregul porții, un sunet strident străbate liniștea care ținea în amorțeala miezul zilei. Este sunetul dat de două metale ruginițe care alunecă unul peste altul și care alcătuiesc balamalele ușii ce se desprinde din poartă. Imediat dincolo de poartă se află cabina agentului care se ocupă cu securitatea perimetrului. El este bulversat și este imediat în picioare : aceasta poartă nu este forțată să
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1463804464.html [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
Iubirea ce îmi pare părăsită.Brăila, aprilie 2017... VII. PROSTIA LA ROMÂNI ESTE DOMNIE..., de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017. - Oamenii umblă-n lume fără bani ! Stângând din dinți și doruri în desagă. - Alunecând prin viață sau prin ani ! Și pe aceasta tot o i-au în șagă. Potopul de blesteme nu-i departe, Ascunse-s în vâltoarea existenței. - Un potpuriu de vise destrămate ! Întreabă de culoarea pertinenței. Prostia văd că e la loc
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]