295 matches
-
Anca Murgoci Un memo intern al comisariatului din districtul VI al Parisului arată că romii trebuie să fie "alungați sistematic" din cartier, scrie Le Monde. Potrivit cotidianului, respectivul document a fost scris de un ofițer de poliție sub instrucțiunile comisarului central. În act se spunea că familiile de romi trebuie localizate fie noapte, fie zi și într-un final
Mai mulți francezi vor eliminarea sistematică a romilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37177_a_38502]
-
mai limpede, el e însoțit de o fotografie a celebrei cântărețe. Care, desigur, zâmbește larg, având - pentru eventualitatea că nu toți cititorii sunt la fel de inteligenți ca editorii - zona gurii încercuită cu roșu... Până acum, criticii literari n-au fost încă alungați. Adam Kirsch și Ruth Franklin continuă să scrie recenzii competente, David Hajdu ne delectează cu texte pe teme muzicale, iar David Thomson se dovedește un înlocuitor de clasă al legendarului critic de film Stanley Kauffmann. Din pur subiectivism, îmi spun
Speranța de celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3574_a_4899]
-
vrăjitorului ademenitor: "Je concerverai mon passeport roumain.12 Într-o astfel de dilemă de ordin etnico-literar este firesc să dăm ascultare vocii scriitorului, îndeosebi fiindcă în mai multe ocazii s-a pronunțat despre apartenența sa la spiritualitatea românească. Interzis, calomniat, alungat, huiduit, vânat, atacat și amenințat chiar cu moartea pentru delicte de opinie, "între banchet și ciomăgeală", Panait Istrati nu se va dezice de originea sa românească, niciodată. Ceea ce îi tulbura zilele, uneori, era sentimentul remușcării generat de părăsirea mamei. O
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
ce ieșeau că un torent din gură noii locatare comuniste, beneficiara tuturor bunurilor, în mod gratuit, prin repartiție. În loc să fie mulțumită de cadoul substanțial, primit din partea noilor autorități totalitariste, profitoarea a început să țipe la dușmanii poporului, să le impute alungatelor că, din setul de lingurițe de argint, lipsește una! Gașca roșie depășise măsură. Se urcase scroafa în copac. Trecerea bruscă de la stadiul primitiv, cu privată amplasată pe groapă din fundul grădinii, până la elegantă cameră de baie, cu bideu, era o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ziduri ele au hotărît în sfatul din templul înălțat pe locul în care au așezat piatra Eben-Ezer să-l alunge ca stăpîn al domeniului teamă n-aveau domeniul era bine știut doar neliniștea că dacă totuși vor fi ele cele alungate în cele din urmă domeniul să rămînă fără fisură neîmpărțit iar tot ce au agonisit pînă aici risipit să nu fie drept mărturie să stea zidirii lor în poem la urechile lui ajunseseră însă toate acestea astfel că atunci hotărî
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
nimb clătinat de vântul setos evadând în largul închis. Coama ta luminând acolo-n fereastră îmi ține trează câmpia... 1960 Moment Copilul cântă. Stelele rânduite solemn ascultă. Copilul cântă. Lumea e bătrână. Copilul cântă. Istoria se teme. Copilul cântă. Adevărul alungat de oamenii mari îi e dădacă - Copilul cântă! 1961 Toast Cine știe de mai vii! Numai anul stă să vie ziua mea, a mea pustie. Cine știe de mai vii - Beau cu mine și închin pentru ce să-nchin? În
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
moment dat oprirea.. Iată, cercetătorii au găsit motivele de mai sus, trăgând linie au și concluzionat... În această epocă minoică, chiar dacă au fost duse și războaie, acestea au existat ca o preîntâmpinare a unor pericole de cotropire, însă odată pericolul alungat s-au reluat vechile tradiții și obiceiuri, nicidecum nu și-a făcut apariția vreun cult al războiului precum în societățile patriarhale. În acest fel, întocmai refuzului de a pune vreun accent pe gloria militară, această societate minoică și-a păstrat
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
Stancu Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Lacrimi de cer suspină căzând Pe streșini înalte de dor prea mărunt, Strigăt de suflet copleșit și cărunt, Șiroaie de gând pe oloane-alergând. Triști sunt și norii, alungați doar de vânt, Se strâng ca fiorii în colțuri de trup, Și-mbrățișați mult prea puternic, se rup, Patima lor risipindu-se-n ploi, pe pământ. Copacii-n culori, încă vii, fremătând, Se-ncolonează și-așteaptă al iernii salut, Un
PLOAIE DE NOIEMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382350_a_383679]
-
anume, cu toți cei care strigă spre cer: "De ce?". Crucea este înscrisă în inima lui Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu se dăruiește până la a suferi moartea în trup. Dumnezeu devine asemenea lui Iov. Prin cruce, Dumnezeu suferă în toți umiliții, ofensații, alungații și chinuiții istoriei. El este împreună cu ei umilit, ofensat, alungat și torturat. Dar Dumnezeu nu se înmormântează în suferința omenească, ci El rămâne Dumnezeu, întrucât în Iisus Hristos nimic nu poate despărți omenescul și dumnezeiescul. De aceea, la Paști cântăm
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
este înscrisă în inima lui Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu se dăruiește până la a suferi moartea în trup. Dumnezeu devine asemenea lui Iov. Prin cruce, Dumnezeu suferă în toți umiliții, ofensații, alungații și chinuiții istoriei. El este împreună cu ei umilit, ofensat, alungat și torturat. Dar Dumnezeu nu se înmormântează în suferința omenească, ci El rămâne Dumnezeu, întrucât în Iisus Hristos nimic nu poate despărți omenescul și dumnezeiescul. De aceea, la Paști cântăm: "Cu moartea pre moarte călcând". Dumnezeu - Omul răstignit este Același
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
amărăciunii și a plictiselii care ne încearcă în mijlocul luptelor. "Crucea este înscrisă în inima lui Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu se dăruiește până la a suferi moartea în trup. Dumnezeu devine asemenea lui Iov. Prin cruce, Dumnezeu suferă în toți umiliții, ofensații, alungații și chinuiții istoriei. El este împreună cu ei umilit, ofensat, alungat și torturat. Dar Dumnezeu nu se înmormântează în suferința omenească, ci El rămâne Dumnezeu, întrucât în Hristos nimic nu poate despărți omenescul și dumnezeiescul. De aceea, la Paști cântăm: "Cu
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
este înscrisă în inima lui Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu se dăruiește până la a suferi moartea în trup. Dumnezeu devine asemenea lui Iov. Prin cruce, Dumnezeu suferă în toți umiliții, ofensații, alungații și chinuiții istoriei. El este împreună cu ei umilit, ofensat, alungat și torturat. Dar Dumnezeu nu se înmormântează în suferința omenească, ci El rămâne Dumnezeu, întrucât în Hristos nimic nu poate despărți omenescul și dumnezeiescul. De aceea, la Paști cântăm: "Cu moartea pre moarte călcând". Dumnezeu - Omul răstignit este Același cu
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
discuție, comandantul turc păru a se domoli și-l lăsă în pace pe căpitanul Georgios. S-ar fi putut spune că la un moment dat chiar ațipise, cum stătea rezemat cu spatele de parapetul bordului, însă ideea de somn era alungată, pentru cine-l privea, de faptul că osmalâul își ținea mereu un ochi deschis, cu schimbul, când stângul, când dreptul, așa încât nu te puteai împiedica să nu admiri acest somn de campanie, vigilent, pe care-l practicau de altfel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
așteptare; dar Înainte să sară afară, raza lunii lumină, printr-o fereastră, fața dizgrațioasă a necunoscutului. - Cecco! strigă Dante, recunoscându-l pe sienez. Ce cauți aici? Celălalt se opri pe dată, tresărind. Dar imediat redeveni stăpân pe sine, cu stânjeneala alungată curând de un zâmbet zeflemitor. Își ridică fruntea, aruncând ostentativ o privire de jur Împrejur. - Se spune că aici se petrec miracole. Voiam să văd și eu. Ehei, voi, florentinii, sunteți de-a dreptul norocoși. Dumnezeu vine să scrie direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Atanasiu 17 gheață subțire - pe omăt un pescăruș pășind cu grijă Dan Norea 18 noapte cu luna - umbră lungă a crucii trecând peste gard 19 concurs de haiku - nu pot să scriu mai nimic de-atâta toamnă 20 gloata flamanda alungata de jandarmi -Poftiți la masa!" Corneliu Beldiman 21 bang supersonic - bătrân singur picotind la gură sobei Petru-Ioan Gardă 22 prima ninsoare - mormântul bunicii mult mai luminos 23 răsărit de soare - pe pervazul geamului un strat de nea Andronic Andra 24
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
codru, iar voi grumazul vi-l plecați ca sabia să nu-l reteze?... Sau lumea-n cap voi v-o luați printr-o revoltă mai aparte ce-n jocul lor infect e parte, când faptele îi recomandă să fie grabnic alungați. Dar nu oricum, ci despuiați de bunurile tâlhărite, ca-n ceas de cumpănă să-nvețe pe pielea lor ca de toval, că gol pe lume omul vine și gol apoi în lut se-ntoarnă oricât ar fi de sus pe val
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
trezit pe la zece și ceva. Domnea o liniște suspectă. Nu știa dacă Sonia s-a întors și dacă băiețelul doarme sau a ușchit-o undeva. Era atât de bizar că se află aici unde, probabil, nu e dorit, însă nici alungat. Se gândea în toate felurile. Relația lui cu Sonia părea încheiată demult. Dacă rămânea totuși, era dintr-o nevoie de a fi cu cineva, singurătatea i se părea de nesuportat. Dar de ce să rămână, dacă putea deveni o povară? - Domnu
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
poezii. Poeta scoate „Din urna viselor” - câte o amintire și o reînvie, pentru că, iată, a făcut „Pact cu amintirea”. Aici, în urna viselor, găsește: „Culori, trăiri, petale, zbor, / Amestec de trecut curat / Frământă coca unui dor / Și nu se lasă alungat.” (Petale de maci). Copilăria, în viziunea poetei este „o zână din poveste” și „făcătoare de minuni”. Ea rămâne sfântă pentru toți oamenii și de multe ori te reîntorci la ea cu nostalgie, să mai retrăiești clipele inocenței de odinioară. Întoarcerea
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
de tăcere, Când gândurile toate te asaltau perfid, Când așteptai o vorbă, un semn, o mângâiere Și poarta lumii mele voiai să ți-o deschid. M-ai așteptat, știu bine, o iarnă de zăpadă, De doruri și speranțe, de vise alungate, Dar am lăsat clepsidra, nisipul tot să-i cadă, Să treacă timpul iute, cu clipele-i uzate. M-ai așteptat, știu bine și totuși, către tine, Nu-mi voi abate pașii nici ziua și nici seara, Atâta doar, așteaptă și
CANTECE DE PRIMAVARA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367539_a_368868]
-
primăverii, Fuego, cântărețul iubirii cutreieră iarăși țara, de pe 20 martie (2013), cântând fermecător odiseea vieții tuturor, odiseea iernii trecute, odiseea primăverii venite, odiseea iubirii care pleacă, atrasă de alte iubiri, răpită de altă iubire, amăgită de altă iubire, trădată sau alungată, odiseea iubirii care se uită, chemată în neant, a iubirii care rămâne ca piatra în fundație, până se năruie zidul... Fuego, cântărețul iubirii începe un turneu național de cântece „O lacrimă de cântec”. Lacrima din cântecele lui Fuego este strigată
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
Printre altele autorul menționează faptul că anii Dictatului de la Viena (1940-1944) au fost cei mai negri pentru învățământul românesc din perioada conviețuirii de secole româno-secuiești/maghiare. În perioada 1940-1944 școlile și secțiile în limba română au fost desființate și învățătorii alungați. Revenirea la normalitate s-a făcut cu mare greutate îndeosebi în perioada Regiunii Autonome Maghiare. O îmbunătățire a situației pentru învățământul în limba română în această zonă s-a petrecut după reorganizarea administrativă din anul 1968. Autorul constată că o
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
care vor trebui să-și părăsească casele și să plece abandonați cu totul de politicienii de la București. Autorul arată și faptul că preoții din bisericile românești au fost alungați din această zonă, copiii românilor fiind izgoniți din școli iar profesorii alungați. Autorul arată că dacă la nivel național maghiarii sunt o minoritate care-și cere cu vehemență „drepturile”, în această zonă a țării ei sunt o majoritate dură care nu e dispusă să ofere altora ceea ce cere pentru ea însăși. Jurnalistul
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
său, au ajuns repede în centrul atenției, mai ales după ce noi toti i-am rugat să ne facă o demonstrație de măiestrie în arta sticlei de Moser, transformandu-i în niște actori pe scena atelierului. Am părăsit cu greu atelierul, alungați doar de căldură amețitoare și de programul pe care trebuia să îl respectăm cu strictețe, si care prevedea în continuare vizitarea stațiunii Karlovy Vary. Dar nu am părăsit muzeul fără a vizita și magazinul, de fapt expoziție cu vânzare, unde
ATELIER DE STICLA MOSER de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348247_a_349576]
-
oaselor, care vă ține captivi și orbi, surzi și ologi în singurătatea „sono-atomică” prin negarea negației ! Opriți Istoria cele mai mari înșelătorii umane, care v-a castrat eonul imaginației, ca să puteți coborâ la Prima și Ultima Stație finală - Sfântul Soare! Alungați negurile istoriei din ghearele „Ultimului Soare negru de ură, înainte de 2081”, ce se hrănește, în chiar clipa aceasta, cu inimi omenești ascunse acum în piepturile voastre de aramă și de plumb, în „Ultima Noapte de dragoste, Întâia Noapte de război
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
Georgeta Resteman este un roman invers, la nivelul principiului feminin: mama este cea care pleacă în lume ca să-și regăsească, în plan psihologic, în plan sufletesc și în mod real, fiica. [...] Ei bine, mânată de dorul de fiica ei dar alungată, probabil, și de sărăcia și de lipsa de orizont a vieții, în condițiile în care licențiată fiind rămâne fără sursa minimă de trai, silită de umilința trăită aici, în țară, doamna Georgeta Resteman pleacă în căutarea fiicei sale, merge la
CUM S-A NĂSCUT O CARTE – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365744_a_367073]