2,101 matches
-
simțit asta Îndurerat, deși la Început era mândrie și bucurie, că materia moartă capătă formă de Însuflețire, și parcă ar fi vie, dând de multe ori impresia de mai vie decât un chip viu al unei ființe ce te-a amăgit și În veci Îi va amăgi pe toți că ai dat naștere la viață. Conștiința minciunii, a Înșelătoriei, mi-a ars ca o scânteie În minte, și Îmi arde Încă și acum. Lucru pe care un poet nu-l trăiește
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
era mândrie și bucurie, că materia moartă capătă formă de Însuflețire, și parcă ar fi vie, dând de multe ori impresia de mai vie decât un chip viu al unei ființe ce te-a amăgit și În veci Îi va amăgi pe toți că ai dat naștere la viață. Conștiința minciunii, a Înșelătoriei, mi-a ars ca o scânteie În minte, și Îmi arde Încă și acum. Lucru pe care un poet nu-l trăiește, pentru că el știe de la Început că
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
de obișnuințele rele care slăbesc și mai mult voința, este suficient spre a explica un mare număr de ispite și căderi în păcat. Sfântul Iacob, în epistola sa, ne spune: „Fiecare se ispitește de a sa poftă, fiind atras și amăgit, iar pofta, zămislindu-se, naște păcatul, și păcatul, săvârșindu-se, naște moartea” (I, 4). Totuși Satana are o influență asupra sufletului nostru, însă nu e ușor de identificat care ispite vin direct de la diavol, fiind uneltirile acestuia. Putem totuși susține
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
eliberez pe Satana de ocară, că el pândește pe fiii omenești, ci voiesc să zic numai că, dacă noi n-am păcătui cu propria noastră voință, nimeni n-ar putea să ne arunce în pierzare. Iar cel ce se lasă amăgit așa lesne ca Eva, sau precum Cain, acela de dinainte trebuie să fi fost ușuratic la minte și nu cu destulă pază asupra sa, căci Satana n-ar fi avut atâta putere dacă sufletul ar fi fost privighetor și cu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cu zâmbetul pe buze pentru că În sufletul nostru avem sentimentul că știm de ce alergăm, Încotro ne Îndreptăm și la ce sperăm. Doar ei, cei din afară, ne văd ca pe niște rătăcitori și ne supărăm când ne spun că ne amăgim, că țelul nostru este un fel de Mecca. Atunci, ne Încăpățânam să demonstrăm contrariul. Și iar alergăm, rătăcim pe meleaguri care, aparent, duc spre țelul nostru precis și obiectiv trasat. Dar din nou vin ei și ne pun piedică cu
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
rugăciune, fapte bune și cultivarea virtuților sfinte. În acest sens, viața umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori oscilând Între cădere Și Înălțare, Între abisurile păcatelor și culmile virtuților. „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi Înșine Și adevărul nu este Întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios Și drept ca să ne ierte nouă păcatele Și să ne curățească pe noi de toată nedreptatea” (I In. 1, 8-9). Mântuitorul Hristos, venind la
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
libertatea unui fiu; prin răzvrătire, pierde toate acestea și este redus la sclavie și moarte. Căderea nu a fost rezultatul răutății, ci al lipsei de maturitate. „Omul era un copil, fără o înțelegere perfectă, și din această pricină a fost amăgit cu ușurință de Înșelător”<footnote Demonstrarea propovăduirii apostolice, 12, Traducere, introducere și note de Prof. Dr. Remus Rus, Editura INMBOR, București, 2001, p. 76. footnote>. Și totuși, căderea a avut efect asupra întregii posterități, nu atât prin condamnarea sa, cât
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
se desculpe și să arunce vina păcatului pe ceilalți sau chiar pe diavol, neștiind că aceasta este tot o uneltire vicleană a Satanei care „dorește foarte ca noi să aruncăm asupra lui vinovăția păcatelor noastre, și prin aceasta să ne amăgim și să ne adormim pe noi înșine, să săvârșim tot felul de păcate și necurmat să înmulțim și să mărim pedeapsa noastră, pierzând toată iertarea. Noi, însă, să nu facem una ca aceasta, ci să ne venim întru cunoștința de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile și falsele bucurii de moment pe care și le caută și cu care se amăgește, crezând că-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
porunca spre unul [...] Apoi vorbește la plural către mai mulți [...] Ce înseamnă aceasta? Dumnezeu ne învață că taina poruncii acesteia nu se îndreaptă numai spre Adam, ci va trece fără îndoială și la noi toți [...] Ceea ce a pățit atunci Adam, amăgit de Eva, și Eva, amăgită de șarpe, se întâmplă cu noi, cei ce ne naștem după ei de la ei<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Vederea duhovnicească a raiului, cap. 10, în Filocalia..., vol. VI, p.347. footnote>. Porunca dată de Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
la plural către mai mulți [...] Ce înseamnă aceasta? Dumnezeu ne învață că taina poruncii acesteia nu se îndreaptă numai spre Adam, ci va trece fără îndoială și la noi toți [...] Ceea ce a pățit atunci Adam, amăgit de Eva, și Eva, amăgită de șarpe, se întâmplă cu noi, cei ce ne naștem după ei de la ei<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Vederea duhovnicească a raiului, cap. 10, în Filocalia..., vol. VI, p.347. footnote>. Porunca dată de Dumnezeu era una ușor de ținut
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lucrul, sau mai bine zis toată cunoștința și experiența prin care omul sporește în bunătatea reală. Iar pomul cunoștinței binelui și răului, adică cel interzis, este de asemenea tot lucrul sau toată cunoștința și experiența de care se împărtășește omul amăgit de ideea că este bună, dar în realitate este rea<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 321. footnote>. Aspectul sensibil pe care îl dă episcopul Nyssei pomului cunoștinței, poate deveni periculos pentru om, deși nu este rău
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Emil Brumaru De degetul tău lung subțire Ca să nu cadă căci se strică Prins de-a paianjenilor fire Și-i lins-prelins de melcii umezi Și-i umilit printre furnice Mă amăgeam c-o să te-ncumeți Unghia crinii să-i despice Să-i taie-n aer ca pe-o sticlă Lăsînd parfume să respire M-apropiam cu-atîta frică De degetul tău lung subțire
M-apropiam cu-atîta frică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12130_a_13455]
-
a unui om bântuit de spaime. Atitudinea lui este oscilantă și nu o dată se contrazice de la o propoziție la alta. Deși totul îi apare nesigur, așteptându-se în orice moment că va fi dat afară din serviciu, continuă să se amăgească și să spere că funcționarii și pensionarii o vor duce mai bine sub noul regim, care, chipurile, prețuiește munca și nu capitalul. Dar imediat e silit să constate cum i "se închid posibilitățile de exprimare" și i "se anulează" încrederea
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
nu piardă cursa de Târgoviște. Directorul, nervos, schimba cu mine câteva cuvinte ireverențioase referitoare la bovine, rasă a activiștilor de meserie, dădea instrucțiuni portarului de noapte și pleca în sat unde dormea de obicei la o vădană cu care își amăgea singurătățile iar eu mă întindeam pe patul meu sărac, beam un pahar de lapte proaspăt, stingeam lumina - în curte se auzeau hămăituri de câine - și mă gândeam patetic că meseria asta de director nu e pentru mine, că nu sunt
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
-n coapse de, de... femeie, te-mbie să-ntinzi mîinile șiroind de cuvinte, cu unghiile zmulse de cleștișorii disperării (dis-pe-ră-rii, urlați în cppr, mai tare, mai tare, cu avînt!), da, mîinile cu oscioarele umflate, crăpate... să bezmeticești ca orbețul (mort-răscopt), amăgit a pipăi nimicul, carnea dizolvată-n zugrăveli șterse de intemperii exacte, realitatea topită-n jumări la minus infinit. îngeroioloiul ne prepară într-o omletă de amurg cu sos de paradis pierdut, regăsit, hăpăit, digerat...
îngeri-Trăsni-Zdrobilă (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14693_a_16018]
-
discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.” Iar Constituția a fost votată de noi, nu de vreun Parlament. Iar pentru cei care cred ca sunt un fan al regimului politic actual, nu vă amăgiți. Și eu am fost afectat de deciziile lui, nici mie nu îmi convine fraudă de la Legea Pensiilor și foarte multe alte “aberații”. Dar pentru a fi cu adevarat victorioși în susținerea unei cauze, trebuie să lucrăm sănătos, legal, pașnic și
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
familii, 9 cimitire (or să le dezgroape morții), 8 biserici, etc.;ideea principală este că localitatea Roșia Montană va fi rasă de pa fața pământului. Cei ce consideră că România ar avea un avataj financiar din toate această afacere se amăgesc. Roșia Montană Gold Corporation Ș.A. este o companie mixtă formată din firma canadiană Gabriel Resources care posedă 80& din totalul acțiunilor, în timp ce statul român este reprezentat de Minvest Deva cu doar 19,3&, deci ceea ce va primi statul român sunt
Roşia Montană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82654_a_83979]
-
în apele marilor oglinzi, în scrijeliturile scaunelor sau în încrețiturile mușamalelor de sub cristalurile de pe mese. Din studenție ne obișnuisem să mergem uneori la "Capșa", când pur și simplu vroiam să ieșim pentru câteva ceasuri din timpul nostru bicisnic, să ne amăgim, instinctiv, că se putea trăi și altfel, nu numai cu cartele și cu clipele de la "Colombo". Că ne putem aventura, ghidați de câte un însoțitor precum dom' Argint, pe aleile unor amintiri netrăite, că ne putem ameți cu miresmele unui
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
servite cu tot dichisul unor ceremonii inițiatice. Ceream parcă minciuni spre a nu uita ceea ce nu era al nostru refuzând, instinctiv, poate, de a lua chiar tot ceea ce eram nevoiți să trăim și să ducem. Mimam nu spre a ne amăgi, ci doar spre a mai salva, în puținul nostru, puțin din marile pierderi. Răsfoiam un ziar și nu știu cum mi s-a oprit privirea pe un anunț despre câteva lucrări de salvare a complexului medieval de la Văcărești. Auzisem că pușcăria fusese
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
la povețele celor ,doi consilieri intimi": ,Îi cunosc bine pe amîndoi, mai bine de cum mă cunosc ei pe mine. Eu sînt sigur de caracterul lor; ei nu se pot niciodată bizui pe al meu. De cîte ori nu i-am amăgit, urmînd, cu toată povața stăruitoare a unuia - pe care mă prefăceam că o ascult cu tot interesul - îndemnul celuilalt. Dar e și vina lor: unul mă trage la dreapta, altul la stînga; cînd unul îmi zice da, altul îmi zice
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
capriciile sale" (p. 291). în alt loc consemnează și mai clar și alătură indubitabil profesiunea autorului de cea a ziaristului, apropo de Gilda: , Intrase ea însăși în postura autorului, deși nu depășise vreodată pragul ziaristei inspirate și dezinvolte, care își amăgea personajele, în funcție de așteptările cititorilor" (p. 198). în sfârșit, tehnic vorbind, autorul așază până și fantezia în imediata apropiere a realității, contaminând-o pe aceasta, dar lăsându-se în același timp stăpânit de ea. încă o dată, aceste două componente, oarecum antagonice
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
zeu, Topit în sine și-n cuprinsul mut, Doar însetat de pacea lui mereu Și de lumina fără început; Dar boala îndoielii sapă-n trup, Cu fiecare gând sunt în răspăr, Poate-ntr-o zi coloanele se rup, Poate mă amăgesc cu adevăr Din frumusețe închide ochii! Lumea se preface, E o rotire largă care soarbe, O volbură de vânturi fără pace, Cu aripile putrede și oarbe; Ai vrea să știi încotro se îndreaptă, Ce rost e-n zvârcolirea nebunească, De ce
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
nr. 2058 din 19 august 2016. Deși e maiestru de vânătoare Prin cotețe și-n codrul mare, Prins odată în delict, Vulpoiul fu aspru pedepsit: Toți sătenii-l asaltează Și din coadă-i ii retează. Ca să-și ascundă rușinea, Vulpoiul amăgi mulțimea: -De curând am adoptat Această ținută nouă Și v-o recomand și vouă Adaugă, apoi, agale, Expunându-și părțile dorsale: -Cu această toaletă Mă simt ușor ca o subretă Pot s-alunec prin desișuri. Și nu mă-ncurcă prin
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Coada scurtă e la modă! Citește mai mult Deși e maiestru de vânătoarePrin cotețe și-n codrul mare,Prins odată în delict,Vulpoiul fu aspru pedepsit:Toți sătenii-l asalteazăși din coadă-i ii retează.Ca să-și ascundă rușinea,Vulpoiul amăgi mulțimea:-De curând am adoptatAceastă ținută nouăși v-o recomand și vouăAdaugă, apoi, agale,Expunându-și părțile dorsale:-Cu această toaletăMă simt ușor ca o subretăPot s-alunec prin desișuri.Și nu mă-ncurcă prin tufișuri.Altă coadă nici nu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]