1,512 matches
-
povețe către cei mai tineri, povețe în care se regăsește cu puterea unei primăveri reînviate: „Iar sufletul ce-l porți nu-i de vânzare/ Pe-un sac de vorbe dulci, e-nșelător/ Cel ce mimeaz-a vieții disperare,/ Prin lan de amăgiri e călător ... ” (Povața). Și, desi viața i-a oferit prea puține motive de bucurie, cu înțelepciune, fără abandon, dar cu tacită resemnare, poeta privește întotdeauna partea plină a paharului, reușind să-și impună a revaloriza fiecare experiență, cu absconsa morală
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
metaforele menite să creeze o punte între ea și cititor Versurile devin memorabile datorită simplității exprimării și a muzicalității născute din bună stăpânire a versificației: “Din cânt de frunze plăsmuiesc iubire,/ Din nuferi - gingășie, puritate,/ Nimic din mine nu e amăgire,/ Mi-e dor de-o oază de sinceritate” (Caut în mine liniștea râvnita). Pe masura ce exercițiul scrisului se impune, poeta devine tot mai profundă, metaforele tot mai cuprinzătoare, numărul poeziilor tot mai mare. Parcă o văd pe autoare la masa de
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
vrea să-mi cumpăr altă viață! Să retrăiesc doar frumusețea, dar unde-o fi această piață, cu ce bani cumpăr tinerețea?! Ce negustor și care-i prețul, cum să plătesc o revenire? Pot să înfrunt oare disprețul trecutei vieți , de amăgire ? M-aș regăsi, m-aș înțelege pe mine într-un echilibru, realitate în altă lege și așezare-n alt calibru! Între real și ireal când nu-i nici inimă, nici creier, pot judeca ce-a fost un val, misterul de
DORINȚA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1489653485.html [Corola-blog/BlogPost/374453_a_375782]
-
noastră tăcut amorțește Ecoul ei anchilozează șoapta. Mângâieri cu vorbe n-au efect Imun mi-e sufletul bolnav, Mai pâlpâie a nebuniei firav Sentiment, grăbește-ți pasul lent! Eu incă-s nebuna care crede Că jertfa este leac suprem, Sacrificând o amăgire în tandem Primim la schimb o viață, iubire! Nu-i simplu, e aproape imposibil Să-ți simți iubirea vie-n ochii celuilalt, Regretul este marele nostru păcat Trăiește-n mine,eliberează-ți spiritul infailibil! Referință Bibliografică: Zbor bacovenian / Gabriela Docuță
ZBOR BACOVENIAN de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1460733608.html [Corola-blog/BlogPost/381092_a_382421]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > TRENUL VIEȚII Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Chiar de sunt vie, mor încet în mine, Cu fiecare ton de vodevil, Din amăgiri la metru sau la kil, În trenul vieții, legănat pe șine. Și amorțită-n trista balansare, Pe culoar mă mai strecor tiptil, Din martie și până în april, Pândind la colț o dulce alinare. Imagini rare-mi strigă prin fereastră, Chemându
TRENUL VIEȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1445610961.html [Corola-blog/BlogPost/368301_a_369630]
-
metaforele menite să creeze o punte între ea și cititor Versuri devin memorabile datorită simplității exprimării și a muzicalității născută din bună stăpânire a versificației. „Din cânt de frunze plăsmuiesc iubire,/ Din nuferi - gingășie, puritate,/ Nimic din mine nu e amăgire,/ Mi-e dor de-o oază de sinceritate" (Caut în mine liniștea râvnita) Pe măsură ce exercițiul scrisului se impune, poeta devine tot mai profundă, metaforele tot mai cuprinzătoare, numărul poeziilor tot mai mare. Parcă o văd pe autoare la masa de
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_georgeta_resteman_elena_buica_1332480750.html [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
de cenușă, Au plecat în zări albastre; La fereastră, o ,,păpușă", Constelează printre astre... Luna, chipul îi alintă, Ochii umezi îi străluce, Peste buze îi descântă O roșeață coaptă, dulce... Pârguiește de iubire, Așteptând un zeu din stele, Amăgind cu amăgire, Doruri fine și rebele... Își topește ca o ceară Din ițiri de lumânare, Zâmbet dintr-o lăcrimioară, Prelinsă din resemnare... ,,- La mine de- o să revină, Aș mai zăbovi nițel Cum brândușa în grădină, Așteaptă pe ghiocel... " Luna, dusă- i din
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
iernatici de cenușă,Au plecat în zări albastre;La fereastră, o ,,păpușă",Constelează printre astre...Luna, chipul îi alintă, Ochii umezi îi străluce,Peste buze îi descântăO roșeață coaptă, dulce...Pârguiește de iubire, Așteptând un zeu din stele,Amăgind cu amăgire,Doruri fine și rebele...Își topește ca o cearăDin ițiri de lumânare,Zâmbet dintr-o lăcrimioară,Prelinsă din resemnare...,, - La mine de- o să revină,Aș mai zăbovi nițelCum brândușa în grădină,Așteaptă pe ghiocel... "Luna, dusă- i din fereastră,Ea
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Nimic într-adevăr Ca lumea pe tarabe Afar' de sărăcie Și două babe slabe Ce fac o gălăgie... Un hoț voind să-mbuce Dintr-o halva pe șest L-a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsosu-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balciul_ion_untaru_1341988665.html [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
și pustiit, De când îl plângi într-una, pe cel ce te-a iubit. Te știu o luptătoare și poți să-ți învingi teama; De rolul tău în viață mereu să îți dai seama. Să nu te-arunci învinsă, plângând în amăgire. Să fii ce-ai fost: Femeia cea plină de iubire! - Aș vrea să pot, dar simt un țipăt de durere Ascuns atât de-adânc, în propria-mi tăcere... - Hai, nu exagera, gândește-te la tine Și, fii mai optimistă, că
ÎNCĂ MAI EŞTI FRUMOASĂ! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inca_mai_esti_frumoasa_georgeta_nedelcu_1327356839.html [Corola-blog/BlogPost/360336_a_361665]
-
încremenire, din nepăsare, din ură, din defăimare, din vânzare, din lașitate, din trădare, din fariseism, din meschinărie, din înșelare, din înșelăciune, din cămătărie, prin renunțarea la somnolență, la minciună, la ipocrizie, la atotsuficiență, la cerșit, la indolență, la improvizări, la amăgiri, la prea desele ploconeli, la prea multele îngenuncheri obediente, la repetatele căderi, târâșuri, suind spre trezvirea, revenirea noastră întru misiunea și vocația românului creștin, ca pe o legătură sufletească sensibilă, ca pe o stare de spirit, ca pe o aspirație
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
NAȚIUNE! -PAMFLET- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Am așteptat amar de vreme în țara mea ,,să trăim bine!" Dar viețuirea-i la extreme, când pentru mulți, bine nu vine. În amăgiri de azi pe mâine își duc povară pământească. Că nu li se aud suspine, când n-au curajul să vorbească. Am așteptat acea minune ce ne-au promis-o guvernanții. Dar când mandatul lor apune, toți dau vina, unii pe
TREZEȘTE-ȚI SPIRIT, NAȚIUNE! -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1413613995.html [Corola-blog/BlogPost/349393_a_350722]
-
pășind cu discreție prin locurile ”minate”, contaminate cu parfumul ”florilor răului”(flores du mal), așa cum scria Charles Baudelaire. Sigur, poezia mea este una profundă, mereu în căutarea unui adevăr prim. ”trădează o frământare existențială, tristețea trecerii timpului care ”prăduiește” totul, amăgirea eului cu frânturi de fericire, din păcate, adesea, scăldate în lumina trădării și nepăsării. Viața este un cerc istovitor în care ne zbatem, visăm, dar totdeauna vom avea privirea îndreptată către ”același țărm sugrumat de naufragii”... În final, viața pământească
LANSARE DE CARTE.VOLUMUL DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR”, AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1456838485.html [Corola-blog/BlogPost/373367_a_374696]
-
secolul al XVIII-lea, ulterior și în alte numeroase studii. Se știe că acest dans magic, este un dans ritual care are puterea de a atinge forțe benefice nevăzute care ajută la la vindecarea celor bolnavi. Dar cum din momentul amăgirii Evei de viclenia șarpelui, binele este în permanență pândit de rău, jucătorii se tem de forțele răului, de zânele rele, de ielele din Carpați, de Necuratul, de Nefârtatele, despre care sunt multe basme și povești populare românești care ne-au
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
de tei, în amărăciunea greșelilor de-o clipă. Privirea-i înecată în lumină îmi dădea aripi să zbor spre tărâmul viselor neîntinate; vocea ei duioasă și mâna sa catifelată îmi alinau durerile, când petala clipelor îmi era frântă de furioasa amăgire. Surâsu-i de albe și tainice mărgăritare îmi lăsa eternitatea, liniștea dimineților de primăvară, seninul cerului. Ochii ei blânzi, spălați de roua iertării îmi descifrau enigmele existenței, ale dragostei și morții. Referință Bibliografică: Mama-i suprem sacrificiu / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe
MAMA-I SUPREM SACRIFICIU de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Mama_i_suprem_sacrificiu_elena_lavinia_niculicea_1331150964.html [Corola-blog/BlogPost/354299_a_355628]
-
care vin și se duc ei la fel ca și bufonii mă fac să râd. Râsul plânsul, râsul plânsul Nichita vorbea de dânsul. Proștii încă râd... de ce am părul meu cărunt? Izvoare pecetluite febra părului, murmurul unui acord, surd...! De dragul amăgirii noastre nu rachetele ne rănesc noi ne spargem capetele, între noi. Referință Bibliografică: Limită / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1379, Anul IV, 10 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LIMITĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/petru_jipa_1412933497.html [Corola-blog/BlogPost/352813_a_354142]
-
lacrimi risipite Fără seamăn, Din zborul lin, Dar și din zborul frânt! Plătesc un bir Pe stropul de iubire! Pe primăveri-fugare Și pe-alint! Pe veri îmbujorate De lumină, Pe-apusuri blânde Și pe ierni pustii! Plătesc vieții, bir Pe amăgire! Pe roua risipită Printre flori! Pe diminețile-mbrăcate-n cântec! Pe ramuri verzi, Pe zboruri de cocori! Citește mai mult Din tot ce am,Plătesc vieții, vamă! Din zâmbet, din luminăși din cânt!Din lacrimi risipiteFără seamăn,Din zborul lin,Dar și
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
zâmbet, din luminăși din cânt!Din lacrimi risipiteFără seamăn,Din zborul lin,Dar și din zborul frânt!Plătesc un birPe stropul de iubire! Pe primăveri-fugareși pe-alint! Pe veri îmbujorateDe lumină,Pe-apusuri blândeși pe ierni pustii!Plătesc vieții, birPe amăgire! Pe roua risipităPrintre flori! Pe diminețile-mbrăcate-n cântec!Pe ramuri verzi,Pe zboruri de cocori!... XXIX. IA-MĂ DE MÂNĂ, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. Ia-mă de mână! Mi-e frică de
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
fulgere scurte Te poartă pe cărări întrerupte. Când lumină speranței se stinge Și-o lacrima pe obraz se prelinge... Un zâmbet sincer învinge Tristețea ce-n suflet îți ninge. O adiere te duce departe Printre cristale-nghetate și sparte, De amăgiri și minciuni te desparte Și priviri cu iubire-ti împarte. Citește mai mult Un eșec e de-ajuns ca să crezi,Că tot ce-ai acum o să pierzi.Incet în depresie treci...Îți vine să plângi și să pleci.Mergi printre
ANGHELUŢĂ LUPU by http://confluente.ro/articole/anghelu%C5%A3%C4%83_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
încredere rupte.Sclipiri de fulgere scurteTe poartă pe cărări intrerupte.Cand lumină speranței se stingeSi-o lacrima pe obraz se prelinge...Un zâmbet sincer invingeTristetea ce-n suflet îți ninge.O adiere te duce departePrintre cristale-nghetate și sparte,De amăgiri și minciuni te desparteSi priviri cu iubire-ti împarte.... XVII. CĂLĂTOR, de Angheluță Lupu , publicat în Ediția nr. 501 din 15 mai 2012. Chiar și când vântul bate Nu am să stau și-am să merg mai departe. Și de
ANGHELUŢĂ LUPU by http://confluente.ro/articole/anghelu%C5%A3%C4%83_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
și-ncerc să descopăr în cristale înghețate imagini trecute în prezent și aruncate în viitor. Orbită de întunericul alungit în neant, printre fire sticlos de dureroase adâncite în carnea cu miros de eternitate, asist, neputincioasă, spectator fără voie, târându-mi amăgirile în cocoașă, la un cortegiu plouat. Referință Bibliografică: TRECEREA / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1081, Anul III, 16 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TRECEREA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Trecerea_daniela_tiger_1387154681.html [Corola-blog/BlogPost/363482_a_364811]
-
Te mai aștept încă iubite, Pe banca noastră de sub tei, Că-s însetată de cuvinte, De dragostea din ochii tăi. Te-aștept cu sufletul văpăi, De-al dorului nemărginire, Când macul se scutura pe văi, În clipe de tristețe si-amăgire. Când vântul cald și dulce-adie, Iar frunza tremură încetișor, Iubite, brațul tău culcuș să-mi fie Pivirea ta, să stingă al meu dor. Doar vântul părul mi-l sărută, Cu flori de tei mi-l împletește, C-o adiere-mi
TE MAI AȘTEPT de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1497456854.html [Corola-blog/BlogPost/372117_a_373446]
-
doare nopțile curg încet în mine și rana vieți-mi suspină un copac zgribulit îmi oprește privirea fără pași pierduți îmi caut încă cărarea o mască albă îmbracă pământul ascunde rănile și durerile toamnei din mine timpurile trecute-mi plâng amăgirea pădurea desfrunzită mă atrage în întuneric colțul ierbii moare sub tristețea de sus căzută gândul meu în alb îmbrăcat rătăcește privirea imesitatea nu-i departe văd lacrimi în fulgi de suflet dinspre December tu bați în geamul din mine te
DECEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/December.html [Corola-blog/BlogPost/357372_a_358701]
-
ca o opțiune rezonabilă față de viața trăită în patimi, în realitate este dificilă asumarea modului de viață pecetluit de virtuți, în absența credinței. Patimile oferă și promit plăceri imediate, uneori fascinante prin rafinament și întărite printr-o logică bazată pe amăgiri. Doar exersarea rațiunii, oricât de ascuțită ar fi inteligența dublată inclusiv de o bună intenție nu poate forma un discernământ adecvat. Rațiunea împlinită prin credință conduce la opțiunea pentru binele adevărat și la asumarea acestuia. „Și pentru că binele poate fi
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
care cercetează puterea autonomă a omului. O astfel de cunoaștere este potrivnică voii dumnezeiești. În cel cuviincios, inclusiv în angajarea pe calea cunoașterii, sălășluiește „glasul Domnului”. Cunoașterea trufașă încrezătoare în forța exclusivă a rațiunii este idolatră, producând numeroase și profunde amăgiri. Sfântul Vasile cel Mare, comentând versetele din Psalmi: „Văzut-am pe cel necredincios fălindu-se și înălțându-se ca cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei ce se fălesc în zadar
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]