672 matches
-
retras, ele au lăsat în urmă, cristaline, șlefuite de patimă, suferință și inteligență, câteva sute de vorbe memorabile. Înțelese în dozajul lor corect, uneori cu doza necesară de umor, alteori rămânând de-a dreptul contestabile, ele pot să apere de amăgitori, de proști și ipocriți iar uneori (și) de excesul care stă la pândă în fiecare dintre noi. Dar mai presus de orice ele sugerează un lucru nespus de simplu și de greu de obținut: că a fi liber înseamnă a
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
pliscul sonor pe nume inventate,/ ale căror triluri chemau veșnicia/ și viața fără de moarte/ poemul delirului și plânsului apoteotic/ al slavei și al deznădejdii fără hotare/al nefericiților în iubire pentru care lumea absolută/ e o carte cu peisaje suave, amăgitoare/ cu întrebări și răspunsuri ale ființei’’ -, pentru ca finalul să cadă ca un zăvor care, închizând numai aparent ființa stenică a poemului, deschide mareea de taine: ,,aura lumii acesteia o ating doar poeții lunatici/ și toți îndrăgostiții Pământului acesta răsturnat’’. La fel de
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului CLEPSIDRA Priviți clepsidra! Este Viața... S-a terminat nisipul sus Dar mâini cerești o vor întoarce, Va răsări un alt apus. Priviți clepsidra! Este Timpul... Curgând prin noi amăgitor, Nu-l vom putea opri vreodată... E-al clipei, veșnic, călător. Priviți clepsidra! Este Visul... În miez de noapte, vrăjitor, N-om ști nicicând de unde vine, Descătușând al minții zbor. Priviți clepsidra! E Iubirea... Fluturi-femei, muzele-flori Ne vor împărăți viața
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377129_a_378458]
-
lăsat în urmă,/ cu ochii scrijeliți/ de osânda secetei/ care mi se rostogolea/ sub pași./ Dincolo de râul/ pe care-l treceam împreună... Cuvintele nespuse/ mi se sting în ochi,/ vinovate/ de-a mă fi lăsat singură,/ într-un prezent/ devenit, amăgitor, trecut./ Rămân aici/ și-ți aștept chemarea” ( De-acum mă numesc așteptare). Nesupuse canoanelor poeziei clasice, fără rimă, dar armonizându-se într-un ritm interior grav, poeziile acestui volum o promovează pe scriitoarea Ileana-Lucia Floran între poeții cu har, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
oricât ar fi de severe, de situația neplăcută de a le fi dezvăluit adevărul de către bufonul de la curte, fabulistul, care e scriitorul, robul "zdrențăros, urât și șchiop". Mesajul fabulei lui Arghezi nu lasă loc de iluzii, deși dictaturile își fac amăgitoare iluzii că nu le vor fi dezvăluite secretele/adevărurile. Conflictul literaturii subversive cu puterea (reprezentată la primul prag de cenzură) derivă din faptul că partidul conducător se consideră, exclusivit, unicul deținător al adevărului. Până la un punct, regimul comunist e de
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
răspundere", după cum murmura Bacovia, ceea ce implică din partea celui ce se încumetă a mînui pana critică o vigilență, un discernămînt intelectual, un scrupul al sensibilității ce presupun o permanentă încordare. Nu o dată autenticitatea se separă de inautenticitate printr-o interfață cu amăgitoare sclipiri. Ce e de făcut? Cu riscul de-a greși, cronicarul operează o selecție. Se ocupă de aparițiile pe care le socotește semnificative, cu precădere de cele pe care instanța sa intimă le indică drept valoroase, într-o ordine și
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
de un mărturisitor din sînul "raiului" comunist (deci mai credibil pentru cei mefienți în observațiile - limpezi, prin urmare nu tocmai confortabile - ale istoricilor și gînditorilor din afara "lagărelor"). Este vorba de Alexandr Soljenițîn, care scrie, obosit de spectacolul istoric al măștilor amăgitoare ale crimei: "(...) inchizitorii își motivau acțiunile prin creștinism, cuceritorii - prin glorificarea patriei, colonizatorii - prin civilizație, naziștii - prin rasă, iacobinii și bolșevicii - prin egalitate, fraternitate și fericirea generațiilor viitoare"ix. Toți aceștia au proclamat "sfînta" datorie de a lupta pînă la
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
dozată scapă bolnavul, dar poate să-l și omoare... Coloritul unui sunet se va obține prin diferite feluri de tușeu ale mâinii (în cazul pianului - s.n.). Dar aceasta rămâne unealtă fără cuget, dacă e mânuită fără înțelepciune și vai! ce amăgitoare poate fi velocitatea!... Succesul este o culme înșelătoare nici decum un popas statornic. Culmi mereu mai înalte își răsar în cale și abia târziu ajungi să te bucuri cu adevărat de măreața armonie a Muzicii”. De la aceste principii, Cella Delavrancea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
viziune unitară textul pentru ca să se construiască arhitectonic compoziția pe care o va cânta. Coloritul unui sunet se va obține prin diferite feluri de tușeu ale mâinii. Dar aceasta rămâne unealtă fără cuget dacă e mânuită fără înțelepciune și vai ce amăgitoare poate fi velocitatea! Prin mijlocirea unei transpuneri cerebrale poți obține chiar dela un elev tânăr o diversitate de sonorități și anumite inflexiuni creatoare de planuri tot atât de relevante ca perspectiva unui peisaj într’o pictură. Am explicat unui elev prima parte
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Deodată aurie lumină venind din stânga orașului poleind acoperișuri și pomi subțiați de toamnă poate e o veste de la tine poate nu m-ai uitat poate moartea e o altă țară din care o să-mi scrii Ploaie de vară Iarăși tu amăgitoareo cu fruntea limpede cu ochii de neculoarea apei ce mai cauți ce mai fredonezi bătând măsura pe geamuri ? Viitorul pe care mi-l dăruiai a fost, a trecut am jucat - am pierdut Dar tu vii cu fidelitățile tale de câine
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7775_a_9100]
-
Pavel Șușară 11 septembrie, in memoriam Secolul XXI a debutat, cu aproape zece ani în urmă, amăgitor și, oarecum, fraudulos. Toate predicțiile milenariste, legate strict de venirea lui 2000, legate încă de pe vremurile în care acest reper nu depășea inconsistența unei abstracțiuni, au fost tacit amînate, iar constatarea unanimă că Apocalipsa n-a mai avut loc a
Apocalipsa n-a mai avut loc? by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6936_a_8261]
-
îi dăruie și satisfacții și recompense miraculoase. Pe cei patru pereți ai odăii sale jocul acesta îi creează un cer cu nori și seninuri și un pământ cu zări și oceane, numai că toate aceste întinderi și toată această bogăție amăgitoare le văd mai limpede cititorii săi decât el însuși, care în timp ce le crea și-a pierdut vederea și care acum, după ce le-a creat, a prins frică și oroare de ele. (Fragmente de volumul Semne de lîngă drum, în pregătire
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
nächsten Augenblick zu versinken und die Nacht noch schwärzer zurückzulassen, als sie vorher war”.3 Iubirea adevărată, profundă, este cea care poate face minuni. Ea este cea care se dăruiește, împlinește, dă viață adevărată. Restul este un foc de paie amăgitor. Haideți să încercăm cu toții să nu ne mai lăsăm înșelați de artificii și să nu-i lăsăm pe cei răi să ne coboare la nivelul dobitoacelor! Oameni buni, nu uitați că suntem Oameni. Că suntem spirite care cer să evolueze
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
urmă, cristaline, șlefuite de patimă, suferință și inteligență, câteva sute de „vorbe memorabile“. Funcția acestor pagini este simplă: înțelese în dozajul lor corect, uneori cu doza necesară de umor, alteori rămânând de-a dreptul contestabile, ele pot să apere de amăgitori, de proști și uneori de excesul care stă la pândă în fiecare dintre noi. Dar mai presus de orice ele sugerează un lucru nespus de simplu și de greu de obținut: că a fi liber înseamnă a gândi totul cu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lor moare; altfel ar sta într-un muzeu, să trăiască în lumea lor firească. Mobilier bătrân Cei vechi îmbinau piatra cu lemnul; lemnul l-au sculptat cu aur și argint în frânghii, să crească în leagănul cerului, în ape melodioase, amăgitoare cu soare încărcate. Abanosul, nucul, cireșul și stejarul se împletesc gotic sau rococo din alte rostiri, vin în avalanșe amintiri. Șifoniere cu oglinzi, trec dincolo de spațiul lăzilor de zestre pictate cu miri. Am mai găsit și metale, sticle și vitralii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
alte rostiri, vin în avalanșe amintiri. Șifoniere cu oglinzi, trec dincolo de spațiul lăzilor de zestre pictate cu miri. Am mai găsit și metale, sticle și vitralii cucernice, pahare îmbrăcate în zale sfioase de mătase și cristale. Ce suflare și gesturi amăgitoare în linii curbe, cu prospețime de floare. Ce laude să aduc acestui miraj năuc, dislocat din timpul ceasornicului așezat pe scrin, când depresia de venin o mai ascunde: în nevrozele fără cer adunate în sertarele încuiate demult. Candelabre Enorme, princiare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
poarte? Și ele sunt petale moarte. S-au aburit de vreme, și-au pierdut strălucirea gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri umbrite și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Coborât în pantă, în umbră stă amăgitoarea și cernita plantă. S-au aburit de vreme și-au pierdut scânteia gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri întunecate și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Tablou uitat Am visat în această noapte, că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
se lăsa venerată cu nonșalanță fără să ofere nimic în schimb (nici măcar un refuz cinstit) și că-și exprima gîndurile mai mult în onomatopee, exclamații și suspine. Eroul trăia în plină ficțiune, cea țesută de el însuși în jurul unui chip amăgitor. La alți indivizi (mai cu seamă în lumea politicienilor de pretutindeni, aș zice) trăsăturile feței se constituie într-o negație vie a propriilor cuvinte, atitudini sau profesiuni de credință. Nu știi încă nimic despre respectivul individ, nu-i cunoști biografia
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
rar și foarte articulat -, nu-mi rămâne decât să mă retrag. Tacticos, și-a luat pălăria din cui și, cu aceiași pași măsurați, a plecat. - Ce zici? l-am întrebat pe Goga. - Ce să zic? O comoară." (pag. 86) Lucru amăgitor, această amplă țesătură narativă boierească! Fiindcă nici cancanurile politice sau anecdotele literare, nici exercițiul autoadmirarativ în oglinzi de Murano și nici austera consemnare de război nu dau o imagine credibilă asupra regulilor de funcționare ale Troicăi... Înclin să cred că
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
factor favorizant, dar departe de a fi suficient. Impresia de ^rețetă^, de procedeu algoritmic, pe care o poate da arta poetică a lui Sorescu (metoda relaxării poate conduce la un program de calculator pentru generarea de texte potențial tensionate) este amăgitoare. Mai rămân și alți parametri, inefabili, care trebuie puși în acțiune. Alegerea convenabilă a textului relaxat, locurile în care se operează substituirile, termenii noi care se introduc sunt tot atâtea surse de surpriză. Ne aflăm în fața unei noi ipostaze a
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
cei doi, prin toate chinurile iadului erotic trece Leonid Dimov, care își face din Lucia o icoană și e scuturat de friguri când aceasta nu pare întocmai. Lumina pe care o proiectează asupra ei nu este una realistă, ci lucitoare, amăgitoare ca o foiță de aur. E normal, atunci, ca ea să fie diminuată de aproape fiecare gest real, omenesc, femeiesc al iubitei divinizate. Orice ar face și ar spune, nu s-ar ridica la înălțimea la care a ridicat-o
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
istoria artei europene, ci încearcă - uneori chiar cu accente patetice - să resuscite cîmpul vizual și datele stilistice și morale care vin, mai degrabă, dinspre tradiția icoanei de tip bizantin. Excluzînd din orizontul privirii tot ce este spectacol superficial, instabil și amăgitor, artistul reface, în registru laic, întreaga autoritate a acelei imagini care consacră modelul și nu se comunică doar pe sine însăși. Integrat tradiției spirituale a icoanei și format în atmosfera academiilor de artă, pictorul realizează una dintre cele mai surprinzătoare
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
erotic, aidoma unuia din personajele caracteristice ale prietenului său mai vîrstnic, Camil Petrescu. Una din pasiunile sale a fost actrița Leni Caler, față de care n-a rămas indiferent nici autorul Mioarei, ființă ce, pe o diagramă în care momentele de amăgitor dezinteres n-au avut decît rolul de-a le scoate în relief pe cele incandescente, s-a constituit într-o obsesie. Destule pasaje ale Jurnalului nu sînt decît stenogramele pătimirii eroticești în cauză: "M-am lăsat ca un dobitoc prins
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
era situația în a doua domnie a lui Dumitrașcu Vodă. Cele mai rafinate și extravagante petreceri au loc de obicei în plină degringoladă economică. Mizeria ascute luxul și joaca. Grec din }arigrad, acest Dumitrașcu era un ins hotărât, tălpiz (viclean), amăgitor, geambaș de cai de la Fanar... Și după aceste, după toate, era bătrân și (iertare!) curvar... Nevastă-sa se afla la }arigrad. Urmează o pagină delicioasă... Neculce romancier: Vodă îți luasă o fată a unei rachierițe de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
Patraș) comunică afectiv cu poezia pe care o comentează sau cu poetul care o va fi scris. Cităm: "După un debut fulminant la o vîrstă cînd alții încep deja să facă bilanțuri, Ioan Es. Pop a înțeles repede cît de amăgitoare este gloria aici, la Porțile Orientului, într-o literatură în care laudele se împart, cu lejeritate, aproape oricui, fără prealabile piruete hamletiene. De aceea, în loc să-și trăiască triumful și să iasă iute în față, cum l-ar fi îndreptățit comentariile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]