221 matches
-
ca din cer nici de tine aprofundate, încălzesc mintea adormiților de pe paturi pline de praf și scorogite de timp. Știi asta? Nici acum când frigul atât de pătrunzător și ca niciodată umed până la plâns nu m-ajută la judecata devenită amalgamată rău de tot. Mi-aprind lumânarea din paharul cu sare și mă-nchin. În cele câteva minute de rugăciune plec de lângă lumina aceea mică și ating crucea celui răstignit. Mă ard degetele dar și mai tare inima pe care o
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]
-
făcut ca furios/ distrat să cad (în ianuarie) pe gheață și spre satisfacția unora căderea (contuzie forte) să fi fost pe mîna dreaptă, cea care de ani de zile a "supărat", dar a și "bucurat". Sub titlul rubricii Ultima tușă, amalgamam fapte, mai mult sau mai puțin veridice, juxtapuse în așa fe încît să facă posibile randevuuri dintre cele mai aparent bizare: viață-artă-politică. Sper ca trei luni de absență să nu mă fi șters din memoria celor ce mă citeau cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin modificări structurale. Nu lipsea vivacitatea amenințătoare, scandaloasă (în limbajul câtorva despoți și autocrați), împotriva spiritelor realiste, dacă doriți și romantice, utopice și „criminali” în spaima exagerată atunci a testamentarilor decedatei „Sfintei Alianțe”. 2. Pletora etniilor și națiunilor, în parte amalgamate prin înrădăcinări originare sau strămutări benevole ori silite, prin îndeletniciri sau servicii privilegiate (fanarioți, greci etc.), prelungirea (cu o durată necunoscută vreunei zone europene) a dominațiilor și stăpânirilor străine, amânarea dincolo de granița ce desparte secolul XIX de cel de al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
A. împreună cu Virgil Treboniu se voia o deducție matematică a legii poeziei pure și, totodată, un manifest liric „al generației de la 1930”, însă ideile iau o turnură aberantă, pe care lexicul, excesiv de prețios, nu o poate acoperi. Cele cinci poeme amalgamează maniere diverse, incompatibile adesea, verbozitatea strivind și cele câteva sclipiri de sensibilitate lirică. Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea expresie dramei personale. Proza, tratând liric teme ca dezrădăcinarea ori
ANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285347_a_286676]
-
teme și obsesii se lasă lesne descoperite, asigurând coerența întregului: feminitatea, în varii ipostaze - fecioara inocentă, dar întunecat voluptuoasă, mama cu pruncul, femeia blestemată (nefecundă), o mitică Mumă sau Crăiasă -, fiecare întruchipând o fantasmă a dorinței de împlinire. Sentimentul dominant amalgamează religiozitate, spaimă metafizică și elan spre neființă. Spațiul alcovului este înecat, eminescian, de paingi, dar ei țes veșminte funebre, senzualitatea se stinge într-un fior macabru, alcovul devine casă a spaimei. Somnul e asimilat morții, inerției, opririi sterpe a vieții
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în a amalgama până la anulare elementele specifice tramei narative ficționale și a modurilor în care oamenii își fac dreptate. În lucrarea pe larg citată în acest paragraf, Divina Frau-Meigs și Sophie Jehel (1997) precizează că reprezentarea violenței la televiziune conține cel puțin două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
relațiunile de voiaj, unde, cu neastâmpărul și gustul lui pentru neprevăzut, D. surprinde amuzat un pitoresc văzut ca împestrițare a realului, dar și ca reflex al unui insolit frapant. O nuanță de bizarerie există în volumul Nuvele (I, 1916), care amalgamează o sentimentalitate ținută în frâu cu îngândurări de intelectual ce cunoaște prețul iluziei. Femei pierdute, exaltați artiști boemi, rurali violenți până la crimă se perindă în aceste proze care cultivă contrastul și încearcă să speculeze conflictul dintre instincte și voința care
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
romantică avant la lettre. În procesul de maturizare, de cristalizare a culturii românești, după Unirea Principatelor, modelul clasic își demonstrează viabilitatea prin ținuta, prin ansamblul conduitei intelectuale a unor personalități ca A. I. Odobescu și Titu Maiorescu. Opera literară a primului amalgamează clasicul cu barocul, însă formația sa e determinată de aspirația la marele c., și editarea, în 1861-1863, a „Revistei române”, primul periodic românesc de nivel european, indică intrarea culturii noastre în vârsta ei „clasică”. Apogeul acestei vârste va fi marcat
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
sociale a elitelor, cât schimbarea scării de valori și a funcțiilor îndeplinite. Cu toate acestea, ierarhia modernă a valorilor și a funcțiilor nu s-a substituit complet celei vechi. În ciuda tentativei napoleoniene de sinteză, cele două concepții nu s-au amalgamat niciodată într-un compromis durabil și au rămas în competiția pentru recunoașterea socială. Așadar, trăim într-o societate în care activitățile și atribuțiile elitelor se pretează la controverse mai mult decât compoziția lor. Elitele puterii O dimensiune care se impune
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca un stilet”, „verbul zgârie-cer”. Eliberate de logică, de asocierea după norme și „descojite de simbol”, „cuvintele obțin [...] propriul lor sens, boxând sau îmbrățișându-se între ele”. Mai mult sau mai puțin consonantă cu principiile doctrinei, poezia din periodicele constructivisto-integraliste amalgamează și „sintetizează” caractere ale tuturor stilurilor de avangardă. Chiar și teoretic, de altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
cea mai avută de la noi este un conglomerat de oameni de toate originile, de toate naționalitățile. Acest sânge străin încă nu s-a prefăcut, nu s-a amestecat cu cel românesc în măsură ca acest element să absoarbă și să amalgameze elementul străin“14. Observații similare au fost făcute și de străinii care au vizitat România în acea epocă, ei constatând cum evreii sunt extrem de bine reprezentați în toate meseriile și ocupațiile „burgheze“. Este cunoscut faptul că dezvoltarea industrială și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu toate acestea, un roman cu o construcție masivă, care își propune în primul rând să surprindă dimensiunea abisală a conștiinței țăranului român, fapt mai puțin întâlnit la scriitorii realiști români. Cu Fiul secetei L. inaugurează seria romanului politic propriu-zis, amalgamând diverse formule romanești: romanul politic, bildungsromanul și chiar metaromanul. Prin prezentarea biografiei unui activist de partid, cartea vrea să ilustreze, într-un moment când acest lucru era chiar oficial oportun, anii tulburi ai „obsedantului deceniu”. Dezmeticirea treptată și dureroasă a
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
prozatorul folosește tehnici complicate, suprapune perspectivele și amestecă până la confundare planurile trecut-prezent, întrerupe traseele biografice ale unor eroi pentru a le racorda la ale altora, apelează la substituiri de identitate sau interpolează în biografia unor personaje tranșe din trăirile altora, amalgamează trăirea realistă cu visul, pune în relație personaje construite realist cu fantasme, cu figuri fantasmatice, din totul adunându-se o impresie puternică de tumult existențial și de febricitare. GABRIEL DIMISIANU SCRIERI: Cartierul muncitoresc, București, 1950; Din regiunea de ieri și
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
și a „contactului extins”, „modelul in-group-ului”), alături de amintita flexibilizare ontologică a grupurilor umane, determină ca, pe ansamblu și ca tendință globală, toleranța intergrupală să crească. La nivel mai general, și cele trei modele - asimilativ, al creuzetului cultural și multiculturalist - se amalgamează tot mai mult, așa cum remarcă și A. Giddens (2000), făcând ca rezultanta să fie o tot mai mare diversitate și libertate individuală în stiluri de viață. Astfel încât, cel puțin în cultura euroamericană, pe de o parte, ființele umane ca persoane
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
său eshatologic. Acest principiu hermeneutic va fi reluat, după cum vom vedea în cele ce urmează, în Com. Dn. Cele nouă perechi de „analogii prin opoziție” constituie o noutate absolută în materie de anticristologie. Hipolit construiește acest „portret simbolic” al personajului amalgamând mai multe tradiții distincte existente până la el. Atât Cristos, cât și Anticrist au fost simbolizați în Scripturi printr‑un leu (Gen. 49,9; Deut. 33,22; 1Pt. 5,8). Cum este posibil ca același simbol să vizeze două personaje complet
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lume pictată cu exactitate istorică și stilizare discretă, aducând aminte de zugrăvelile murale voronețene. Observația socială (reazemul puterii domnești e oastea de țară, mai cu seamă componenta ei răzeșească), aerul misterios (animale fabuloase, schimnici clarvăzători, tărâmuri infernale), gesta eroică sunt amalgamate fără cusur, făcând din Frații Jderi o culme a romanului istoric românesc. Autorul a reluat, la bătrânețe, Șoimii, realizând, pe trama narativă gogoliană a vechiului roman, Nicoară Potcoavă, o operă inedită, de mari rafinamente stilistice. Pentru motive circumstanțiale sunt îngroșate
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
unor fenomene paranormale, domeniu de care după 1990 scriitorul e cu deosebire atras. În 2001 înființează Editura Esoteria, unde își va publica ultimele cărți. În poezie Ț. a adoptat o variantă aparte față de cei numiți de G. Călinescu „suprarealiști bucovineni”: amalgamează figurația tradițională (motive de basm și baladă) cu onirisme bizare, intimismul cu demitizarea, confidența mistificată cu incoerența conceptuală și artificiozitatea construcției frastice. Îndatorat formulelor ermetizante, autorul Lavei intermediare (1970) urmează mai ales principiul marinettist al „cuvintelor în libertate”. Vidate de
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
realiști, ale căror romane le citesc și le imită, voluntar sau nu, creaturile fictive ale lui U. Nuvela centrală s-ar putea numi foarte bine Viața și opiniile lui Zenovie. Ea construiește cronica familiei al cărei ultim descendent este Zenovie, amalgamând mărturii, amintiri, opinii și adagii sapiențiale provenind din trei surse principale, cu o serie de afluenți. În același plan cu Zenovie se mai află doi martori și povestitori: tatăl său vitreg, tâmplarul de sicrie Semproniu, și negustorul de antichități Petru
URSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
humă și pe care oricum ai tăia-o, trăiește total și parțial”. În Istoria literaturii române de la origini până în prezent, criticul aseamănă actul poetic al lui V. cu desfacerea unei cârpe „în care sunt îngrămădiți peștișori aurii”. O asemenea poetică amalgamează principii ale tuturor curentelor de avangardă, exemplificând o aserțiune din Act de prezență: „Cubism, futurism, constructivism s-au revărsat în același dârz cerc: sinteza”. Indiferent dacă, așa cum pare, scriind autorul s-a abandonat dicteului automat sau a operat asocieri imposibile
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
colaterală omologia între insul comun și Creatorul divin, obsesia demiurgiei creatoare fiind proprie, în schimb, eului liric al lui S. De această dată autorul insistă asupra deja-creatului, cerc predeterminant, fundamental. Un spațiu-timp specific creației, în măsura în care se repliază în sine și amalgamează generațiile, se substituie, practic, istoriei în Luptătorul pe două fronturi. În Casa Evantai umanitatea este organizată ingenios într-un veritabil sistem de „dicționar”. Protagonistul, Vlad Vlădescu, suferă de fixația borgesiană a scrierii-citire. Opera vieții lui - o carte-clasor numită simptomatic Divina
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
De-ar fi pușca iarbă verde (1976), Război și dragoste (1982). Primul, construit după modelul vieților paralele, aduce în prim-plan personaje din generații diferite: Nick (bunicul), un Moromete mai pișicher călătorit prin America, Aron (tatăl) și Nicky (nepotul). Se amalgamează planurile temporale, punându-se în lumină, rând pe rând, câte un episod semnificativ din viața fiecăruia, încât figurile se intersectează și se configurează treptat. Indirect se conturează și o poetică a indeciziei, sesizabilă în încurcarea deliberată a firului epic linear
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
P. nu va agrea experimentul (într-o epocă, ce-i drept, de mari tentații), cu câteva excepții: Simfonia fantastică, un fel de trenă și cântec de lebădă al introspecțiilor sale psihanalitice din nuvele, și Baletul mecanic, roman de aventuri exotice, amalgamând supoziții psihanalitice cu elemente de senzațional cosmopolit și fantastic hoffmannesc. Se va fixa în formula romanului de tip tradițional european, cu obârșii în Balzac, Zola, Daudet, Dickens, Galsworthy, Tolstoi, Dostoievski și cu modele în contemporaneitate, precum Jules Romains, Jean Giraudoux
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
lui Tiron B., ziarist ardelean de aceeași vârstă cu secolul. Construite fiecare altfel, rememorativ, dialogic și în multe alte chipuri, utilizând cele mai diferite tehnici, de la aceea a povestirii la cele instituite de Noul Roman și de literatura absurdului, narațiunile amalgamează elemente din toate tipurile de roman - realist clasic, analitic, frescă, politic, popular, senzațional, de mistere, polițist, dezbatere. Aliază banalul cotidian cu extraordinarul și fantasticul, gingășia cu trivialitatea, frivolul cu poeticul, eroicul și carnavalescul, vulgarul cu sublimul, grotescul cu tragicul, realismul
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
și „Tribuna școlii” (1971-1988). Debutează în 1952, cu poezia omagială Republică, slavă ție!, la ziarul „Flacăra roșie” din Arad. Colaborează la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Viața românească”, „România literară”, „Iașul literar”, „Argeș”, „Steaua” ș.a. Primul volum, Între mare și cer (1964), amalgamează cu zel retoric atât poezii despre mare și timp (Pescăruș, Farul de pe coastă) ori despre natură (Poemul vântului, Dansul ploii dintâi, Primăvara intimă), cât și versificări teziste, avându-i ca protagoniști pe „eroii” zilei: colectiviști, cosmonauți, muncitori pe șantierele „mândriei
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
cu blânde, dulci-amare inflexiuni ironice, chiar autoironice, care dau pe alocuri senzația unui vitalism, dacă se poate spune, resemnat. Doar rareori își fac loc accente de deznădejde sau de sarcasm. Este o poezie degajând îndeobște un aer de simplitate familiară, amalgamând tendințe clasicizante sau de notație realistă cu altele romantice și mai cu seamă simboliste - fluiditatea versului, cultivarea vagului, accentul pe atmosferă, predispoziția spre analogii -, acestea din urmă fiind cele mai pregnante. Dar N. nu e un simbolist (sentimental) propriu-zis, ci
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]